1,373 matches
-
de selectare a vitezelor acestora (traiectoriile codate color ale particulelor pot fi utilizate pentru studierea unor fenomene hemodinamice importante cum ar fi recircularea fluxurilor și divizarea fluxului în ramuri). Informațiile detaliate despre flux pe care le oferă simulările cuprind: stresul parietal de forfecare; variațiile de presiune; regiunile de stagnare și recirculare a sângelui; deformarea vasculară; remodelarea vasculară; timpul de rezidență al particulelor; transportul de masă; turbulența etc. Analiza distribuției velocităților în cadrul geometriilor arteriale reale este analiza centrală a simulării de flux
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
ale momentului cu constrângere de incompresibilitate). Artera este împărțită în elemente cvadrilaterale numite celule. Ansamblul de celule dispuse în rețea (mesh) formează grid-ul computational. Grid-ul se constituie deci dintr-un număr limitat de noduri localizate în peretele vascular. Specificarea nodurilor parietale este singura interacțiune a utilizatorului în crearea gridului, în rest codul calculatorului formează gridul automat. A rezolva ecuațiile care guvernează fluxul sanguin (continuitate, moment și energie) înseamnă a determina valorile presiunii, velocității etc. pentru fiecare nod al rețelei. Se constituie
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
G. Holzapfel), Grecia (G. Giannoglou), Brazilia și Argentina (EA Dari, RA Feijoo) încearcă să integreze în simularea computerizată elemente care să întregească noțiunea de artere “reale” cea ce implică fenomene dificil de descris prin utilizarea tehnicilor in vitro (incluzând complianța parietală, deformarea parietală în cursul ciclului pulsatil, transportul de masă, timpul de rezidență a particulelor, variațiile geometrice arteriale etc.). Se acordă atenție cuplării biomecanico-biochimice (A. Quarteroni)36 în cadrul interacțiunii complexe fluid-structură: cuplarea biomecanică algoritmul care descrie transferul de energie la nivel
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Grecia (G. Giannoglou), Brazilia și Argentina (EA Dari, RA Feijoo) încearcă să integreze în simularea computerizată elemente care să întregească noțiunea de artere “reale” cea ce implică fenomene dificil de descris prin utilizarea tehnicilor in vitro (incluzând complianța parietală, deformarea parietală în cursul ciclului pulsatil, transportul de masă, timpul de rezidență a particulelor, variațiile geometrice arteriale etc.). Se acordă atenție cuplării biomecanico-biochimice (A. Quarteroni)36 în cadrul interacțiunii complexe fluid-structură: cuplarea biomecanică algoritmul care descrie transferul de energie la nivel macroscopic dintre
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
arteriale etc.). Se acordă atenție cuplării biomecanico-biochimice (A. Quarteroni)36 în cadrul interacțiunii complexe fluid-structură: cuplarea biomecanică algoritmul care descrie transferul de energie la nivel macroscopic dintre fluid și structură; cuplarea biochimică absorția unor substanțe (oxigen, lipide, medicamente etc) la nivel parietal urmată de transport, difuziune și kinetică. TeraGrid (NATIONAL SCIENCE FOUNDATION TeraGrid) Un proiect recent având drept scop simularea și vizualizarea sistemului arterial uman utilizează o abordare hibridă pentru CFD: ecuații 1-D pentru întregul sistem și ecuații 3D Navier-Stokes pentru ramificații
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
fi înțeleasă prin tehnici de animație în care modificările consecutive sunt expuse utilizându se tehnici sofisticate care nu exclud și o componentă virtuală urmărindu-se nu doar velocități, presiuni și tensiuni ci și parametri derivați cum este de exemplu stressul parietal de forfecare)56,57,60. Un domeniu interesant este și cel referitor la transportul de masă de exemplu variația spațială și temporală a concentrației gazelor dizolvate și a macromoleculelor (O2, ADP). Analiza computerizată a hemodinamicii arteriale subliniază realitatea concepției că
