828 matches
-
exhibiționiste, întrebuințând la propriu limbajul alfabetului Morse, manipulând clișee de limbaj modern tehnic, birocratic, monden, sportiv, medical, mimând teatralitatea, recurgând la aberații tipografice. Ștefan Roll și-a făcut un instrument poetic din cabotinism, din acrobația verbală, din clovnerie. Mihail Cosma parodiază personaje și situații biblice și mitologice prin transpuneri în ambianțe moderne, cu limbajul adecvat. Poeții cu mai puțin talent nu puteau decât să preia, ca pretutindeni și în toate timpurile, la nivelul propriilor posibilități, practicile prin care fruntașii avangardei obțineau
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
care se îndepărtau gesticulând. Doream să le vorbesc cât se poate de repede despre partenera mea cu piept frumos, să le aud comentariile, să mă asurzesc cu vorbe. Eram grăbit să revin la viață. Și, cu o bucurie răutăcioasă, am parodiat ciudata întrebare care se înfiripase în capul meu, cu o clipă mai înainte: „Unde sunt eu? Unde eram? Păi, pe o creangă, lângă prostul ăsta de Pașka. Departe de viața adevărată!” Printr-o întâmplare hazlie (știam deja că realitatea e
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
colorat cu un accent popular și, în câteva cuvinte, a știut să explice tot, să aranjeze tot, reducând fuga mea de acasă la obișnuita noastră întânire de vară. „Încearcă să ne imite, m-am gândit eu, ascultând-o vorbind. Ne parodiază!” Calmul Charlottei și vocea aceea atât de rusească nu au făcut decât să-mi exacerbeze acreala. Am început să-i vânez fiecare vorbă. Una dintre ele trebuia să-mi declanșeze răbufnirea. Charlotte îmi va oferi „lapte de pasăre”, desertul nostru
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
reprezintatorilor însemnați decât daca un naturel neputincios și brut se-ncrede-n sine însuși și-și închipuiește de-a putea trece de fructe ale geniului izbucnirile năuntrului său nelămurit și nearmonic. Nu e nimica mai cumplit decât de-a vedea parodiate de cătră nemijlocirea brută tot ce-i mai nalt, minunile spiritului uman. Cu dezvoltarea celor trei stadii ale artei dramatice, stadii cari rezultă din conceptul artei însuși, noi am adus la capăt cu partea generală, care coprinde în sine principiile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
limbaj împrumutat. Astfel, Luther s-a travestit în apostolul Pavel, revoluția din 1789-1814 s-a deghizat, rând pe rând, în republică romană și în imperiu roman, iar revoluția de la 1848 nu a găsit nimic mai bun de făcut decât să parodieze când anul 1789, când tradiția revoluționară a anilor 1793-1795”. Numai că Marx însuși a cedat repede acestui duh restauraționist când, mai târziu, a văzut în emergența societății comuniste anunțate „exproprierea expropriatorilor” și restaurarea unei proprietăți arhaice și lipsite de exploatare
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
putut să ia cunoștință de aceste doctrine prin ceea ce spune Luther despre ele, combătându-le în texte dispersate dar numeroase în operele sale complete. O pistă...) 2. Imperativul categoric hedonist. într-un mod aproape ironic, Eloi formulează imperativul categoric hedonist parodiindu-l pe sfântul Pavel. E cunoscut principiul istericului din Tarsus: nu face altuia ceea ce nu vrei să ți se facă. Această morală negativă prescrie o evitare. Filosoful meșter de acoperișuri merge mai departe și afirmă, într-o frază, memorabilă și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
care unul din cei chestionați de Holston le numea „esența convivialității sociale”. Termenul de brasilite - care ar Însemna „brasilită” și care a fost creat de către prima generație de locuitori - surprinde foarte bine trauma prin care au trecut acești oameni, deoarece, parodiind terminologia medicală, denotă respingerea standardizării și anonimității vieții din Brasília. „Ei folosesc cuvântul brasilite pentru a-și exprima părerea cu privire la existența lor cotidiană, lipsită de plăcerile vieții sociale din alte orașe braziliene (distracții, conversație, flirturi și mici ritualuri)”. De obicei
