463 matches
-
mari în situsurile patologice decât în cele sănătoase. Deoarece se considera că mai multă placă e descoperită în zonele bolnave, acesta sugerează că încărcătură totală de bacterie e mult mai mare decât în situsurile sănătoase. Diferențele dintre sănătatea și boală parodontala sunt de asemenea evidente când sunt examinate morfotipurile bacteriene din situsurile sănătoase și bolnave. În situsurile bolnave se găsesc mai puțini coci și mai mulți bacili mobili și spirochete față de cele sănătoase. Bacteriile cultivate din zonele parodontale sănătoase constau predominant
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
sănătatea și boală parodontala sunt de asemenea evidente când sunt examinate morfotipurile bacteriene din situsurile sănătoase și bolnave. În situsurile bolnave se găsesc mai puțini coci și mai mulți bacili mobili și spirochete față de cele sănătoase. Bacteriile cultivate din zonele parodontale sănătoase constau predominant din bacili facultativ Gram (+) și coci (aproximativ 75%). Recuperarea acestui grup de microorganisme descrește proporțional în gingivite (-44%) și în parodontite (-10 la - 13%). Aceste descreșteri sunt însoțite de creșterea în proporții de bacili Gram (-) de la 13
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
însoțite de creșterea în proporții de bacili Gram (-) de la 13% în zonele sănătoase la 40% în gingivite, 65% în parodontite juvenile localizate și 74% în parodontite avansate. Haffajee, Slots și Socransky [141], au arătat că există bacterii patogne specifice bolii parodontale. S-a constatat (Socransky) că numărul de microorganisme este dublu în situsurile afectate în raport cu situsurile sănătoase. CRITERII DE IDENTIFICARE A PATOGENILOR PARODONTALI În 1870 Robert Koch a dezvoltat criterii prin care un microorganism poate fi considerat că un agent cauzal
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
și 74% în parodontite avansate. Haffajee, Slots și Socransky [141], au arătat că există bacterii patogne specifice bolii parodontale. S-a constatat (Socransky) că numărul de microorganisme este dublu în situsurile afectate în raport cu situsurile sănătoase. CRITERII DE IDENTIFICARE A PATOGENILOR PARODONTALI În 1870 Robert Koch a dezvoltat criterii prin care un microorganism poate fi considerat că un agent cauzal în infecțiile umane. Aceste criterii, cunnoscute ca “postulatele lui Koch”, stipulează că agentul cauzal trebuie: 20 Capitolul 1. Etiologia afecțiunilor parodontale 22
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
PATOGENILOR PARODONTALI În 1870 Robert Koch a dezvoltat criterii prin care un microorganism poate fi considerat că un agent cauzal în infecțiile umane. Aceste criterii, cunnoscute ca “postulatele lui Koch”, stipulează că agentul cauzal trebuie: 20 Capitolul 1. Etiologia afecțiunilor parodontale 22 1. să fie izolat obișnuit de bolile individuale; 2. să fie cultivat în cultură pură în laborator; 3. să producă o boală similară când este inoculat în animale de laborator susceptibile; 4. să fie recuperat din leziuni ale unui
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
oraleă, dificultățile inerente în definirea și cultivarea zonelor de boală activă lipsa unui bun sistem de model animal pentru studiul parodontitelor. Că răspuns la dificultățile inerente în aplicarea postulatelor lui Koch, Sigmund Socransky [142] a propus criterii prin care microorganismele parodontale, precum Porphyromonas gingivalis, să fie judecate ca fiind potențial patologice: prezența în concentrație mare în situsuri corespunzătoare unui parodonțiu afectat și în concentrație redusă în condițiile existenței unui parodonțiu sănătos; îndepărtarea să oprește evoluția afecțiunii parodontale; produce factori patogeni cu
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
criterii prin care microorganismele parodontale, precum Porphyromonas gingivalis, să fie judecate ca fiind potențial patologice: prezența în concentrație mare în situsuri corespunzătoare unui parodonțiu afectat și în concentrație redusă în condițiile existenței unui parodonțiu sănătos; îndepărtarea să oprește evoluția afecțiunii parodontale; produce factori patogeni cu rol în inițierea și progresia bolii; răspunsul imun demonstrează rolul unic al microorganismului în producerea unui anumit tip de boală parodontala. Nu s-au pus în evidență bacterii care să îndeplinească simultan toate aceste condiții, astfel
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
și în concentrație redusă în condițiile existenței unui parodonțiu sănătos; îndepărtarea să oprește evoluția afecțiunii parodontale; produce factori patogeni cu rol în inițierea și progresia bolii; răspunsul imun demonstrează rolul unic al microorganismului în producerea unui anumit tip de boală parodontala. Nu s-au pus în evidență bacterii care să îndeplinească simultan toate aceste condiții, astfel că au fost denumite bacterii asociate bolii parodontale. De conduită de patogen parodontal se apropie Actynobacillus Actinomycetemcomitans care este agentul principal al inițierii parodontitei juvenile
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