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
sucului gastric, cu participarea motricității gastrice. Sucul gastric, secretat de corpul și fundul stomacului, conține 90% apă, 0,6% substanțe anorganice (dintre care cea mai importantă este HCl) și 0,4% substanțe organice (enzime). Acidul clorhidric este secretat de către celulele parietale ale glandelor fundice. Rolurile HCl: transformă pepsinogenul, care este o proenzimă, în fermentul activ - pepsina; transformă fierul trivalent în fier bivalent, acesta din urmă putând fi absorbit la nivelul intestinului pregătește amidonul pentru digestie precipită cazeinogenul din lapte are rol
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
nu atât de precisă comparativ cu aria motorie primară aria motorie suplimentară, situată pe fața medială și superioară a emisferelor cerebrale, înaintea reprezentării motorii a membrului superior, caracterizată printr-un prag de excitabilitate mai ridicat a fost descrisă o arie parietală a cărei stimulare produce mișcări grosiere, dar numai după ablația girusului pre și postcentral Unele zone ale ariei motorii primare au și rol de integrare a activității motorii cu alte funcții corticale (în special integrare vizuomotorie), de învățare a unor
Fiziologie - metabolism şi motricitate by Bogdan Alexandru HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1171_a_1934]
-
alte boli ce au, în mod obișnuit, localizare multiplă: tuberculomul, abcesul cerebral și scleroza multiplă. Localizarea tumorilor endocraniene este, în ~65% dintre cazuri, supratentorial și doar în 35% din cazuri subtentorial ! Ordinea procentuală a ocupării lobilor hemisferelor este frontal, temporal, parietal și occipital. În ceea ce privește meningioamele, acestea sunt localizate: 1. Supratentorial (cele mai multe); 2. În fosa cerebrală posterioară (destul de rare). 1. Meningioamele situate supratentorial Pot fi: 1.a. de convexitate, sau pot fi situate 1.b. la baza craniului (în etajele: anterior, mijlociu
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
superioară și artera cricotiroidiană. 6. A. linguală, din care naște artera sublinguală. RAMURI TERMINALE ALE A.C.E.: 1. A. temporală superficială, care are colaterale foarte subțiri, aproape invizibile angiografic, și ramuri terminale: ramura anterioară sau frontală și ramura posterioară sau parietală. 2. A. maxilară internă, care dă urmatoarele ramuri: A. alveolară inferioară, A. alveolară superioară, A. meningee mijlocie, A. maseteriană, A. bucală, A. palatină descendentă, A. infraorbitală și A. sfenopalatină (ultima are un ram ascendent care se anastomozează cu arterele etmoidale
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
2. Segmentul A2 (între A.C.A. și joncțiunea dintre rostrum și genunchiul corpului callos); 4.3. Segmentul A3 (în jurul genunchiului corpului callos până la punctual în care artera se orientează spre posterior); 4.4. Segmentul A4 (frontal); 4.5. Segmentul A5 (parietal). Segmentele A4 și A5 sunt situate înaintea și, respectiv, înapoia planului suturii coronare ce trece prin corpul callos. 5. A. cerebrală mijlocie (SYLVIANA) (care, având calibrul egal cu cel al Segmentului C1, dă impresia că ar continua direct acest segment
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
cu cele 5 segmente convenționale: 5.1. Segmental M1 (retroorbital), în plan frontal, ramură lateral a furcii carotidiene; 5.2. Segmentul M2 (insular), cu ramul său A. în candelabru; 5.3. Segmentul M3 (al arterelor ascendente); 5.4. Segmentul M4 (parietal, terminal al arterei Sylviene); 5.5. Segmentul-M5 (temporal) cu ramurile: M5a-A.-temporală-anterioară M5b-A. temporală posterioară (care poate avea originea și în segment M4). Între segmentele M1 și M2 se formează unghiul sylvian (bine evidențiat pe imaginile angiografice de față). A
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
