294 matches
-
referitoare la actele Parlamentului / 226 5. Litigii de muncă; acțiuni îndreptate împotriva Parlamentului / 227 6. Influența Parlamentului European în constituirea Curții de Justiție / 228 7. Controlul subsidiarității. Rolul parlamentelor naționale / 228 Concluzii / 231 Bibliografie generală / 245 Abstract / 253 Cuvânt înainte Parlamentarismul este o alegere cu adevărat incitantă ca subiect de explorat cu metode academice, rigoare documentaristică și informație cât mai completă. Nu în ultimul rând pentru că, în spațiul politic al României actuale, parlamentul ca instituție este supus unei tentative fără precedent
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
sub pretextul simplei apartenențe la acest for. În acest peisaj care-i creează predicții sumbre cu privire la viitor oricărui adept fidel al democrației parlamentare și care poate pune sub semnul îndoielii toată strădania consolidării democratice a României, o lucrare care investighează parlamentarismul în formă sobră, analitică, riguroasă, raportându-se la fundamente, reguli și aplicări corecte ale principiilor sale, nu poate decât să ne ofere un reper de corectitudine și limpezime. Lucrarea abordează o temă mai puțin examinată, dar nu mai puțin interesantă
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
analitică, riguroasă, raportându-se la fundamente, reguli și aplicări corecte ale principiilor sale, nu poate decât să ne ofere un reper de corectitudine și limpezime. Lucrarea abordează o temă mai puțin examinată, dar nu mai puțin interesantă care ține de parlamentarism, concentrându-se asupra aplicării acestuia la nivelul instituțiilor internaționale. Există o vastă literatură de specialitate privind organizațiile internaționale, analiza acestor structuri suprastatale fiind concentrată pe multiplele și diferitele dimensiuni care le definesc. Centrate pe modul de organizare și de funcționare
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
juridic privind dimensiunea parlamentară a unor organizații internaționale. De asemenea, este delimitat foarte clar universul de analiză, sugerând din start o rigoare pe care însuși subiectul o impune: componenta parlamentară a organizațiilor internaționale. Analiza este centrată pe regimul juridic al parlamentarismului, reliefarea compatibilității cu dreptul internațional public și poziționarea adunărilor parlamentare în dreptul internațional văzut prin prisma normativității internaționale. Prima parte a cărții este deschisă de unele considerații privind dreptul parlamentar, de o analiză a principalelor democrații și a sistemelor lor parlamentare
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
democratice de guvernare și de respectare a drepturilor omului. Din acest punct de vedere, lucrarea pe care o veți parcurge este relevantă nu doar pentru teoria relațiilor internaționale, ci și pentru dezbaterea ce apare constant în spațiul public românesc în legătură cu parlamentarismul, cu natura regimului politic și cu funcționarea statului de drept. Tendința de concentrare a puterii în zona Executivului este până la un punct firească. Ea este un fenomen global și răspunde nevoii de operativitate, în contextul multiplicării, complexității și interconectivității problemelor
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
exclus de la luarea unor decizii extrem de importante pentru societate. Practica angajării răspunderii guvernului în fața Camerelor reunite s-a transformat dintr-o excepție într-o regulă de guvernare. În acest caz, odată cu relativizarea principiului separației puterilor în stat, însăși ideea de parlamentarism, ca premisă centrală a democrației reprezentative, este pusă sub semnul întrebării, iar acest fapt afectează în mod grav funcționarea si consolidarea democratiei noastre. Astăzi, parlamentul este cel lovit și decredibilizat, din simplul capriciu al unui grup care-l găsește incomod
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
