16,096 matches
-
Salonul... acesta de cel anterior este și faptul, care nu se putea întîmpla decît acum, că expoziția mare este dublată de o excepțională expoziție a premianților de anul trecut. Dar despre această expoziție, despre discursul ei de ansamblu și despre particularitățile fiecărui expozant, mai pe larg în cronica viitoare.
Salonul internațional de gravură mică by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16791_a_18116]
-
Internet, editoriale din ianuarie 1998). Cum se știe, norma impune ca adjectivul antepus să preia articolul (marea țară, importantul vicepreședinte), cu excepții oferite de anumite adjective pronominale și de alte forme influențate de ele: tot omul, întreg satul, însuși băiatul. Particularitatea de a preceda un substantiv însoțit de articolul hotărît - cogeamite omul, ditamai băiatul - e semnalată în Gramatica pentru toți a Mioarei Avram. Exemplele actuale par să sugereze chiar o preferință pentru această construcție, în care însă articolul hotărît nu are
"Ditai", "ditamai", "cogeamite"... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16878_a_18203]
-
atâtea ori - nici un locotenent de Securitate, inteligent și pus pe treabă, aflat pe urmele cine știe cărei rețele de spioni, dar mai ales pentru încercarea autorului, reușită până la un punct, de a îmbina fantasticul și analiza psihologică cu tehnica romanului polițist. O particularitate este reprezentată și de cele două fluxuri epice ale cărții, care funcționează o vreme în paralel pentru ca spre final să se intersecteze. Primul este un fel de roman de dragoste în miniatură, în care tânăra violonistă Irina Băicuș, studentă la
Fluxuri epice by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16893_a_18218]
-
magice prin care dragostea față de umanitate se epuizează în asumarea unei cantități de suferință, generos deversate de semenii mei, mai fericiți în acest fel decît mine". Astfel se justifică discursul poetic organizat într-un registru al inadaptării, al morbidității asumate. Particularitățile volumului sunt reprezentate de folosirea excesivă a metaforelor pretențioase, de vocabularul mistic-religios, dublat aproape în permanență de unul neologic contrastant, de imaginile scatologice, de un limbaj poetic ostentativ "ermetic", deși nu rămîne decît intenția ermetismului. Dacă în prima jumătate a
În exces by Bogdan Iancu () [Corola-journal/Journalistic/16928_a_18253]
-
cuvînt, am intrat în lumea ei fără să am timp a mă întreba de ce consimt atît de ușor la invitație. Poate pentru că unii dintre autori fiindu-mi cunoscuți mi se părea că îi aud și că-i văd, că disting particularitățile vocii lor, că înțeleg resorturile mai adînci ale unei întrebări, tristețea sau bucuria pe care le va fi lăsat un răspuns. Deși mai curînd cred că oricare cititor ar reacționa la fel la lectura acestei cărți: se va simți inclus
O hagiografie modernă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16972_a_18297]
-
transmise prin televiziune", ceea ce maschează folosirile de tipul citat; desigur că televizor nu e un cuvînt căruia mulți vorbitori să simtă nevoia de a-i căuta sensul în dicționar, dar un scrupul lingvistic ar fi trebuit să conducă la adăugarea particularităților de uz care se pot dovedi utile cel puțin la alcătuirea unor dicționare bilingve. Apariția în emisiuni de televiziune poate fi descrisă și cu ajutorul unei sintagme clișeizate, cam uzate, de sursă gazetărească: pe micul ecran. Mai familiară e formula (echivalentă
"Pe sticlă", la televizor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17074_a_18399]
-
desemnat prin materialul său (real sau aparent). Majoritatea citatelor care urmează provin din același cotidian, multe aparțin chiar aceluiași ziarist, semnatar al unei rubrici de cronică de televiziune; există totuși și exemple care dovedesc că nu e vorba de o particularitate lingvistică individuală. Sînt folosite de multe ori ghilimelele (care ar indica noutatea sau cel puțin diferența de registru stilistic): "tot cu Mihaela pe sticlă" (EZ 2303, 2000, 10); "toate promo-urile intrate pe sticlă" (EZ 2320, 2000, 10); "nu-l știți
