43,651 matches
-
se face decât în Dumnezeu. footnote> și reciprocitatea. În actul dăruirii, persoana participă la atributele divine de putere, generozitate etc. ; capacitatea de a participa, ne amintește Harrison, „este un dar, un dar al lui Dumnezeu ... în și printr-o situație particulară”<footnote Verna E. F. Harrison, „Poverty, Social Involvement and Life in Christ ...”, p. 151-164. footnote>. Alegem să acceptăm acest dar al participării corecte la acest atribut divin prin imitarea utilizării aceluiași atribut de către Dumnezeu. Astfel, deși există o mare diferență
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
al sufletului, Sfântul Grigorie a folosit uneori cuvântul ἔρως<footnote Chișcari Ilie, op. cit., p. 10. footnote>. Acesta reprezintă de fapt aspectul irațional, extatic al lui ἀγάπη; astfel că cele două cuvinte sunt aproape sinonime, ερως fiind de fapt un aspect particular al lui ἀγάπη, reprezentând un fel de πάθος. Această perspectivă reiese din următorul pasaj din In Canticum canticorum: „Fiindcă, deci, cea care grăiește este Înțelepciunea, iubește-o (αγάπησον) cât poți din toată inima Și puterea, poftește-o cât poți. Ba
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
Nectarie Hușianul - Protopsaltul Prodromului, Centenar (+1899 - 1999); în: Cronica Episcopiei Hușilor, vol. III, 1997, pp. 457 - 571; footnote> și în prefața Cântărilor Sfintei Liturghii<footnote Vasile, Vasile Studiu introductiv, alcătuire, îngrijire și Circulația în manuscrisele din așezămintele monastice, în fondurile particulare monahale din Muntele Athos și din diversele biblioteci monastice și particulare din țară a cântărilor create, traduse, adaptate și prescurtate de Nectarie Schimonahul și cuprinse în acest volum; în: Nectarie Protopsaltul Sfântului Munte Athos - Cântările Sfintei Liturghii, București, 2004, pp.
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
vol. III, 1997, pp. 457 - 571; footnote> și în prefața Cântărilor Sfintei Liturghii<footnote Vasile, Vasile Studiu introductiv, alcătuire, îngrijire și Circulația în manuscrisele din așezămintele monastice, în fondurile particulare monahale din Muntele Athos și din diversele biblioteci monastice și particulare din țară a cântărilor create, traduse, adaptate și prescurtate de Nectarie Schimonahul și cuprinse în acest volum; în: Nectarie Protopsaltul Sfântului Munte Athos - Cântările Sfintei Liturghii, București, 2004, pp. 387 461; footnote>, Nu întâmplător în biblioteca mănăstirii se găsesc cărțile
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Roma să devină un centru bine informat asupra a ceea ce se Întâmpla și Într-un fel Îi impunea să intervină În comunități Îndepărtate. Acea sollicitudo romană se concretiza deopotrivă pe planul asistenței. Aș vrea să citez două personaje În mod particular: Egesip din Palestina și Abercius din Hierapolis (altul decât Hierapolis de pe Lycus din Papia) din Frigia Salutaris. Egesip a fost o sursă mult citată de către Eusebiu Într-a sa Istorie bisericească; el s-a dus la Roma și de-a
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
în execuția unui proiect de sonorizare (partitura), finalizat printr-un proces de (în)cântare, într-o lucrare estetică sau (man)operă. Clasificăm complexul reperabilității DMz în tabloul de mai jos (fig. 1): Tabloul cuprinde trei clase de repere - generale, medii, particulare -, distribuite pe două registre de nivele (rânduri): generice și de conținut. Reperele generale sau referențiale, sunt clasificate ca tipuri și categorii, pe primul nivel generic (rândul de sus) al tabloului. Pe un al doilea nivel generic (rândurile al doilea și
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
