939 matches
-
compatibile cu transformările de pasivizare și de suprimare a agentului pasiv. După cum am văzut, dublul subordonat simultan raportat la un verb impersonal poate fi exprimat printr-o gamă variată de clase morfologice. De cele mai multe ori, acesta este actualizat printr-un participiu adjectivizat. Spre exemplu: / ca cineva să demaște fapta. Dublul subordonat simultan de acest tip este exprimat frecvent și printr-un adjectiv. Spre exemplu: Decizia s S-a dovedit ca decizia să fie oportună. De asemenea, dublul subordonat simultan poate face
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Se preferă / ca spectacolul să fie altfel. Trebuie menționat că nu toate verbele impersonale acceptă, în aceeași măsură, un dublu subordonat simultan actualizat prin orice clasă morfologică. Spre exemplu, verbele a trebui, a merita, a urma nu admit decât un participiu pasiv. Exemple: Adevărul trebuie spus. Planul merită studiat. Contractul urmează evaluat. Celelalte verbe, sub aspect combinatoriu, cunosc restricții mai puțin riguroase. Astfel, dublul subordonat simultan raportat la verbele a se întâmpla, a se nimeri, a se dovedi poate fi exprimat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Adevărul trebuie spus. Planul merită studiat. Contractul urmează evaluat. Celelalte verbe, sub aspect combinatoriu, cunosc restricții mai puțin riguroase. Astfel, dublul subordonat simultan raportat la verbele a se întâmpla, a se nimeri, a se dovedi poate fi exprimat printr-un: Participiu: Drumul s-a nimerit pavat. Adjectiv: Ziua s-a nimerit ploioasă. Adverb: Sufletul lui s-a dovedit altfel decât crezusem eu. Pronume: Ghinionul s-a întâmplat altul. Numeral: Cartea căutată s-a nimerit prima de pe raft. Substantiv: Recepția s-a
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
apelează la verbul a se nimeri. (Exemplu: Caietul meu s-a nimerit acolo) ”. Verbele a se dori, a se vrea, a se prefera se construiesc, cel mai adesea, cu un dublu subordonat simultan exprimat printr-un adjectiv și printr-un participiu. De exemplu: Manifestarea se vrea calmă. Convorbirea se dorește anulată. De asemenea, aceste verbe sunt compatibile și cu un dublu subordonat simultan actualizat printr-un: Numeral: Porția se dorește dublă. Pronume: Titlul se preferă acesta. Adverb: Guvernarea se dorește altfel
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
că tiparele cu astfel de verbe sunt în extindere și frecvent utilizate în limba actuală, chiar dacă unele dintre ele sunt nerecomandabile. „Dublul subordonat simultan de pe lângă verbele a (se) părea, a se arăta poate fi exprimat, cel mai frecvent, printr-un participiu și un adjectiv”. Spre exemplu: Publicul pare revoltat. Crângul se arată des. Aceste verbe pot primi și un dublu subordonat simultan actualizat printr-un substantiv (articulat sau prepozițional). Spre exemplu: Imaginea se arată o frescă din secolul al XVIII-lea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
din pământ) sau printr-un gerunziu adjectivizat (Exemplu: Vocea-i pare tremurândă). „Verbele impersonale a se considera, a se crede, a se ști sunt compatibile cu un nominal cu trăsătura [- Personal] și cu un dublu subordonat simultan” actualizat printr-un: Participiu: Programul se consideră ratat. Adjectiv: Fragmentul se știe dificil. Substantiv: Meningita se consideră o boală contagioasă. Gorunul se consideră arborele cel mai viguros. Discul se crede de cupru. Numeral: Grădinile suspendate se consideră a șaptea dintre minunile lumii. Adverb: Hotarul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
a șaptea dintre minunile lumii. Adverb: Hotarul se știe acolo. Gerunziu: Cuvântul dat se consideră având origine latină. Pronume: Lucrarea aceasta se consideră alta. Verbele a se cuveni, a se cere, de cele mai multe ori, admit un determinant exprimat printr-un participiu pasiv. Spre exemplu: Dosarul se cuvine analizat. De asemenea, e posibilă combinarea acestora și cu alte părți de vorbire, dar într-o măsură mai redusă, uneori, chiar forțată. Astfel, avem și un dublu subordonat simultan actualizat printr-un: Adjectiv: Răspunsul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
trebui, a merita și a urma) se pot combina cu diverse clase morfologice care ocupă, în astfel de structuri, funcția sintactică cu dublă subordonare simultană. Dublul subordonat simultan din tiparul cu verb impersonal este exprimat, de cele mai multe ori, printr-un participiu pasiv sau adjectiv. Privite sub aspect sintactico-semantic, verbele impersonale denotă o apropiere de verbele reflexiv pasive. Această tangență este vădită în etapa de pasivizare, în procesul evoluției dublului subordonat simultan raportat la un verb impersonal. Spre exemplu: Se cere / ca
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