decredibilizat, din simplul capriciu al unui grup care-l găsește incomod în efortul său de a acapara puterea absolută. Mâine însă, oricare dintre instituțiile care fac diferența între democrație și haos poate cădea victima unor derapaje similare. Dacă permitem ca parlamentarismul să fie astăzi în pericol, deschidem calea oricăror astfel de abuzuri sau atacuri, permițând până la urmă ca însăși fibra fundamentală a democrației să fie sfâșiată, cu efecte și consecințe greu de contemplat sau de reparat. Pe acest fond, lucrarea lui
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
funcțiile și valoarea incontestabilă a instituției parlamentului, autorul trage indirect un semnal de alarmă în privința tendințelor de minimalizare a dialogului, a dezbaterii și a echilibrului în cadrul raporturilor de forțe dintre actorii scenei politice interne și internaționale. Redus la esența sa, parlamentarismul nu este o dimensiune specifică doar organizațiilor internaționale. Ea este un principiu ce guvernează relațiile dintre doi sau mai mulți actori (individuali, organizaționali, statali, suprastatali) ce isi fundamenteaza deciziile și acțiunile pe valori și principii democratice. Adrian NĂSTASE Prefață Lucrarea
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
relațiile dintre doi sau mai mulți actori (individuali, organizaționali, statali, suprastatali) ce isi fundamenteaza deciziile și acțiunile pe valori și principii democratice. Adrian NĂSTASE Prefață Lucrarea de față analizează componenta parlamentară a organizațiilor internaționale, temă centrată pe regimul juridic al parlamentarismului, reliefarea compatibilității cu dreptul internațional public, poziționarea adunărilor parlamentare în dreptul internațional văzută prin prisma normativelor internaționale. Prima parte a lucrării, Dimensiunea parlamentară statală și influențele acesteia asupra politicilor internaționale, tratează evoluția noțiunii de parlament și poziționarea acestuia în ordinea democratică
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Prima parte a lucrării, Dimensiunea parlamentară statală și influențele acesteia asupra politicilor internaționale, tratează evoluția noțiunii de parlament și poziționarea acestuia în ordinea democratică a principalelor state. Abordarea urmărește atât o traiectorie verticală, proiectând perspectiva istorică a parlamentului și a parlamentarismului, de la democrația clasică, la provocările globalizării, cât și o traiectorie orizontală, axată pe o analiză comparativă sumară a rolului parlamentului în diferite state și felul în care se manifestă diplomația parlamentară la nivel internațional. Este prezentată, de asemenea o analiză
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
a rolului parlamentului în diferite state și felul în care se manifestă diplomația parlamentară la nivel internațional. Este prezentată, de asemenea o analiză comparativă între Parlamentul European, parlamentele naționale și Congresul Statelor Unite ale Americii, edificatoare în legătură diferențele funcționale și axiologice ale parlamentarismului statal și suprastatal. În această primă secțiune este analizat și conceptul de diplomație parlamentară și rolul Uniunii Interparlamentare în dezvoltarea societății parlamentare internaționale. Cea de-a doua parte, Dimensiunea parlamentară a organizațiilor internaționale. Organizațiile interparlamentare începe cu un capitol, Organizațiile
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
democrații și a sistemelor lor parlamentare Vom analiza în continuare sistemele parlamentare ale diferitelor state, în scopul evidențierii evoluției, lacunelor, avantajelor pe care le prezintă instituirea regimurilor parlamentare și, în final, contribuția notabilă pe care acestea o aduc la dezvoltarea parlamentarismului internațional. A. Marea Britanie. În anul 1248 termenul "parliament" este folosit în Anglia pentru a desemna o adunare formată din două ramuri, una ecleziastică (episcopi și preoți cu rangul de baron) și una laică (baroni direcți ai Coroanei 31). Acestei adunări
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