mai recente); 5. Dezorientare temporospațială, care poate merge până la stare confuzională; 6. Tulburări ale memoriei, asemănătoare cu cele din Sd. KORSAKOFF; 7. Tulburări neurovegetative de tip: vasomotor, termoreglator, pilomotor, de motilitate digestivă, sudorale, sfincteriene, pupilare, etc. II.2. SINDROMUL LOBULUI PARIETAL Lobul parietal este delimitat: - anterior, de scizura lui ROLANDO; - inferior, de scizura lui SYLVIUS; - posterior, de scizura perpendiculară externă. Fața sa externă are 3 circumvoluțiuni: o circumvoluțiune ascendentă (câmpurile 3, 1 și 2) și două circumvoluțiuni transverse (P1 și P2
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
5. Dezorientare temporospațială, care poate merge până la stare confuzională; 6. Tulburări ale memoriei, asemănătoare cu cele din Sd. KORSAKOFF; 7. Tulburări neurovegetative de tip: vasomotor, termoreglator, pilomotor, de motilitate digestivă, sudorale, sfincteriene, pupilare, etc. II.2. SINDROMUL LOBULUI PARIETAL Lobul parietal este delimitat: - anterior, de scizura lui ROLANDO; - inferior, de scizura lui SYLVIUS; - posterior, de scizura perpendiculară externă. Fața sa externă are 3 circumvoluțiuni: o circumvoluțiune ascendentă (câmpurile 3, 1 și 2) și două circumvoluțiuni transverse (P1 și P2), care înglobează
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
circumvoluțiune ascendentă (câmpurile 3, 1 și 2) și două circumvoluțiuni transverse (P1 și P2), care înglobează proiecția corticală a sensibilității, la care se adaugă câmpurile 5 și 7, cu rol important în analiza și sinteza funcțiilor legate de sensibilitate. Circumvoluțiunea parietală ascendentă și cea frontală ascendentă se unesc în partea lor inferioară, ocolind scizura centrală, și formând operculul rolandic, extrem de important pentru funcția senzitivo-motorie cheilo-orală. Porțiunea posterioară a parietalei a doua se unește cu circumvoluțiunea temporală I-a formând plica supramarginală
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
40 și 39, care, în hemisfera dominantă, au importanță în vorbire și praxis, iar în hemisfera nedominantă reprezintă o zonă asociativă cu rol în aprecierea imaginii corporale, stabilind relațiile spațiale ale eului corporal cu mediul înconjurător. Fața internă a lobului parietal se află între scizurile calosomarginală și cea perpendiculară internă. Ea delimitează lobul respectiv (posterior de prelungirea internă a scizurii lui ROLANDO este situată partea senzitivă a lobului paracentral care face parte din grupa ariilor 3, 1 și 2 pentru picior
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
între scizurile calosomarginală și cea perpendiculară internă. Ea delimitează lobul respectiv (posterior de prelungirea internă a scizurii lui ROLANDO este situată partea senzitivă a lobului paracentral care face parte din grupa ariilor 3, 1 și 2 pentru picior). Leziunile lobului parietal determină o simptomatologie complexă ce se află în raport cu topografia leziunii, în hemisferul dominant sau în hemisferul nedominant. Tulburările sensibilității subiective constau în apariția, sub formă de crize, a unui Sd. dureros sau parestezic, fără pierderea conștienței de partea opusă leziunii
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
alterarea discriminării tactile. Uneori, se înregistrează la bolnavi un grad de inatenție senzitivă. Tulburările de sensibilitate se dispun, mai ales, către extremitățile distale ale membrelor având dispoziția „în ciorap” sau „în mănușă” dar, uneori, au o topografie pseudoradiculară. Leziunile zonelor parietale din spatele ariei senzitive determină astereognozie primară și adermolexie. Tulburările de schemă corporeală, care apar în leziuni ale ariilor parietale 39 și 40 din hemisfera nedominantă, se însoțesc de o hemiplegie stângă (majoritatea pacienților fiind dreptaci), sindrom descris de BABINSKI. La
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
ales, către extremitățile distale ale membrelor având dispoziția „în ciorap” sau „în mănușă” dar, uneori, au o topografie pseudoradiculară. Leziunile zonelor parietale din spatele ariei senzitive determină astereognozie primară și adermolexie. Tulburările de schemă corporeală, care apar în leziuni ale ariilor parietale 39 și 40 din hemisfera nedominantă, se însoțesc de o hemiplegie stângă (majoritatea pacienților fiind dreptaci), sindrom descris de BABINSKI. La acești bolnavi au fost constatate și alte tulburări, după cum urmează: 1. Hemiasomatognozia (bolnavii uită membrele paralizate, de exemplu, pe
