582 matches
-
fiind prezentată pe module. capacitatea mare de stocare oferită de Internet, oferă cursanților produse la alegere nelimitată. Ceea ce rămâne de văzut este dacă e-learning duce la adevărata îmbunătățire a procesului educațional, în acest sens profesorii trebuie formati și reciclați pentru particularizarea strategiilor curiculare și pentru a educa cetățenii ce vor trăi într-o societate informațională. Se impune o nouă gândire, un nou comportament în perspectiva utilizării TIC, precum și dezvoltarea unei culturi innformatice, înțeleasă nu doar ca o competență de specialitate, ci
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
linia de demarcație dintre conținut și formă este greu de delimitat. Organizarea logică a materialului sonor creează premizele perceperii auditiv emoționale de către ascultător a mesajului artistic. Interraportarea și condiționarea reciprocă a elementelor componente ale limbajului muzical au generat evidențierea și particularizarea fiecăruia în parte în cadrul discursului muzical. Structura limbajului muzical este reprezentată din elemente vii, deoarece în ele este sintetizat graiul muzical al omului, bogate, deoarece prin ele oamenii și-au exprimat ideile și sentimentele, variate, întrucât toate culturile și-au
IMPLICAȚIILE MATEMATICII ÎN CREAȚIA MUZICALĂ CONTEMPORANĂ ROMÂNEASCĂ by Gabriel Pașca. Eugenia Maria Pașca () [Corola-publishinghouse/Science/1214_a_2100]
-
actului creator originar, susținând teoria eliadiană conform căreia mitul constituie un precedent pentru orice acțiune (sacră sau profană) a omului. Avem deci intenția ca pe parcursul acestei lucrări să arătăm felul în care analiza fenomenelor sacrului și creației primordiale tinde spre particularizare, oferind domeniului artistic prototipurile esențiale. Mai mult decât atât, valabilitatea simbiozei dintre arhetipuri, mituri și simboluri, ca și cea dintre sacru și creație, ne ghidează către premiza conform căreia sacrul constituie o condiție a desăvârșirii creației, un model exemplar, care
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
partea opusă. VI.3 EXERCIȚII CU BASTOANE Exercițiile cu bastoane sunt mijloace ale gimnasticii de bază, cu posibilități corective și influență mare asupra psihomotricității. Caracteristicile exercițiilor cu bastoane sunt aceleași ca la toate exercițiile de dezvoltare fizică generală, cu unele particularizări date de forma și construcția obiectului, astfel: oferă multe posibilități de acționare; oferă posibilități de lucru în axe și planuri diferite; acționează simultan asupra mai multor analizatori; sunt atractive. Efectele exercițiilor cu bastoane sunt următoarele: dezvoltă coordonarea; dezvoltă simțul kinestezic
Gimnastică de bază by Cristina-Elena Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/1149_a_1946]
-
naturaliste să ne ofere ca rezultat caracteristic opoziția a două puteri ca formă de intermediere a fabulei între subiectiv și obiectiv, între una orientată către individ și una orientată către lumea exterioară. Competența În afară de opoziții există și alte principii pentru particularizarea suplimentară a actanților. Dacă procesul fabulei poate fi privit ca execuție a unui program, atunci fiecare execuție implică posibilitatea ca un subiect să treacă la execuție. Această posibilitate ca subiectul să acționeze, competența, poate fi de tipuri diferite, ceea ce ne
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
bazează, în dezacordul lor, pe premisa că întîietatea cronologică determină și o întîietate calitativă. Cu toate acestea, poetica Bibliei nu încurajează în nici un fel o asemenea interpretare. Acolo succesiunea evenimentelor reflectă procesul creației ca pe unul de continuă diviziune și particularizare, după aceleași principii ca și celulele corpului uman. Așadar, prima creație a "omului" este mai degrabă crearea unei ființe nedivizate, ulterior despărțită în femeie care, de fapt, este menționată prima acolo! și bărbat. Numai referindu-ne exclusiv la conexiunile cronologice
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
generale, volumul de cunoștințe, deprinderi și priceperi motrice pe care trebuie să le dețină individul în pregătirea pentru viață. Pedagogia oferă prețioase informații rezultate din cercetările legate de procesul instructiv-educativ iar generalizările ei permit adeseori îmbogățirea conținutului TEFS, desigur cu particularizările necesare domeniului nostru. Relația cu psihologia Cunoașterea particularităților psihice ale indivizilor la diferite vârste, a tipului de temperament sau a trăsăturilor de caracter, a nivelului proceselor senzoriale și cognitive, sunt tot atâtea posibilități de sporire a randamentului procesului instructiv-educativ, atât
