674 matches
-
la picioarele d-lui de Haymerle, iar M. Sa Domnul e, în timpul discursului lui Gambetta ținut la Cherbourg, un oaspe al familiei imperiale a Germaniei. Să se fi întîmplat umbra celor de astăzi sub conservatori, patrioții ar fi simulat un paroxism care ar fi făcut necesară răcorirea lor în casele de sănătate și citirea moliftelor marelui Vasilie. Astăzi, de la venirea la putere a patrioților, România e aservită politicește și economicește mai mult decât oricând și poartă coada alianței austro-germane; cu toate
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
au proclamat republica de la Ploiești; oamenii cari numeau pe Vodă un agent al d-lui de Bismarck și-l amenințau, prin gura unui actual ministru plenipotențiar, cu asasinatul; oamenii cari, nefiind în pita lui Vodă, ajunsese în ziarele lor la paroxism de furie, oamenii cari declarau că între țară și tron e un abis - umplut c-un portofoliu ministerial și o guvernatură de bancă!... Ca să se judece tonul destrăbălat pe care-l avea "Romînul" în opoziție fiind, reproducem următoarele șiruri din
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
cari ni le făceau, pe rând pe rând, toate statele europene, ce striga opoziția și "Romînul" ei de pe atunci? "Sîntem turci. Nu voim să știm nimic de independență". Astfel zilnic era amăgită țara, erau amăgiți chiar maturi bărbați politici prin paroxismul stilistic al opoziției de atunci; mai mult încă, însuși conservatorii erau amăgiți de atitudinea turcofilă a opoziției; și fiindcă această atitudine tot era mai asigurătoare decât o politică de aventuri, care se presupunea că s-ar fi preconizând din afară
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Și iar... mă, te mănînc! Dacă se-ntîmplă să mă nimeresc lîngă el, s-a dus dracului meciul. În schimb, mă aleg iarăși cu numărul lui de mare atracție. De care, evident, nu-și dă seama. Cînd faza la poartă atinge paroxismul, începe să-și bage ghioaga de pumn în gură, de mă mir cum și-o mai poate scoate. După meci, ferit cît de cît de priviri, încerc să-l imit. Imposibil. E un clip nostim, cel cu inevitabilul Dialog: tot
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Interviul lui ultim, luat de un june invizibil, lîngă patul senectuții suferinde, deși tragic în subterana lui existențială, era de un burlesc al mimicii fără egal. Ticul facial al parkinsonianului, de nesupravegheat, se amplifica într-un crescendo comic, pînă la paroxism. Paroxismul marelui umorist al unei triste existențe. Dacă imediat îl așezăm aici și pe un longeviv Paleologu, de curînd plecat dintre noi, cu neiertător casantul său calificativ, imbecil, imposibil de prizat altfel decît rîzînd cu lacrimi, avem exact ceea ce România
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lui ultim, luat de un june invizibil, lîngă patul senectuții suferinde, deși tragic în subterana lui existențială, era de un burlesc al mimicii fără egal. Ticul facial al parkinsonianului, de nesupravegheat, se amplifica într-un crescendo comic, pînă la paroxism. Paroxismul marelui umorist al unei triste existențe. Dacă imediat îl așezăm aici și pe un longeviv Paleologu, de curînd plecat dintre noi, cu neiertător casantul său calificativ, imbecil, imposibil de prizat altfel decît rîzînd cu lacrimi, avem exact ceea ce România a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
publicațiilor. Recurgerea la numărare, sunt convins, este dezastroasă. Cum ești bun? Dacă ai un indice cantitativ mare. Și cum îl poți obține? Publicând mult. Iată un exemplu absolut șocant, dacă îl analizăm cu atenție: Ultimul ordin al ministrului atinge un paroxism al stimulării inflației, dar și o distorsiune gravă a politicii cercetării sociologice. Dacă nu publici într-o revistă occidentală de prestigiu și obții un punctaj mare, poți să compensezi un asemenea articol cu patru studii în revistele românești (și acestea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cele mai gustate pasaje Îi sunt Închinate lui Lauzun, „omulețul insolent” și seducător: „Niciodată un om nu a știut să se plieze atât de bine la toate gusturile și capriciile”1. Dacă pentru mulți această efeminare stranie, dusă uneori la paroxism prin travestiuri și pseudonime, ar ilustra felul de a fi al dandy-ului „etern”, atunci secolul al XVIII-lea oferă câteva exemple năucitoare. Între care, celebru, cavalerul d’Eon, cel ce tulbură minți și inimi la curtea Franței, Rusiei și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
câtorva cazuri notorii din spațiul vienez, Între care Otto Weininger și Daniel Paul Schreber. Cărțile lor, ambele apărute În 1903, se vor bucura de o celebritate ieșită din comun. Autorii Înșiși, obiect de studiu psihiatric prin Întregul comportament, ilustrează tragic paroxismul unei bisexualități ce depășește etapa sublimării (În text scris), spre a deveni realitate trăită, chiar dacă În mod diferit, de fiecare. La prima vedere, antifeminismul patologic al lui Weininger nu pare a avea legătură cu exaltarea nu mai puțin patologică a