un membru al parlamentului subnațional, în timp ce celălalt nu a fost membru al niciunui parlament. Aceasta ne arată nu numai că parlamentele au priorități diferite în elaborarea proiectului de tratat ci și că ele sunt eterogene în rolul lor intern. Valoarea parlamentarismului constă nu numai în conexiunea dintre parlament și guvern sau parlament și instituțiile Uniunii Europene, ci și în legătura dintre instituțiile naționale și cele europene, de o parte și cetățeni, de altă parte. Plusul de valoare este că cetățenii se
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
lucrării, Dimensiunea parlamentară statală și influențele acesteia asupra politicilor internaționale, a fost tratată evoluția noțiunii de parlament și poziționarea acestuia în ordinea democratică a principalelor state. Abordarea a urmărit atât o traiectorie verticală, proiectând perspectiva istorică a parlamentului și a parlamentarismului, de la democrația clasică, la provocările globalizării, cât și o traiectorie orizontală, axată pe o analiză comparativă sumară a rolului parlamentului în diferite state și felul în care se manifestă diplomația parlamentară la nivel internațional. Se constată astfel că, indiferent de
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
disponibilă aici: http://www.bundesverfassungsgericht. de/entscheidungen/es 20090630 2bve000208en. html 447 K. Auel, A. Benz, The europenisation of parliamentary democracy, The Library of legislative studies, Ed. Routledge, 2006. -----------------------------------------------------------------------2 1 278 GABRIEL-LIVIU ISPAS Literatura contemporană britanică. Literatura Desperado 2 3 Parlamentarismul în societatea internațională 158 159 ADRIAN NĂSTASE Cuvânt înainte GABRIEL-LIVIU ISPAS Parlamentarismul în societatea internațională
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Auel, A. Benz, The europenisation of parliamentary democracy, The Library of legislative studies, Ed. Routledge, 2006. -----------------------------------------------------------------------2 1 278 GABRIEL-LIVIU ISPAS Literatura contemporană britanică. Literatura Desperado 2 3 Parlamentarismul în societatea internațională 158 159 ADRIAN NĂSTASE Cuvânt înainte GABRIEL-LIVIU ISPAS Parlamentarismul în societatea internațională
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
delimitat cu claritate caracterul dictatorial al fascismului, arătând că "nu dictatura este principiul ideal, care poate asigura progresul omenirii, și nu e nevoie de revenire la trecut pentru a găsi o normă de conducere politică, căci democrația bine înțeleasă și parlamentarismul conștient și liber oferă toate elementele necesare unei normale funcționări a vieții de stat"15. Cu toate acestea, reținem că, deși Mussolini a fost cel care a lansat concepția ideologică relativă la statul total, regimul politic instaurat sub conducerea să
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1080_a_2588]
-
reies din această literatură pot fi clasificate (sau combinate) după cum urmează: a1. Prezidențialism și sistem electoral majoritar; a2. Semi-prezidențialism și sistem electoral majoritar; a3. Semi-prezidențialism și sistem electoral proporțional; a4. Semi-parlamentarism și sistem electoral proporțional consolidat și majoritar 16; a5. Parlamentarism și sistem electoral proporțional; a6. Prezidențialism și sistem electoral proporțional. În semi-prezidențialism, un concept dezvoltat de Duverger (1980), șeful statului este ales prin sufragiu universal direct și primul ministru trebuie să asigure încrederea parlamentului. Această structură ierarhică are o anume
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
1 Factorii esențiali într-o democrație a. Instituții guvernamentale b. Sistemul de partide c. Societatea civilă/ politică a.l. Prezidențialism și sistem electoral majoritar a.2. Semi-prezidențialism și sistem electoral majoritar a.3. Semi-prezidențialism și sistem electoral proporțional a.4. Parlamentarism și sistem electoral proporțional a.5. Parlamentarism și sistem electoral proporțional a.6. Prezidențialism și sistem electoral proporțional b.l. Partid dominant "coeziv", cu un lider puternic și guverne monopartid b.2. Sistem bipartid și guverne monopartid b.3. Multipartidism