primul nivel generic (rândul de sus) al tabloului. Pe un al doilea nivel generic (rândurile al doilea și al treilea) sunt numite o serie de repere medii sau subreferente. Registrul de conținut cuprinde trei nivele, în care sunt clasificate reperele particulare. În cadrul reperelor referind DMz ca obiect de configurat, corespondent nivelului psihic/sufletesc de fapt artistic - muzical, am trecut termenul sintagmatic de melo-modosonie, pe considerentul că melosul este aspectul arhetipal al oricărui obiect muzical. Argumentăm aceasta prin accepțiunile substanței sufletești, caracterizate
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
Sub aspectul surprinderii secvențiale Vf prezintă aspectele de câmp sau stare (de adâncime) și de discurs sau accentuare expresivă (la suprafață). • REPERE ale Vf - perspectivă obiectuală / ◦ Profil; ◦ Volum; Masă; ◦ Orizont Ca obiect, Vf se prezintă în referința a 4 repere particulare: profilul, volumul, masa și orizontul. În raport cu reperele generale (unda și secvența), profilul și volumul particularizează unda, într-o cuprindere de registru de înălțimi și nivele (moduri) de pulsație; masa și orizontul particularizează secvența, într-o surprindere de pachete de înălțimi
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
și secvența), profilul și volumul particularizează unda, într-o cuprindere de registru de înălțimi și nivele (moduri) de pulsație; masa și orizontul particularizează secvența, într-o surprindere de pachete de înălțimi și durate conjuncte. Ne vom referi la fiecare reper particular. Profilul este un reper calitativ de ordin prim, dat de orientarea între două margini sau zone de cuprindere. Marginile spațiale sunt denumite ca zone de registru în plan vertical: acut (în-sus) și grav (în-jos). Marginile temporale sunt indicate ca momente-limită
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
face cu formula: nH&nD, respectiv număr de înălțimi în-pachet și număr de durate în-conjuncție („clipite” în momentul unei secvențe). Literar, convenind denumirea sunetului cu termenul de son, exprimăm masa prin sufixele generice de mono și pluri, sau cu cele particulare, indicând numărul înălțimilor în-pachet(ate): bison, tri-, tetra- etc. Exprimarea duratelor fiecărui son conjunct într-o secvență trebuie făcută în raport cu întreaga durată a ei. De exemplu: în registrul de octavă, fiecărei H (do, re, mi) i se asociază o durată
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
considerată la-centru, precum și mărimea tuturor secvențelor. Se poate evidenția astfel și importanța sau valoarea expresivă a unei secvențe nuanțate interpretativ prin/la orizontul exterior. Prezentăm în figura de mai jos o imagine simbolică a Vf, referită prin reperele generale și particulare. PERECHI de REPERE - coordonate; moduri de abordare Abordarea teoretică a Vf se poate face și pe paliere mai ample, grupând cele patru repere particulare în perechi de câte două, pe coordonatele de: a) cuprindere ondulară sau undă, ca aspectare în-continuitate
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
Prezentăm în figura de mai jos o imagine simbolică a Vf, referită prin reperele generale și particulare. PERECHI de REPERE - coordonate; moduri de abordare Abordarea teoretică a Vf se poate face și pe paliere mai ample, grupând cele patru repere particulare în perechi de câte două, pe coordonatele de: a) cuprindere ondulară sau undă, ca aspectare în-continuitate: profil - volum; b) surprindere secvențială sau secvență, ca aspectare din- continuitate: masă - orizont; c) de adâncime sau fond, ca repere prime: profil - masă; d
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
prime, mono-plusonia și omosonia, sunt relative sau derivate din monosonie, respetiv unisonie. Minorele secunde derivă și totodată combină prin alternanță o nuanță majoră și una minoră primă: mono-variosonia alternează între monosonie și mono-plusonie; eterosonia alternează între unisonie (sau, în mod particular, omosonie) și polisonie. Oricare alt aspect de combinare a acestora determină o nuanță sintaxică particulară. • UNELE CHESTIUNI o Orizontului exterior al Vf Se pune următoarea întrebare: putem vorbi de un orizont exterior al Vf, știind că pentru exprimarea acestuia sunt