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
a lui Scheffer și, mai târziu, pentru Gloria Împărțind cununi a lui Paul Delaroche, și cealaltă frumusețe, pe atunci În toată splendoarea ei, ce l-a inspirat pe Clesinger pentru statuia Femeia cu șarpele, a cărei durere se aseamănă cu paroxismul plăcerii și care freamătă de viață cu o intensitate pe care dalta nu o mai atinsese niciodată și nu o va depăși nicicând. Charles Baudelaire mai era Încă pe atunci un talent necunoscut, ce se pregătea În umbră pentru a
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
sa este adevărată dacă echivalăm vocația teatrală cu disponibilitatea de a alterna măștile, ceea ce presupune păstrarea libertății și a detașării interioare, necesare dialogului dintre om și mască. Mateiu I. Caragiale reprezintă Însă tipul histrionului absolut, care Împinge vocația teatrală la paroxismul ei tragic. Eul se identifică atât de mult cu rolul său unic, Încât Își dizolvă personalitatea În cea a personajului Întruchipat. Măștile nu mai pot fi alternate, pentru că omul Însuși s-a preschimbat Într-o mască. Ion Vartictc "Ion Vartic
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Kiev. Populații belaruse și ucrainene depindeau de Varșovia. Aflat... la porțile Rusiei, Germania teșea intrigi În Finlanda și În statele baltice, Încercînd s...-si recapete aici influență din vremurile de odinioar.... Obsesia unei Încercuiri capitaliste pe flancul occidental a atins paroxismul la sfîrșitul anilor ’20. Într-o scrisoare c...tre Molotov, datat... 1 septembrie 1930, Stalin dorea s... desf...soare cel putin 150-160 de divizii la frontiera occidental..., pentru a pară manevrele poloneze Împotriva URSS-ului În direcția statelor baltice. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
ostili politicii de reunire a terenurilor În vaste colhozuri, cu atît mai mult cu cît autorit...țile sovietice au Încercat s-o impun... cu brutalitatea din anii ’30. Arest...rile, deport...rile, presiunile fiscale și polițienești s-au Înmulțit, atingînd paroxismul - atît În Ucraina occidental..., cît și În Basarabia - În anii 1949-1950. În domeniul cultural, metodele au fost la fel de draconice. S-a trecut la rusificarea regiunilor recent integrate, anihilîndu-li-se treptat cultură și punîndu-se c...luș elitelor intelectuale. Între 1940 și 1944
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
unit...ți de gr...niceri, Corpul 10 de rezerv..., Corpul 8 de infanterie estonian... și flotă baltic..., plus, desigur, agenții poliției politice și unit...țile speciale ale serviciilor de spionaj din Corpul 10”. Aceast... feroce lupt... armat..., care a atins paroxismul În anii 1945-1949, dar care nu s-a stins complet Înainte de 1953, a f...cut numeroase victime de o parte și de alta. În tab...ra partizanilor, numai În Estonia poliția politic... se l...udă c... a lichidat, Între 1944
[Corola-publishinghouse/Science/2022_a_3347]
-
etichetă, expresie a relațiilor de putere, a ceea ce este permis și a ceea ce nu este permis au fost date peste cap, anulând, odată cu ele, formele normale de exercitare a puterii și opresiunii. Excesele gestuale și verbale Vorbind despre sărbătoare ca „paroxism al societății”, dar având ca referent mai degrabă manifestările carnavalești, R. Caillois (1975, p. 236) relevă multiplele planuri pe care se manifestă, În aceste ritualuri, excesul: prin daruri, ca exces de Îngâmfare (adică de etalare fără măsură a poziției economice
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
lumea n-are nici un sens”. Iată o idee care-l plasează în sensul filosofiei existențialiste europene. „Trăirismul” tinerilor din anii ’30 reprezintă, în fapt, o formă a existențialismului european, și anume expresia lui românească. C. aduce în această experiență un paroxism al stărilor negative, o exaltare în refuz. Nu trece neobservată, încă de pe acum, vitalitatea acestui refuz al lumii și al valorilor ei, cum nu rămâne neobservat uriașul, strălucitorul spectacol în acest dialog cu neantul. Se considera deja un specialist în
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
-i actualizeze ultimele posibilități. Democrația a risipit prea multe energii fără vreun scop național. O dictatură însă trebuie să pună țara la teasc. Nimic să nu rămână neexploatat și nevalorificat. Marșul României în istorie să semene unei coarde încordate la paroxism. O amenințare care să crească cu fiecare pas. Să ne apropiem și noi de lume și lumea să știe că ne apropiem. Efortul care trebuie cerut acestei țări nu poate fi comparat decât cu acel ce l-au pretins bolșevicii
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