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Eugen Simion), pe care prozatorul visează să îl scrie și care nu poate rămâne, prin natura lucrurilor, altfel decât incomplet. Romanul Dus-întors aduce în prim-plan un narator generic, numit Cel ce povestește toate lucrurile în acest roman. Rețeta este parodia până la sufocare a obiectului parodiat, adică a tipului bildungsroman: „Cel ce povestește toate lucrurile în acest roman este o adevărată viață de tânăr. Când zicem adevărată viață, ne gândim la faptul că nimic nu este inventat înainte de a fi.” Pe
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
a parodiei literaturii ș.a.m.d. Nicolae Iliescu pune în noua poetică a autenticității mai multă ironie intelectuală decât alții și o artă de a combina tehnicile epice care spulberă completamente coerența și ritmurile narațiunii clasice. Povestirea începe prin a parodia un stil epic, să zicem stilul obiectiv, impersonal, apoi trece la metoda stenografică și, când povestirea pare a-și fi găsit ritmul și stilul, prozatorul introduce fragmente dintr-un jurnal intim sau o pagină pur eseistică despre ultima carte pe
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
prin textul care nu mai poate afecta, nesancționat, abstragerea și obiectivitatea absolută. Morala fabulei este că literatura se gândește pe sine pe măsură ce se scrie. Așadar: nu câtă literatură atâta viață (strigătul de luptă al realismului), ci deconspirarea convențiilor literaturii; câtă parodie, atâta autenticitate; câtă destructurare, atâta posibilitate de a sugera structurile realului. EUGEN SIMION SCRIERI: Departe, pe jos..., București, 1983; Dus-întors, București, 1988; Dodecaedru (în colaborare cu Gheorghe Cușnarencu), București, 1991; Discheta de demaraj, București, 1995; Distribuția a fost următoarea, București
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
Marinică, Păcală și Tândală sau Cavalerul și scutierul) și multe dintre fabulele sale (Măciașul și florile, Un muieroi și o femeie, Muștele și albinele) dezvăluie o mare slăbiciune pentru bufonerii lexicale, jocuri de cuvinte și înșirări de vocabule fără sens, parodiind descântecul. Duritatea invectivelor este atenuată de impresia finală de gratuitate și joc, de farmecul, spontaneitatea și umorul dialogurilor. În alte satire (Ingratul, îndeosebi) înverșunarea polemică ia forma pamfletului și a blestemelor clocotind de ură. H.-R. a fost un prozator
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
platitudinea vieții de zi cu zi. Volumul Cântece (1989) propune trei direcții noi: o poezie cu sonorități de baladă, în maniera lui Miron Radu Paraschivescu, căruia îi și este dedicată această carte, o „pseudo-poezie” în care, cu ironie fină, I. parodiază de fapt formele fără fond din poezie („era atât de foarte bine / când pe faleză ne plimbam / aveai o rochie cu buline / și-un cocker negru dolofan”) și o poezie gravă, monologată (Monolog într-o stație de tramvai, Conversația), care
IUGA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
alt Horea, pune la cale, alături de alți doisprezece săteni, o revoltă, repede înăbușită de autorități. Paralelismul dintre Monu și Iisus deformează psihologia eroului. Stăpânit de febrilitate dostoievskiană, autorul vrea să facă din Monu un damnat mistic, multe dintre acțiunile acestuia parodiindu-le involuntar pe cele ale unui nebun iluminat. Suferința urmașilor este, cu toate acestea, un roman cu o construcție masivă, care își propune în primul rând să surprindă dimensiunea abisală a conștiinței țăranului român, fapt mai puțin întâlnit la scriitorii
LANCRANJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287743_a_289072]
-
Lullaby Spring, la casa de licitații Sotheby din Londra, pentru suma de 9,65 milioane de lire. Piscină construită În așa fel Încît să dea impresia că apa se Întinde departe la orizont sau În largul mării. Vorbire afectată ce parodiază accentul Cockney. Construcție care nu are ziduri comune cu altă clădire. În original, baby nest, un colac mare de cauciuc gonflabil, acoperit de un material vesel, pentru perioada de pînă Într-un an. Husa acoperă inclusiv centrul colacului, al cărui
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
și bine socotiți” (Leonid Dimov, Mircea Ivănescu, Mircea Horia Simionescu, Radu Petrescu, Tudor Țopa, Barbu Cioculescu). Erudiția, meșteșugul de stilist, dispoziția ironică și parodică sunt mobilizate într-un demers ce poate fi calificat drept metaliterar: scriitorul sintetizează teme și motive, parodiază polemic clișee literare, simulează maniere (adică recurge cu virtuozitate la pastișă, construiește impecabile „exerciții de stil” cu referire la stiluri consacrate, identificabile istoric), cultivă fragmentarul și bizareria, servit fiind de o deosebită iscusință tehnică - toate acestea cu o strălucire care
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
domeniilor modernității, plus subminarea semanticii și a funcțiilor morfo-sintactice: „apasă-te liră sterlină-te citroën-mă moară de eucalipt / și probabil să ne plimbăm / bitte iubirea mea 900 metri peste nivelul mării / văd plămânul tău cu parcuri și chaise-longue”. Că e parodiată aici chemarea eminesciană sau, aiurea, imaginea mâinilor dalbe ale iubitei („mâna ta 15 Watts”), a ochilor strălucitori („capitol de astronomie ochiul tău”) e ușor de văzut; nu scapă nici bucolicele („norii au staționat preocupați de probleme agrare”), iar „prin orașul
ROLL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289297_a_290626]
-
lunar, între 29 ianuarie și 25 decembrie 1884. Nu i se cunosc redactorii, articolele fiind neiscălite ori semnate cu pseudonime (Săcelescu, Gh. Cârlig din Sfințeni). Gazeta are un caracter umoristic, întreținându-și verva aproape numai din parodiere. Profesie de credință parodiază limbajul demagogic al partizanilor politici ai diferitelor partide, între care S. nu prea făcea deosebire (par a exista totuși unele simpatii liberale). Excelând în parodierea stilului bombastic, revista publică imitații, scrise cu spirit și vervă, ale stilului rapoartelor oficiale. La
SACEALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289418_a_290747]
-
la București, bilunar, între 15 ianuarie și 15 mai 1896. Numai nouă numere se păstrează din această publicație redactată de Alceu Urechia. Denumirea periodicului ascunde o intenție polemică, vizând rubricile literare ale cotidianului socialist „Lumea nouă”. În L. v. se parodiază o anume manieră de a discuta situația literaturii române, specifică epocii (lipsa publicului avizat, mulțimea traducerilor ș.a.), chiar programul revistei fiind o spirituală parodie a articolelor-program pe care orice gazetă se simțea obligată să le insereze în primul număr. Au
LUMEA VECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287891_a_289220]
-
sfărâmată și doctorul Toma din Febre; istorice - domnitorul Petru Rareș, ca în piesa Petru Rareș sau Locțiitorul (1967); folclorice și mitice - artistul și constructorul Manole din Moartea unui artist și din Omul care și-a pierdut omenia (1957); chiar științifico-fantastice, parodiate în Paradisul (1974). Piesa Omul care și-a pierdut omenia este oarecum drama-sinteză, cuprinzând totalitatea problemelor fundamentale care îl animă dintru început pe dramaturg, de la rostul și țelul creației la dualitatea sufletului, pe întreaga spirală a experienței creatorului. Manole este
LOVINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287852_a_289181]