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
mare de exerciții fizice, utilizând sisteme de acționare din disciplinele sportive și din alte activități specifice (dansuri, exerciții pentru deprinderi motrice de bază și aplicative etc.). Este de menționat faptul că această multitudine de exerciții suferă o continuă adaptare și particularizare la condițiile exersării, în funcție de obiectivele urmărite. 2.2. Sportul Sportul este o activitate și totodată un fenomen social, dezvoltat cu precădere în secolul trecut, sub impulsul Jocurilor Olimpice moderne. La fel ca și educația fizică, este subordonat perfecționării dezvoltării fizice și
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
creată la nivelul textului de interferența diverselor instanțe locutorii, tot atâtea "voci" pe care enunțiatorul le convoacă în discursul său. Dintre figurile dialogismului inventariate și descrise succint de Marc Angenot, câteva apar în discursul polemic arghezian, însă suferind, evident, o particularizare contextuală. De pildă, mărturia sau apelul la solidaritatea cititorului, în baza unor evidențe care exclud orice demonstrație, relevă, explicit, natura constructivă a relației autor-lector. Mai mult, această cerere de adeziune survine în momentul în care polemistul constată încălcarea unor principii
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
imagine determinată asupra științei putându-se constitui și în absența acelor concepte generale, totalizante, specifice modernității, în absența unor criterii și norme universale, pe baza descrierii comportării cognitive a oamenilor de știință în situații particulare, determinate"483. Cu alte cuvinte, particularizarea cunoașterii, în încercarea sa de a răspunde la problemele concrete pe care le implică transformările sociale survenite în perioada postmodernă, presupune și o particularizare a orientării epistemologice, aceasta din urmă vizând, în principal, eficiența cunoașterii în plan socio-istoric. Tocmai de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
baza descrierii comportării cognitive a oamenilor de știință în situații particulare, determinate"483. Cu alte cuvinte, particularizarea cunoașterii, în încercarea sa de a răspunde la problemele concrete pe care le implică transformările sociale survenite în perioada postmodernă, presupune și o particularizare a orientării epistemologice, aceasta din urmă vizând, în principal, eficiența cunoașterii în plan socio-istoric. Tocmai de aceea, teoria socială însăși este nevoită să-și reconsidere poziția, alături de alte domenii ale cunoașterii, astfel încât să poată furniza ceea ce Fredric Jameson numește "hărți
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
vedere aici o serie de dezvoltări interne, dezvoltări intra-globalizante, care sugerează concentrarea tensională a anumitor diade (sau opoziții binare) în cadrul globalizării. De aceea, putem vorbi despre aspecte diferite ale procesului globalizării, precum unitate și diversitate, integrare și fragmentare, universalizare și particularizare, convergență și divergență și așa mai departe. Toate aceste diade opozabile rezultă în fapt din ceea ce aș putea numi "tensiunea inițială": aceea dintre eterogenitate, pe de o parte, și omogenitate, pe de altă parte. Dar cum a fost posibilă această
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
prin faptul că numele proprii sunt nume de gradul II, constituite pe baza numelor de gradul I, care sunt cuvintele comune. Dobîn direa treptată de către aceste unități a statutului onimic (de nume proprii) se realizează prin cumularea unor indicii de particularizare, apoi de individualizare, într-un proces, încă insuficient clarificat, de onimizare. Acest proces cunoaște mai multe etape, fiecare nume de loc situîndu-se pe o anumită treaptă de onimizare. S-a observat, astfel, că există nume de locuri care funcționează încă
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