și progresia bolii; răspunsul imun demonstrează rolul unic al microorganismului în producerea unui anumit tip de boală parodontala. Nu s-au pus în evidență bacterii care să îndeplinească simultan toate aceste condiții, astfel că au fost denumite bacterii asociate bolii parodontale. De conduită de patogen parodontal se apropie Actynobacillus Actinomycetemcomitans care este agentul principal al inițierii parodontitei juvenile. FACTORI DE VIRULENTA AI PATOGENILOR PARODONTALI Proprietățile care permit bacteriei să cauzeze boală sunt numite factori virulenți și cercetările s-au focalizat pe
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
demonstrează rolul unic al microorganismului în producerea unui anumit tip de boală parodontala. Nu s-au pus în evidență bacterii care să îndeplinească simultan toate aceste condiții, astfel că au fost denumite bacterii asociate bolii parodontale. De conduită de patogen parodontal se apropie Actynobacillus Actinomycetemcomitans care este agentul principal al inițierii parodontitei juvenile. FACTORI DE VIRULENTA AI PATOGENILOR PARODONTALI Proprietățile care permit bacteriei să cauzeze boală sunt numite factori virulenți și cercetările s-au focalizat pe definirea factorilor virulenți ca patogeni
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
evidență bacterii care să îndeplinească simultan toate aceste condiții, astfel că au fost denumite bacterii asociate bolii parodontale. De conduită de patogen parodontal se apropie Actynobacillus Actinomycetemcomitans care este agentul principal al inițierii parodontitei juvenile. FACTORI DE VIRULENTA AI PATOGENILOR PARODONTALI Proprietățile care permit bacteriei să cauzeze boală sunt numite factori virulenți și cercetările s-au focalizat pe definirea factorilor virulenți ca patogeni parodontali. Dintr-un punct de vedere simplist, pentru a funcționa ca un patogen o bacterie trebuie să colonizeze
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
se apropie Actynobacillus Actinomycetemcomitans care este agentul principal al inițierii parodontitei juvenile. FACTORI DE VIRULENTA AI PATOGENILOR PARODONTALI Proprietățile care permit bacteriei să cauzeze boală sunt numite factori virulenți și cercetările s-au focalizat pe definirea factorilor virulenți ca patogeni parodontali. Dintr-un punct de vedere simplist, pentru a funcționa ca un patogen o bacterie trebuie să colonizeze țesuturile gazdă prin distrugere. În parodontite pasul inițial în procesul de boală constă în colonizarea țesuturilor parodontale cu specii patogene; intrarea bacteriei însăși
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
pe definirea factorilor virulenți ca patogeni parodontali. Dintr-un punct de vedere simplist, pentru a funcționa ca un patogen o bacterie trebuie să colonizeze țesuturile gazdă prin distrugere. În parodontite pasul inițial în procesul de boală constă în colonizarea țesuturilor parodontale cu specii patogene; intrarea bacteriei însăși (invazie) sau a produșilor bacterieni în țesuturile parodontale poate fi esență procesului bolii. Mai mult inerent, în procesul colonizării țesuturilor gazdă e abilitatea bacteriei de a evita mecanismul de apărare țintit în eliminarea bacteriei
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
a funcționa ca un patogen o bacterie trebuie să colonizeze țesuturile gazdă prin distrugere. În parodontite pasul inițial în procesul de boală constă în colonizarea țesuturilor parodontale cu specii patogene; intrarea bacteriei însăși (invazie) sau a produșilor bacterieni în țesuturile parodontale poate fi esență procesului bolii. Mai mult inerent, în procesul colonizării țesuturilor gazdă e abilitatea bacteriei de a evita mecanismul de apărare țintit în eliminarea bacteriei din mediul parodontal. Procesul de distrugere a țesutului rezultă din eliberarea substanțelor bacteriene care
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
patogene; intrarea bacteriei însăși (invazie) sau a produșilor bacterieni în țesuturile parodontale poate fi esență procesului bolii. Mai mult inerent, în procesul colonizării țesuturilor gazdă e abilitatea bacteriei de a evita mecanismul de apărare țintit în eliminarea bacteriei din mediul parodontal. Procesul de distrugere a țesutului rezultă din eliberarea substanțelor bacteriene care, direct sau indirect, cauzează degradarea țesuturilor parodontale. Astfel proprietățile virulentei pot fi clasificate în grupuri: factori care permit speciilor bacteriene să colonizeze și invadeze țesuturile gazdă și factori care
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
mult inerent, în procesul colonizării țesuturilor gazdă e abilitatea bacteriei de a evita mecanismul de apărare țintit în eliminarea bacteriei din mediul parodontal. Procesul de distrugere a țesutului rezultă din eliberarea substanțelor bacteriene care, direct sau indirect, cauzează degradarea țesuturilor parodontale. Astfel proprietățile virulentei pot fi clasificate în grupuri: factori care permit speciilor bacteriene să colonizeze și invadeze țesuturile gazdă și factori care permit speciilor bacteriene să cauzeze direct sau indirect pagube țesutului gazdă. După Charon mecanismele de acțiune ale plăcii
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
imunoglobulinelor. 2. Distrucții tisulare directe: colagenazele: distrug fibrele de colagen; hialuronidaza: permeabilizează epiteliul de joncțiune și cel sucular prin acțiune la nivelul acidului hialuronic; organismului gazdă împotriva plăcii bacteriene poate fi compromisă prin diferite boli sistemice sau genetice. Deși bolile parodontale sunt infecții produse de placă, nu toți pacienții sunt în mod egal predispuși la aceste boli apărând, astfel, conceptul de risc individual. Un factor de risc pentru boala parodontala este un aspect caracteristic de comportament sau expunere la mediu asociat