-
a hotărât să înalțe un monument unui autor minor, asupra căruia și-a îndreptat el întâmplător privirea. Nimeni nu avea nevoie de o asemenea monografie. Inutilă din punct de vedere practic, ea este însă utilă din punct de vedere artistic. Parodiind protocolul elaborării unui studiu, Cornel Ungureanu a creat o rafinată comedie a muncii istoricului literar. O metamorfoză similară suferă Petru E. Oance ( așa este ortografiat numele în carte, "Oance", și nu "Oancea", cum apare pe copertă), care dintr-un autor
O epopee critică eroi-comică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17157_a_18482]
-
a cuceri lumea trebuie să intre în legătură cu spiritele din lumea cealaltă, sacrificând o tânără, Betty, și conservându‑i cadavrul. Dar planul său eșuează și cele două acțiuni malefice se întorc împotriva lui. El se ridică la cer, „ca un balon”, parodiind Înălțarea lui Cristos. În fine, Dan Stanca, unul dintre cei mai promițători scriitori români, publică (1997) romanul intitulat Apocalips amânat, a cărui acțiune se petrece în România postcomunistă sau mai curând neo‑comunistă, care suferă un ultim atac din partea forțelor
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
sunt decompozabile în fragmente semiautonome, articulate în manieră postmodernistă, iar „dicționarele” și „fișierele” sunt prin definiție înșiruiri de astfel de fragmente, literatura lui e totodată unificabilă într-un (virtual) ansamblu coerent și totalizant, o ambițioasă summa. Mai întâi, Dicționar onomastic parodiază, prin dispunerea textului și principiul de ordonare ales, lucrările lexicografice sau enciclopedice „serioase”: cuprinde nume de persoane, ordonate alfabetic și însoțite, fiecare, de o fișă caracterologică pretins „tipică” pentru purtătorii acelor nume. Procedeul permite desfășurarea neîngrădită a fanteziei, subiectivității, ironiei
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
de rezumat: extrem de bogat, alcătuit din elemente de o mare diversitate, el tinde să coincidă cu o imagine panoramică a existenței umanității moderne. Câteva filoane tematice privilegiate sau corpuri de motive și situații recurente pot fi totuși remarcate: „aventurosul” romanesc (parodiat cu ironie și bună dispoziție), patrimoniul autobiografic (de la spațiul fabulos, transfigurat de nostalgie, al Târgoviștei până la sihăstrirea intermitentă la Pietroșița, în anii deplinei maturități, o pregnanță obsesivă dobândind-o episodul unui foarte grav accident feroviar din care scriitorul scapă nevătămat
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
prezenței, în spectacol, a artistului, a marelui scamator care se ia în serios cu intermitență, se convinge o clipă, chiar pe sine, de savoarea fanteziei sale, pentru ca să-și deconspire brusc mitomania ori să-și comenteze, lucid și detașat, reprezentația. Artistul parodiază [...] și se autoparodiază [...]. Împingând foarte departe jocul cărților pe față, scriitorul lasă să se vadă secretele artei sale și ale artei în general și, paradoxal, gestul său nu rămâne fără consecințe „artistice”: revelarea, îndrăzneață sau disperată, a paradigmei literaturii devine
SIMIONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
mistere, în care autorul demonstrează imaginație și talent. „Basmul” se sfârșește exemplificator, cu o lecție de morală și cu o pledoarie ecologistă. Va exista încă o tentativă în proză, când, depășind SF-ul, S. abordează (alături de Andy Alexandru) policier-ul, parodiindu-l: în Pisica din Baskerville (1957) se demontează clișee din literatura lui Arthur Conan Doyle, tratându-se cu umor o serie de „dispariții” senzaționale, în care este implicat un detectiv cumva opus lui Sherlock Holmes, „ajutat” de un pseudodoctor Watson
SAVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289517_a_290846]