comparative cu adverbele ca și cât: O vede cât căciula și o face cât măgura. Si-l găsirăm/ În pai ca trestia/ În spic ca vrabia/ Și-n bob ca mazărea. (Teodorescu op.cit., p. 139). 2. adjective, locuțiuni adjectivale și participii(și adjective provenite din gerunziu): a. fără prepoziții: Carul merge -împiedicat, Iancu merge supărat. Îmi zici urâtă, îți zic slută. Șarpele se sperie de pielea lui când o vede spânzurată. Razele soarelui străbăteau slabe și abia călduțe prin crengi goale
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
apare sub forma unui articol nehotărît care predetermină anafora prin extragerea unui substantiv de sine stătător. În [P4], trecerea este asigurată de folosirea unui prezent cu valoare absolută care corespunde obiectului general al propoziției; în [P4'] apare construcția A fi + Participiul trecut. Considerăm că "este înarmat" descrie o acțiune și că întreaga propoziție corespunde unei fraze active în prezent: "Învățarea anumitor lucruri cît mai curînd posibil înarmează mai bine copilul pentru a înfrunta viața". Aici, indicatorul temporal "mai repede" și semantismul
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
iubirii și comuniunii sfinților. Această învățătură dezvoltată de Sfântul Grigorie de Nyssa, constituie unul dintre aspectele cele mai originale ale gândirii marelui capadocian. „În timp ce numeroși teologi greci au descris tinderea sufletului spre Dumnezeu, utilizând chiar și cuvântul epectază, pornind de la participiul folosit de Pavel, Grigorie este original prin aceea că a susținut că țelul suprem al omului este, în el însuși, un progres neîncetat”. Epectaza este un progres neîncetat în virtute și cunoașterea lui Dumnezeu, căci viața creștină presupune un urcuș
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
de aici”<footnote Sf. Maxim Mărturisitorul, Răspunsuri către Talasie, traducere din grecește, introducere și note de Dumitru Stăniloae, Membru de onoare al Academiei Române. footnote>. Referința biblică din cartea biblică Filipeni, care este fundamentul biblic primar pentru noțiunea de epektasis (prin intermediul participiului folosit de Sfântul Pavel în versetul 13), îl aliniază o dată în plus pe Sfântul Maxim la Sfântul Grigorie; el aplică avertismentul Sfântului Grigorie din Despre viața lui Moise, care scrie că așa cum sfârșitul vieții este începutul morții, oprirea din cursa
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
numai bună pentru o acțiune repetată care Înghite verbul În modalitate: iar și iar n-are nevoie de niciun verb, deși poate modula o mulțime de verbe care nu fac decît să repete o acțiune. Verbul poate fi folosit la participiul trecut care este deja un adjectiv: poarta este mereu redeschisă. Care poartă? Aceea trîntită. Pentru haiku recuzita este gata: vînt, rafale, poartă, redeschisă, trîntită - omul dispărut din peisaj, lăsînd În urmă doar o relicvă: poarta. Nu este notată nicio tresărire
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
discursul adversarului, sugerează tactic lectorului o posibilă evaluare comparativă, înfluențându-l în actul deliberării. Polemistul, în ipostaza descriptorului, face dovada unei triple subiectivități: deictică (se referă la mărci deictice proprii descrierii: în pasajul selectat de noi, ele sunt: verbele impersonale, prezența participiilor și a gerunziilor, enumerația etc.), modală (traduce atitudinea locutorului față de cele enunțate) și retorică (se referă la caracterul epidictic al expunerii și la dimensiunea ei afectivă)81. Secvențe de mică întindere, narative și/sau descriptive dau consistență nucleului narativ, fiind
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
casa Mea”), zice Domnul despre cel care la un moment dat afost contestat de către unii dintre ai săi și chiar de către Miriam,sora lui. Utilizat mult și ca substantiv derivat din rădăcina verbuluila care ne-am referit mai sus, la participiu activ qal are sensul de„credincioșie” așa cum îl folosește Isaia (cap. 25, 1), iar ca adverb, atâtde bine cunoscut și frecvent cântat în cultul sfintei noastre Bisericii,cuvântul „amin” w m< a ;confirmă într-un fel cele afirmate sau maiexact
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Același raționament a fost aplicat de unii lingviști și pentru a explica înlocuirea, în dacoromână, a cuvântului arat „plug“ < lat. aratrum cu termenul plug, împrumut slav: substativul arat (care se păstrează în aromână) s-ar fi confundat cu supinul și participiul arat, forme ale verbului a ara. „Noutatea“ împrumutului Uneori, vorbitorul bilingv poate împrumuta un cuvânt dintr-o limbă considerată de prestigiu pentru simplul fapt că termenul respectiv are calitatea de a fi „nou“. Acesta este motivul pentru care, în română
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