"Pe sticlă", la televizor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17074_a_18399]
-
trăiesc, pe teritoriile lor istorice, români, azi cetățeni ai Republicii Moldova, Ucrainei, Ungariei, Serbiei, Bulgariei, Macedoniei, Albaniei, Greciei, Croației, dar și locurile cu mici comunități românești rezultate din deportări. Ni se promite că, în numerele viitoare, vor fi prezentate pe rînd particularitățile tuturor acestor populații. În numărul de față ne-a reținut atenția un interviu cu d-na Sandra Pralong, consilier personal al președintelui Emil Constantinescu în problemele relațiilor "cu românii de pretutindeni". Departamentul, înființat în urmă cu un an, are rolul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17081_a_18406]
-
știe că din această categorie fac parte multe împrumuturi lexicale din turcă, greacă, franceză - care nu au putut substitui un cuvînt mai vechi în limbă, au fost rapid depreciate și s-au specializat pentru a marca propria "marginalitate". Cu această particularitate de uz, cuvîntul circulă astăzi din plin. Iată doar cîteva exemple recente, din surse publicistice: "cu un panseu despre revoluție sau despre poporul român"; "totul se reducea la meditații și panseuri" ("Evenimentul zilei", 2307, 2000, 8); "un recent tele-panseu al
Pansele și panseuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17091_a_18416]
-
al unui partid profund detestat în România, acela comunist. S-a înscris în 1959, așadar după ce Hrușciov denunțase crimele lui Stalin și cînd numeroși intelectuali de stînga din Europa Occidentală începeau să se despartă de partidele comuniste din țările lor. Particularitatea atitudinii lui Saramago nu se oprește aici. El este încă și astăzi membru al P.C.P. Probabil unicul intelectual de mare valoare aflat în rîndurile unui partid comunist. îndrăgostit de Castro, Marquez a rămas totuși neînregimentat. Istoria Portugaliei din acest secol
Evanghelia după Saramago by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17101_a_18426]
-
Echinox (sistată apoi, începuse "revoluția culturală") la Editura Dacia. Transilvania distilează o miere polifloră, polietnică, în scrisul multor autori, un buchet de arome diverse. Diversitatea culturală se manifestă printr-un limbaj comun de teme, stiluri, chiar dacă distribuie diferit accentele, aromele, particularitățile. Față de grupul oniric și față de "cerchiști" poate și acest cosmopolitism resuscitat în "epoca de aur" să fie o însușire a revistei. Deși, "Cercul literar de la Sibiu" era și el poliglot și cosmopolit... Față de "Grupul de la Târgoviște" manifestam, de asemenea, afinități
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
reacția sa e adesea negativă (poate pentru că și ea pare să anuleaze o substanță, reducând individul la circumstanțe exterioare). Textele din Internet (liste de discuții, pagini personale, bucăți literare) oferă un mare număr de exemple în care se pot urmări particularități gramaticale și semantice de folosire a demonstrativelor. apare deopotrivă de des ca pronume ("ce-ți pasă ție fa, tu mănînci la ăia, dar noi?") și ca adjectiv pronominal ("caietele alea ale lui"); se poate găsi construcția în care e determinat
Ăla by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15844_a_17169]
-
seamă de alte obiecții, într-un spirit de permanentă șicanare, de parcă am asista la un proces de atribuire. I se contestă criticului, major, dreptul legitim de a se considera în succesiunea lovinesciană, impunîndu-i-se o altă ascendență - G. Călinescu, după singura particularitate comună, care a făcut de altfel școală în critica românească: lectura inversă". Ca și o altă latură, "luminoasă", consemnată, cu toate acestea, nu fără un pigment ironic: "Istoria critică a literaturii române de Nicolae Manolescu beneficiază de un cu totul