Oroarea demolează mituri, rescrie portrete, creează atmosfera de dominare a unor forțe potrivnice omului. Scatologicul, care trădează întinarea, metamorfozele animaliere, dezvăluind răul adânc, transformarea credinței în „comică și spurcată tragedie titubantă”, teroarea în fața reducției umane duc scrierile când la un paroxism expresionist, când la intuiția, aproape kafkiană, a unei „vini nedefinite, ca un păienjeniș”. Cele trei romane ale lui A., Ochii Maicii Domnului, Cimitirul Buna-Vestire, Lina, formează, nemărturisit, un ciclu; obsesia permanentă a autorului, valorizarea existenței sau învierea, este implicată unor
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
bolnav, atitudine în care se includ toate reacțiile de depășire a acestui veritabil impas care este boala. Caracterul de experiență de cunoaștere și autocunoaștere reprezentat de situația de bolnav, ocazia oferită celui bolnav să mediteze, în liniștea ce urmează dispariției paroxismelor bolii, la problemele sale “de perspectivă”, la refacerea fizică și psihică din convalescență și la reorientarea unor comportamente, până atunci deficitare, pe o direcție profilactică față de principalele boli redutabile ale epocii etc., toate acestea reprezintă veritabile beneficii care compensează avatarurile
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
mărturisească. (De Dostoievski sau Dickens nu mai spun nimic!) Într-o schiță din anii debutului lui Preda, În ceată, e vorba de moartea unei fetițe în urma maltratărilor îndurate de la niște rude care o luaseră chipurile „de suflet”. Toată schița exprimă paroxismul revoltei și mâniei, într-o concentrare și o stricteță absolut magistrale. Mila nesfârșită și literalmente „topirea inimii” care ne invadează la lectura acestei bucăți sunt efectul lipsei totale de „sentimentalism” și al unei excepționale potențări artistice a sentimentului. Fetița aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
pe Sfântul Pavel al lui, primul creator al codului și al convenției creștine, înființând în realitate limbajul (eclectic, ezoteric, sincretist) al acesteia chiar în momentul în care începea morbid să proclame întâietatea absolută a Evangheliei lui Hristos, reducând-o la paroxismul autorității? Dar apoi mi-am făcut curaj și am început să citesc serios aceste predici pe care, dintr-o umilință prost înțeleasă (uneori, omul Bisericii poate să-și îngăduie să fie ultragiant, nu?), Dom Franzoni a vrut să le modeleze
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Încercăm a formula unele opinii conclusive. Dar, dincolo de un debut surprinzător numai În aparență, ciclul emigrației române către America, declanșat În 1990, se va stabiliza, treptat, În funcție de realitățile din țară și de legislația imigrației stabilită de SUA Cu certitudine, după paroxismul inițial, patimile emigraționiste transatlantice se vor calma și emigrația română În America și Canada se va Încadra În fluxul firesc al emigrației mondiale. * Cu toate eforturile unor cercetători de a stabili numărul exact sau cît mai exact al emigrației române
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
e mai puțin un meditativ, cât un constatator, în ochii căruia ideea de tradiție pare mai degrabă o sumă a experiențelor succesive, lăsând drum deschis progreselor viitoare. Nu sunt de găsit acuitatea filosofică a lui Blaga, dubiile, anxietățile, convulsiile și paroxismele acestuia, dar în textura tradiție-modernitate el aduce anumite sunete particulare, contribuind la impunerea unui nou profil de scriitor. Ironia sa, cu efecte în remodelarea limbajului, nu e numai o frână a emoției și un mod al defilosofării. Ilustrând ortodoxismul gândirist
MANIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287984_a_289313]
-
a nu avea alt „dor mai fierbinte decât să vadă pe Regele României încoronat ca Rege al Ungariei“12. Nu credem că asemenea acțiuni ar putea fi caracterizate drept duplicitare, ci, mai curând, erau semne ale unei disperări ajunsă la paroxism. Elita politică maghiară, frustrată în cel mai înalt grad din pricina marasmului în care se zbătea Ungaria, acționa haotic, încercând iluzoriu să nu piardă nici o oportunitate de a scăpa de comuniștii de la Budapesta și de a găsi soluții de recuperare a
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Dintre toate formulele antiistorice el este singurul care participă efectiv la istorie, însă la o istorie pe care urmărește să o distrugă o dată pentru totdeauna 132. Dacă Vârsta de Aur concretizează exacerbarea libertății, dacă Utopia este o ordine împinsă la paroxism, milenarismul este o absolutizare a principiului revoluționar tabula rasa, urmată de o nouă construcție 133. Dar se pare că Marx, ca intelectual romantic, părea mai curând să testeze și să curteze neantul decât să îl suporte ca destin istoric 134
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]