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
și totodată combină prin alternanță o nuanță majoră și una minoră primă: mono-variosonia alternează între monosonie și mono-plusonie; eterosonia alternează între unisonie (sau, în mod particular, omosonie) și polisonie. Oricare alt aspect de combinare a acestora determină o nuanță sintaxică particulară. • UNELE CHESTIUNI o Orizontului exterior al Vf Se pune următoarea întrebare: putem vorbi de un orizont exterior al Vf, știind că pentru exprimarea acestuia sunt necesari trei termeni de poziție, ceea ce este lesne de înțeles în raport cu secvența? Răspunsul este cu
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
sonate pentru pian că are un orizont exterior în cadrul genului de sonată. Conceptul de evoluție reperă în acest caz expresia de continuitate în raport cu genul sonatei. o Monodia acompaniată O serie de întrebări se pot formula cu privire la încadrarea unor nuanțe sintaxice particulare, derivate prin combinările celor generice, în raport cu registrele cantitative ale Vf. Bunăoară: cărui registru cantitativ al Vf îi referim nuanța sintaxică de „monodie acompaniată”? Pentru a răspunde conform sistemului nostru de interpretare teoretică, trebuie să subliniem mai întâi că o Vf
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
Italia, în Germania, în Rusia - și nu numai - ultimele noutăți sunt repede cunoscute de public și comentate de critică. Niciodată efervescența creatoare în acest domeniu nu a fost mai mare iar direcțiile de dezvoltare atât de diverse. Dat fiind subiectul particular al acestor pagini, propunem o privire sintetică dar edificatoare asupra creației lirice cuprinsă între Simon Boccanegra de Verdi (premiera 1857, Veneția) și Turandot de Puccini (premiera 1926, Milano). Simon Boccanegra vede luminile rampei cu un an înainte de nașterea lui Giaccomo
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
va alege. De aceea, la nivelul denumirii generice, opera sa trebuie adjectivată sub aspectul tipului de materialitate. Cum materialitatea muzicii constă în sunet, este mai nimerit să spunem operă sonoră în loc de operă muzicală. Din această perspectivă, muzicalitatea este o trăsătură particulară a sunetului, care nu trimite strict la natura materialității sale ci doar la un aspect al acesteia, frumosul, prin care diferențiază estetic de cel zgomotos (urât). Așadar, o operă sonoră poate fi și muzicală, pe când o operă muzicală este categoric
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
heterometric/asimetric), care conferă conductului sonor un aspect de timbrometrie (culoare metrică). Întrucât timbrometria este o expresie de stare/înfățișare metrică, este relevantă mai cu seamă în constituirea expresivității acompaniamentului<footnote Acompaniamentul este în primul rând o funcție. În mod particular, în cadrul sintaxei de monodie acompaniată, acompaniamentul se constituie și ca voce formal-instrumentală distinctă. Oricărei melodii deja metrizate/timbrometrizate îi este inculcată și funcția de acompaniament, sub aspectul armăturii temporale. footnote>. Pe plan estetic, OS este valorizată sub aspectul frumosului, respectiv
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]
-
pe tărâmul Al-Andalus. Aculturația și metisajul s-a efectuat la nivel muzical, după cum ne explică istoricul tunisian Al-Tifashi<footnote Al-Tifashi sau Ahmed Ibn Yussuf Al-Tifashi (1184-1253), erudit tunisian, lexicograf, istoric și scriitor. Un manuscris recent descoperit - 1956 - într-o bibliotecă particulară din Tunis și care descrie viața muzicală din Al-Andalus, aduce clarificări extrem de importante în ceea ce privește amploarea fenomenului muzical din acea perioadă. footnote>), Ibn Bajja de Saragoza transpunând repertoriul muzical cântat provenit din Orient pe o arhitectură muzicală de tip vizigot. Structurile