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
ritual, și azi practicat în mediile evreiești bigote, din Israel și alte țări. Cît privește ideea că evreul are ca trăsături fizice specifice părul roșu și pistruii, acesta e un clișeu infamant de vreme ce și nemții, și britanicii prezintă astfel de particularități. Și, totuși, "culoarea roșcată a părului, a bărbii și a pielii (datorită pistruilor) este percepută de mentalitatea populară ca fiind o anomalie fizică; una care denotă o anomalie psihică sau morală corespunzătoare". Ba chiar autorul colectează opinii de acest fel
Prejudecăți antisemite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15937_a_17262]
-
sensibile, pentru a evita neînțelegerile. Altminteri, punctele mele de vedere rămân aceleași. D.R.P.: Nicolae Manolescu a interpretat, în "România literară", demersul dumneavoastră ca pe un apel către Europa. Un apel adresat Uniunii Europene care va trebui să facă față tuturor particularităților "excepției românești". El a mai spus că articolul dumneavoastră, în ciuda unei imagini triste, cenușii a trecutului și prezentului României, a adus în cele din urmă o anumită rază de speranță. Dacă lucrurile stau așa, care e speranța? T.J.: Fără îndoială
Tony Judt în dialog cu Dumitru Radu Popa: Pe muchia Europei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15629_a_16954]
-
de aplicație generală, iezuiții descompun morala într-un număr cât mai mare de ,,cazuri de conștiință", izolate, nesistematizate, niște ,,aporii' în sensul aristotelician problematic, totul adaptat exigențelor vieții practice. Rigoarea imperativului ideal scăzând, se ajunge la o înțelegere largă a particularităților omului, totul măsurându-se ,,à l'échelle humaine". După filsosoful praxisului, moralitatea nu e decât calea de mijloc... Iată textul aristotelician pe care îl traduc din limba franceză: ,,Așadar, virtutea devine o dispoziție voit permanentă care păstrează mereu o cale
La scara umană by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15663_a_16988]
-
nu avea clarificate contextele istorice, s-a apropiat de acest jurnal cu mare drag. Pentru că era o poveste frumoasă, cu profesori și discipoli, o experiență unică, în care nu autenticitatea juca primul rol. Un cititor naiv savurează această "poveste", în particularitatea ei - este relatat un moment de grație, o conjunctură extraordinară prin care trei oameni s-au întîlnit. Pericolul a apărut atunci cînd "povestea" s-a transformat în "model". întîlnirea excepțională s-a transformat în regulă. Se găsesc în Jurnal multe
Resemnare și declarații de dragoste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15691_a_17016]
-
dezinformați. Cred că se aleg cu o diplomă și apoi suflă din buze. Oricum, la șansa de a avea slujbe cînd absolvă nu mai contează că diploma nu e recunoscută la MEC. Universitatea la care mă refer are însă cîteva particularități. Că e condusă de un director general, pe nume Bogdan Dumitrașcu, despre care nu știm nici măcar dacă e profesor, și nu de un rector, treacă-meargă. Că dl Dumitrașcu declară sus și tare că a dat șpagă la CNEAA, unde toți
Actualitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15730_a_17055]
-
orice scriitor care scrie în limba germană, indiferent din ce loc provine. Mă refer acum la teme, nu la valoarea estetică. Da. Asta este o altă problemă. Întrebarea de unde vine scriitorul este interesantă numai din punctul de vedere al anumitor particularități ale stilului literar, în primul rând, și în al doilea, privind tematica respectivă. Și aici, carierele literare ale scriitorilor plecați din România sunt diferite. Toți cei care am plecat din România am făcut-o cel târziu în anii '80. Aici