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
poate fi compromisă prin diferite boli sistemice sau genetice. Deși bolile parodontale sunt infecții produse de placă, nu toți pacienții sunt în mod egal predispuși la aceste boli apărând, astfel, conceptul de risc individual. Un factor de risc pentru boala parodontala este un aspect caracteristic de comportament sau expunere la mediu asociat cu boală parodontala. Asocierea poate sau nu să fie cauzala. Unii factori de risc sunt modificabili, în timp ce alții nu (factorii de fond sau determinanți). Un numar de afecțiuni sistemice
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
produse de placă, nu toți pacienții sunt în mod egal predispuși la aceste boli apărând, astfel, conceptul de risc individual. Un factor de risc pentru boala parodontala este un aspect caracteristic de comportament sau expunere la mediu asociat cu boală parodontala. Asocierea poate sau nu să fie cauzala. Unii factori de risc sunt modificabili, în timp ce alții nu (factorii de fond sau determinanți). Un numar de afecțiuni sistemice trebuie să alerteze clinicianul cu privire la probabilitatea unei boli parodontale curente sau a
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
asociat cu boală parodontala. Asocierea poate sau nu să fie cauzala. Unii factori de risc sunt modificabili, în timp ce alții nu (factorii de fond sau determinanți). Un numar de afecțiuni sistemice trebuie să alerteze clinicianul cu privire la probabilitatea unei boli parodontale curente sau a unei susceptibilități viitoare crescute. Mai mult, semnele orale pot fi prima manifestare a unei afecțiuni sistemice semnificative. Managementul bolilor parodontale asociate unor afecțiuni sistemice serioase necesită un aport de date medicale corespunzător că și îngrijiri parodontale de
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
sau determinanți). Un numar de afecțiuni sistemice trebuie să alerteze clinicianul cu privire la probabilitatea unei boli parodontale curente sau a unei susceptibilități viitoare crescute. Mai mult, semnele orale pot fi prima manifestare a unei afecțiuni sistemice semnificative. Managementul bolilor parodontale asociate unor afecțiuni sistemice serioase necesită un aport de date medicale corespunzător că și îngrijiri parodontale de specialitate. Factorii sistemici de risc potențiali pot fi puși în evidență cu ocazia unui istoric medical al pacientului efectuat minuțios. Capitolul 2 MECANISME
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
boli parodontale curente sau a unei susceptibilități viitoare crescute. Mai mult, semnele orale pot fi prima manifestare a unei afecțiuni sistemice semnificative. Managementul bolilor parodontale asociate unor afecțiuni sistemice serioase necesită un aport de date medicale corespunzător că și îngrijiri parodontale de specialitate. Factorii sistemici de risc potențiali pot fi puși în evidență cu ocazia unui istoric medical al pacientului efectuat minuțios. Capitolul 2 MECANISME PATOGENICE ÎN AFECȚIUNILE PARODONTALE Primele studii privind corelația dintre placă bacteriană și inflamația gingivala au fost
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
sistemice serioase necesită un aport de date medicale corespunzător că și îngrijiri parodontale de specialitate. Factorii sistemici de risc potențiali pot fi puși în evidență cu ocazia unui istoric medical al pacientului efectuat minuțios. Capitolul 2 MECANISME PATOGENICE ÎN AFECȚIUNILE PARODONTALE Primele studii privind corelația dintre placă bacteriană și inflamația gingivala au fost realizate de către Arno în anul 1958. Studii experimentale au fost realizate de Loe, Theilade și Jensen (1965), care au demonstrat declanșarea inflamației gingivale prin întreruperea igienei orale un
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
prin întreruperea igienei orale un interval de 14 zile. La reluarea igienei buco - orale, după controlul plăcii bacteriene acumulate în acest interval, inflamația gingivala a dispărut, acest studiu ducând la încadrarea plăcii bacteriene ca factor etiologic determinant în declanșarea bolii parodontale. Există studii care arată că pacienții cu cantități mari de placă și tartru prezintă în toate cazurile gingivite, însă doar o parte dintre ei dezvolta și parodontite, desi acești factori pot persistă perioade mari de timp. De asemenea, există situsuri
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
provocat abcese după injectarea de bacterii prelevate din placă dentară la animale de experiență. El a demonstrat că culturile de germeni din șanțurile gingivale conțin enzime distructive tisulare. Studii efectuate pe animalele germ - free arată că nu se produc leziuni parodontale după acțiunea unor factori de agresiune mecanică decât în condiții de contaminare bacteriană. De asemenea, Monea și Bocskay [221] arată că acumularea de placă bacteriană determina apariția de leziuni parodontale care pot fi reproduse prin studii pe câini. Nisengard și
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]