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
a corpului); 7. Apraxie; 8. Tulburări de limbaj, încadrabile în afazie de tip WERNICKE, prin leziuni la nivelul ariilor 39 și 40 din hemisfera dominantă, caracteristice fiind alexia însoțită de agrafie; 9. Tulburări oculomotorii, O.S. (mai rar, în leziunile parietale pe dr., și la O.D.), exprimate prin limitarea și/sau imposibilitatea mișcării spre stânga a O.S. Leziunile mai profunde pot interesa fibrele lui Gratiolet determinând hemianopsie omonima laterală, stângă sau dreaptă, de partea opusă leziunii; - Atrofii musculare, în cadrul
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
La acești bolnavi s-au înregistrat hipersomnii și chiar manifestări de tip narcoleptic. II.4. SINDROMUL LOBULUI OCCIPITAL Lobii occipitali ocupă zonele posterioare ale hemisferelor și au, pe față externă, trei circumvoluțiuni, delimitate de două șanțuri. Este separat de lobul parietal prin scizura perpendiculară externă. Pe fața internă se află cuneusul, delimitat de scizura perpendiculară internă și scizura calcarină. Inferior se află lobul lingular, unit, în partea sa anterioară, cu circumvoluțiunea hipocampică a lobului temporal. Prin ariile 17, 18 și 19
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
ale ochilor; 2. Paralizia psihică a privirii cu aderarea ei la un punct fix; 3. Tulburări de fixare reflexă a privirii; 4. Tulburări în percepția duratei și a vitezei mișcărilor. În leziunile extinse hemisferice ce interesează bilateral scoarța occipitală, lobul parietal și, uneori, lobul frontal, s-au înregistrat tulburări în localizarea precisă a obiectelor în spațiu prin vedere, paralizia psihică a privirii, apraxie de îmbrăcare și alexie (Sd. Balint). CAPITOLUL IV ASPECTUL MENINGIOAMELOR PE RADIOGRAFIILE DE CRANIU Dezvoltându-se din meninge
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
de câte o imagine lută în secundele 3, 4 și 5 pentru sistemul venos superficial și o imagine în secunda a 7-a pentru timpul venos profund. Contrastarea sistemului venos al creierului se face în această ordine: venele frontale, venele parietale și aproape simultan vena cerebrală internă iar la sfârșit vena septului pellucid. Timpul de pasaj cerebral este, în medie, de 8 secunde, respective de 4 ori mai repede decât în membrul superior! Volumul sanguin cerebral este de aproximativ 81 cm3
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
20-50 cm/secundă, în arterele mici de 5,6-5,8 cm/secundă, în arteriole de 0,28 cm/secundă iar la nivelul capilarelor 0, 5mm/ secundă. Sistemul arterial carotidian intern se opacifiază începând cu arterele lobului frontal, apoi arterele lobilor parietal și temporal aproape simultan și apoi arterele lobului occipital. 7. Substanțe de contrast folosite în angiografiile carotidiene: a) IONICE-TRIIODATE: 1. UROGRAFIN - Schering, UROMIRO - Bracco. Formula chimică: soluție apoasă injectabilă a sării metil-glucaminice a acidului N,N/diacetil-3,5-diamino-2,4,6-triiodbenzoic
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]
-
aderente. 1.b. A. faringiană ascendentă, printr-un ram meningeal, irigă duramater a feței posterioare a stâncii, periferia anterioară a găurii occipitale și baza clivusului. 1.c. A. occipitală irigă, în jos, prin ramul petromastoidian și printr-un ram inconstant parietal, duramater a scoicii occipitalului, în zona fosetelor occipitale iar, în sus, depășește cortul cerebelului și ajunge la nivelul joncțiunii parieto-occipitale. Fig. 27. Fig. 28. Fig. 27 și 28, scheme: Vascularizația meningioamelor, pediculi de inserție, baza craniului (Fig. 27) și convexitatea
Imagistica meningioamelor de convexitate by Vasile BUSUIOC, Silviu BUSUIOC () [Corola-publishinghouse/Science/100964_a_102256]