Muzica Arabo-Andaluz? (I) by Cezar Bogdan Alexandru Grigora? () [Corola-journal/Science/84195_a_85520]
-
Prin studii US și RMN se constată prezența inflamației bilaterale a burselor subacromiale și subdeltiodiene, tenosinovită biceps și sinovită glenohumerală. La nivelul membrelor inferioare, se constată prezența bursitelor trohanteriană și ischiogluteală. Aceste studii demonstrează afectarea structurilor sinoviale extraarticulare, în mod particular al burselor la nivelul pacienților cu PMR. Salvarani și colaboratorii au efectuat un studiu pe 12 pacienți cu PMR cu simptome cervicale, la care RMN arată existența de bursite cervicale interspinoase localizate în spațiile C5-C7 (fig. 2A). Prezența bursitelor interspinoase
Revista Spitalului Elias by SIMONA SOARE () [Corola-journal/Science/92033_a_92528]
-
liberalizată. Ne-am propus să abordăm numai câteva aspecte considerate noutăți ce încearcă să contureze rolul actual al dietei în cadrul terapiei moderne a bolilor digestive. Desigur că descoperirea exorfinelor alimentare deschide noi perspective în terapia durerii. Exorfinele sunt o clasă particulară de peptide opioide biologic active ce se găsesc în unele alimente cu afinitate pentru receptorii opioizi din tubul digestive și traversând după absorbție bariera hemato-encefalică pot acționa și asupra SNC (efect sedative și analgezic). Exorfinele acționează prin stimularea absorbției apei
Revista Spitalului Elias by MIHAELA CRĂCIUNESCU () [Corola-journal/Science/92039_a_92534]
-
termenului „anticristul”. Din cele două vizite întreprinse la Universitatea Apollonia din Iași s-a putut construi imaginea canaliei animată de setea de a face rău, de parcă arătarea ar lucra în solda cuiva, interesat de ani buni să distrugă această universitate particulară, apărută în peisajul academic ieșean acum 25 de ani. Universitatea nu ar trebui să fie pizmuită de UMF Iași, de exemplu, pentru că este o instituție relativ mică, cu doar o facultate de medicină și una de științe ale comunicării și
PARATRĂSNET SÂNGE CALD DE APOLLONIA [Corola-blog/BlogPost/93808_a_95100]
-
a miturilor grecești (...)’’. Ideea este reluată de Vladimir Streinu într-un alt eseu, care începe tranșant și convingător: ,,Între legendele noastre, dintre care Miorița și Mânăstirea Curții de Argeș ne recomandă ca popor în fața eternității, legenda Luceafărului ocupă un loc particular. Ea nu este o creație populară, care să se fi preschimbat cu timpul în sevă a spiritului nostru literar și să fi hrănit, chiar numai până astăzi, foarte multe variate forme de cultură, așa cum s-a întâmplat cu Miorița și
Epilog deschis EMINESCU – Românul Absolut [Corola-blog/BlogPost/93779_a_95071]
-
o finețe aparte. Elena Daniello a fost femeia după care Blaga a tânjit. De altfel, în acest dialog imaginar, el dă și definiția iubirii: ,,Iubirea dintre doi (bărbat și femeie) creează numaidecât și cu necesitate o întreagă mitologie de uz particular și familiar, formulat oarecum într-un dialog copilăresc, pe care nu-l înțeleg decât cei doi interesați. Se creează și un ritm în consecință. Prin toate acestea iubirea se izolează, apărându-se de toate condițiile umane’’ (p. 93) ... ,, Cea mai
Lansări de carte prin Transilvania [Corola-blog/BlogPost/93827_a_95119]
-
Isar, o carte de poezie scrisă în majoritate în vers alb, dar și în vers clasic, ceea ce asigură muzicalitate, uneori vivacitate și impregnează un ritm anume atât în limba română cât și în limba engleză, o cadență și un mod particular al lecturii făcută în gând sau cu glas tare. Semnele de punctuație sunt rare, iar poeziile nu au un titlu, ci sunt doar numerotate, intenția poetului fiind aceea de a se destăinui cititorului său pe îndelete, acum când are un
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93863_a_95155]