anglicism recent; în română, apare atestat la 1971. Pare surprinzător că și un cuvânt recent poate avea, la originea îndepărtată, un termen latinesc: este vorba de lat. stringere, transmis multor limbi romanice, inclusiv românei, unde a devenit a strânge. De la participiul strictus s-a creat în latina populară verbul *strictiare, care stă la baza verbului v. fr. estrecier „a constrânge“. Din vechea franceză, cuvântul a trecut Canalul Mânecii și a luat forma englezească stress, dobândind sensul „efort intens, tensiune“. Sub noua sa
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
cu flamanda. Cuvântul kerkmisse având sensul „slujbă bisericească“ este un compus creat, în flamandă, de la kerk care înseamnă „biserică“ în olandeză (cf. și germ. Kirche, engl. church) și lat. med. missa „slujbă religioasă“; missa, interpretat greșit ca substantiv, este, de fapt, participiul trecut feminin al verbului mittere, scos din formula cu care se termină slujba: ite, missa est (cantio) „plecați, s-a terminat (slujba)“. Kerkmisse a fost folosit, cu timpul, și pentru a denumi sărbătoarea patronală (corespunzătoare hramului de la noi), și petrecerea
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
oficială a Bibliei, făcută în secolele 4-5). La baza cuvântului românesc stă varianta populară turta a cuvântului latinesc, care a evoluat și în forme romanice de felul fr. tourte „prăjitură în formă rotundă“. Lat. torta este, probabil, forma feminină de participiu a verbului latinesc torquere „a țese“, transmis tuturor limbilor romanice; în română a dat a toarce. zeamă În MDA, cuvântul zeamă „fiertură de carne sau de legume, constituind un fel de mâncare; partea lichidă a bucatelor, apa în care fierb
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
secolul 19 (cuvântul este atestat la 1817). Felul de bază poate fi un preparat din carne pane (cuvânt scris pané în DEX) a cărui primă apariție este la Sanda Marin, în Carte de bucate (1936). Etimonul său este fr. pané, participiul trecut al verbului paner „a acoperi cu pesmet“, format în franceză de la pain „pâine“. Alt fel de a pregăti carnea este rulada „mâncare de carne tocată și rulată, care se coace la cuptor“. Cuvântul apare la începutul secolului 19, inițial
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
un sote (scris soté în DEX), adică un fel de mâncare care conține „zarzavat copt la foc iute, mișcat tot timpul, ca să nu se ardă“. Cuvântul apare prima dată la Brăescu, la începutul secolului 20, și provine din fr. sauté, participiul verbului sauter care are și sensul „a frige la foc iute“. La sfârșitul mesei, se pot oferi diverse preparate dulci. Brioșa este un „produs de patiserie, preparat prin coacere în forme mici, rotunde și ondulate, a unui aluat de cozonac
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
deja la 1552). Dicționarele românești înregistrează cuvântul antreu cu sensul „cea dintâi încăpere în care se intră într-o casă și din care dau uși în celelalte“ din secolul 19 (apare la C. Negruzzi); cuvântul românesc provine din fr. entrée, participiul verbului entrer „a intra“. Există, în schimb, în toate dicționarele termenul aperitiv „gustare care se dă înainte de masă“ < fr. apéritif „care deschide“, al cărui etimon este cuvântul din latina târzie aper(i)tivus > lat. aperire „a deschide“. Deci aperitiv „care
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
dată în DA (1911) cu sensul „pastă alimentară ușoară făcută din ouă, făină și zahăr, coaptă mult, uscată“. În franceză, de unde româna l-a împrumutat, biscuit este format din bis-, element de compunere latinesc care indică duplicarea, și cuit „copt“, participiul verbului cuire (moștenit din lat. coquere, care a dat și în română pe a coace). La început, fr. biscuit însemna „pesmet din făină de grâu deshidratată, care constituia alimentul de rezervă pentru armată“; ulterior, a devenit termen generic pentru orice
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
pare (nu apare în marele Dicționar german-român). Neologismul tort, cuvânt cunoscut de toată lumea, este în română un împrumut adaptat din germ. Torte, cu același sens, atestat de la începutul secolului trecut. În germană, vine din it. torta < lat. torta, formă de participiu trecut feminin care stă și la baza cuvântului vechi românesc turtă, moștenit din latină. Așadar, la originea îndepărtată a cuvintelor românești tort și turtă se găsește același etimon. Chiflă „pâinișoară, croasant“, atestat prima dată la V. Alecsandri, este din germ.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
raporteze cuvântul românesc la stadiile preindoeuropene ale limbii în spațiul euro-afro-asiatic. De exemplu, S. Pușcariu crede că a descoperit adevărata etimologie a cuvântului băiat, care nu ar proveni, cum s-a crezut până la el, de la a băia „a scălda” ca participiu substantivizat al acestui verb. El spune că „numele satului Băietan la aromâni ne arată că băiat exista odinioară și în acest dialect. Dacă ar fi derivat de la verbul a băńa „a scălda”, ar trebui să aibă la aromâni (și în
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]