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Instituții guvernamentale b. Sistemul de partide c. Societatea civilă/ politică a.l. Prezidențialism și sistem electoral majoritar a.2. Semi-prezidențialism și sistem electoral majoritar a.3. Semi-prezidențialism și sistem electoral proporțional a.4. Parlamentarism și sistem electoral proporțional a.5. Parlamentarism și sistem electoral proporțional a.6. Prezidențialism și sistem electoral proporțional b.l. Partid dominant "coeziv", cu un lider puternic și guverne monopartid b.2. Sistem bipartid și guverne monopartid b.3. Multipartidism omogen și guverne de coaliție b.4
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
un sistem proporțional, se creează un sistem multipartid destul de omogen, rezultatul cel mai evident fiind un guvern de coaliție, în timp ce grupurile independente din societate sunt puternic reprezentate prin intermediul sindicatelor și al altor asociații. În democrația conflictuală nu există aceeași coerență: parlamentarismul și/sau prezidențialismul cu sistem electoral proporțional sunt însoțite de un sistem multipartid heterogen. În acest caz se poate observa un anumit control de partid al societății civile care permite însă ca democrația să funcționeze. În cadrul acestui model, o creștere
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Prezidențialism și sistem electoral proporțional. b.l. Partid dominant și coerent, cu un lider puternic și guverne monocolore. c.2. Semi-autonomie sau c.3. Semi-control. Democrație proporțională a.4. Semi-parlamentarism și sistem electoral proporțional consolidat sau majoritar, sau a.5. Parlamentarism și sistem electoral proporțional. b.3. Sistem multipartid omogen și guverne de coaliție. c.l. Autonomie sau c.2. Semi-autonomie. Democrație conflictuală a.4. Semi-parlamentarism și sistem electoral proporțional consolidat sau majoritar, sau a.6. Prezidențialism și sistem electoral proporțional
[Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
punct de vedere numeric și probabil fără o susținere largă, au fost descendenții idologici ai reacționarilor și ai regionaliștilor de dreapta din secolul al XIX-lea. Ei se opuneau ideii de stat-națiune și erau suspicioși în ceea ce privea democrația liberală, parlamentarismul și capitalismul industrial. Ei au acuzat aceste aspecte ale "modernității" de distrugerea comunităților organice "naturale" ale regiunilor prin nivelarea și distrugerea ierarhiilor tradiționale ale legăturilor sociale. Câteva dintre aceste mișcări au evoluat în mișcări naționaliste ca în Bretania, unde s-
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
pe care acestea o circumscriu, în șapte clase semantice 403: a) politică: acredita, admonițiune, amendament, atentat, cameră, coaliza, comunard, conivență, conservatism, constituțiune, convoca, decret, delegat, dinastie, diplomat, edict, electivitate, electorat, facțiune, federalism, for, mandat, mediațiune, membru, ministeriu, mutual, neutralitate, pacific, parlamentarism, partidă, plenipotențiar, prerogative, proclamație, raport, reacționar, republică, rezoluțiune, suveranitate, tiranie, umanitate ș.a.; b) justiție-administrație: abuz, administra, autonomie, citațiune, crimă, daună, delict, filială, inculpat, infracțiune, ingerință, instanță, interpelație, jurisdicțiune, minoră, monedă, organizare, pledoarie, posesiune, posibilitate, procedură, promulgare, recensământ, rector, rescript, riveran
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Iorga ? i?a schimbat cur�nd p? rerea. Prin 1925, declară c? �Mussolini �? i preg? tea un tron de dictator a la Caesar�. �ncep�nd de atunci, Iorga se va referi la Mussolini cu termenii �dictatorul italian� care �nc? lcase principiul parlamentarismului. �Parlamentarismul�, conchidea el, �este o institu? ie dat�nd din secolul al XIX-lea care trebuie modernizat? , nu distrus? �. Lui Iorga nu? i pl? cea faptul c? Mussolini sus? inea revizionismul maghiar ? i nici politică lui. �Trupul Ungariei a fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]