Richard Wagner: "Cine a făcut dictatura? Ceaușescu singur cu biata lui nevastă?" by Manola Romalo () [Corola-journal/Journalistic/15750_a_17075]
-
Conferința Națională a Scriitorilor. Mai bine zis, își dă cu părerea despre ce a fost acolo. Datul cu părerea e o specie de gazetărie cunoscută, sub condeie mai puțin boante decît al d-nei Palade, ca reportaj ori chiar comentariu politic. Particularitatea (ori păcatul) acestei specii nu e că-și dă cu părerea. Ce altceva ar putea face? Particularitatea este că pune opinii personale (întemeiate ori nu, valabile ori nu) pe seama altora, ca și cum, zicînd d-na Palade un lucru, el nu ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16182_a_17507]
-
cu părerea e o specie de gazetărie cunoscută, sub condeie mai puțin boante decît al d-nei Palade, ca reportaj ori chiar comentariu politic. Particularitatea (ori păcatul) acestei specii nu e că-și dă cu părerea. Ce altceva ar putea face? Particularitatea este că pune opinii personale (întemeiate ori nu, valabile ori nu) pe seama altora, ca și cum, zicînd d-na Palade un lucru, el nu ar reprezenta doar ideea d-sale, ci pe a multor alți scriitori care au fost la Conferință. "Lui
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16182_a_17507]
-
că el trebuie să reprezinte ideile întregii omeniri". Dar nu prin constatarea acestei superbe insațiabilități, a acestei himerice dilatări universale îl putem regăsi pe Macedonski, ci prin încercările de a-l reduce la un specific, de a-l "asedia" în particularitățile personalității lui sinuoase și derutante de atîtea ori. Să vedem în ce măsură izbutește a-l fixa în acest chip intrinsec ultimul său exeget. Cu o bună intuiție, Nicolae Oprea stabilește drept bază a cercetării d-sale biografia romantică a poetului. Datele
Un conspect Macedonski by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16172_a_17497]
-
nici o chemare interioară, pretind a fi poeți, și acest scop îl poate ajunge estetica. Căci asemenea discipline au două mari foloase. Ele îndeamnă, întîi, pe acela care are talentul înnăscut să se perfecționeze în arta sa, deșteptîndu-i atenția asupra multor particularități importante, pe care le-ar fi trecut cu vederea. Ele contribuie, al doilea, să dea publicului o măsură mai sigură pentru a deosebi adevărul de eroare și frumosul de urît". Maiorescu a fost chemat de destin să despartă, la început
Titu Maiorescu, azi by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16191_a_17516]
-
prin omofonia TUÉ/TU ES. De altfel, în finalul cărții toate aceste forme abstracte ale individualității se aglutinează într-un gest al despărțirii și al reconcilierii, al cărui pandant îl sugerase printr-o savuroasa digresiune lingvistică purtată în jurul uneia dintre particularitățile limbii franceze, le ne explétif. Limba română îi stîrnește comentarii critice; îi reproșează disponibilitatea pentru diminutive (recunoaște că, asemeni personajului celebru al lui Moličre, făcea "du Cioran sans le savoir") și mărturisește că, pentru ea, e "limba secretului familial", vorbită
Michčle Hechter and Mihail Sebastian by Simona Brînzaru () [Corola-journal/Journalistic/16198_a_17523]
-
impresionați am fi de performanțele deconstructivismului - la urma urmelor prea strict condiționate de farmecul unor idiosincrazii, de inimitabilul unui Derrida sau chiar Paul de Man însuși - direcția propusă cu ani în urmă de acești critici americani și europeni prezintă cîteva particularități interesante pentru o mai generală înțelegere a felului în care poate fi abordată literatura. Mi-a prilejuit această modestă constatare lectură unui volum de eseuri ale lui J. Hillis Miller, intitulat Theory Now and Then (Teoria atunci și acum). E
Deconstructivismul - un nod de legătură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16217_a_17542]