problemă adusă în discuție din perspective diferite este relația numelor proprii cu articolul, ceea ce implică, de fapt, nemijlocit, categoria determinării, deci individualizarea prin mijloace gramaticale. Numele proprii avînd în conținutul lor intrinsec indici semantici de individualizare nu mai necesită marcarea particularizării prin articulare, fiind „inerent determinate“. Terminațiile -a sau -ele ale unor nume proprii (Craiova, Videle) sunt numai în aparență articole, ele avînd de fapt rol deictic și de marcare a formei de singular sau de plural, fiind „moștenite“ de la apelativele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Craiova, Videle) sunt numai în aparență articole, ele avînd de fapt rol deictic și de marcare a formei de singular sau de plural, fiind „moștenite“ de la apelativele originare (Întorsura, Mărăcinele, Ponoarele), dar au fost „golite“, prin onimizare, de funcția de particularizare, deoarece individualizarea ca nume proprii este mai puternică, estompînd-o pe cea prin context. Formele aparent articulate ale numelor de locuri (terminate, de exemplu, în -u sau -a) permit încadrarea în tipurile flexionare ale substantivelor prototipice: o Timișoară înverzită, împrejurimile Sibiului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
istorie trăite de aceștia. Spațiul restrîns al lucrării ne-a obligat la selectarea și la gruparea faptelor pe care le considerăm cele mai semnificative. Prezentăm la început ordonarea, din diverse puncte de vedere, a masei numelor de locuri romînești, necesară particularizării metodelor de studiu la tipul toponimic cercetat. O altă secvență o vom dedica raportării masei de nume de locuri la istoria societății romînești, prin conturarea unei stratigrafii toponimice, corelată cu succesiunea marilor evenimente istorice și cu epocile pe care le-
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
eu dobândit, rezultând într-o înstrăinare de sine și simptome disparate de inadaptare."410 Gândirea simbolică, operantă în mit, cum s-a mai spus, este opusă celei științifice, deoarece nu reduce multiplicitatea la unitate, ci proiectează exploziv unitatea spre multiplicitate, particularizările și generalizările pripite fiind cele două racile ale unei raționalizări fatale a simbolurilor. Chiar dacă temele le sunt universale, înrădăcinate în structurile imaginației umane, semnificația lor diferă de la un individ la altul și de la o societate la alta, în funcție de moment, de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
este frumosul, sintetizăm notele comune tuturor acestor creații artistice. Categoriile estetice sunt noțiuni. Ele nu există ca atare în realitate, ci numai concretizate, în forme specifice, în diferite opere de artă. Astfel, nu există frumos în sine, ci numai în particularizările din creațiile artistice sau din viață. Categoriile estetice sunt ilustrate în creațiile literare în toată diversitatea lor. Există chiar relații strânse între denumirea unor categorii și a unor specii literare, ca, de pildă, tragicul și tragedia sau comicul și comedia
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
se vândă. Vom realiza o schemă a raporturilor existente între principalele grupuri sociale implicate în producerea discursului jurnalistic, pornind de la o reprezentare a acestora aparținând lui Malvin DeFleur, pe care o adaptăm la sistemul de producere din mass-media românească, prin particularizarea actorilor la nivelul României și prin adăugarea unei categorii sociale implicate, distribuitorii. Vom particulariza conceptul de "sprijinitori financiari" prin ansamblul patroni agenți economici stat. Reprezentarea acestor relații este prezentată în Schema 2. Schema 2: Sistemul de producere a discursului jurnalistic
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
global - local, spuneam, stă în centrul relației dintre corporația-mamă și filialele sale în străinătate. Pe de o parte, soluția integrării globale înseamnă derularea afacerii similar peste tot în lume, iar pe de altă parte, soluția reacției la specificitatea locală înseamnă particularizarea afacerii pe fiecare dintre piețele în care operează corporația. Perlmutter (1969) a clasificat corporațiile, după structura lor, în entocentrice (orientate către țara de origine), policentrice (orientate către țara-gazdă, țara în care funcționează filiala), regiocentrice (orientate regional) și geocentrice (orientate global
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
o serie de critici. Se poate observa că există multe suprapuneri în teoriile prezentate, că sunt greu de categorizat, de multe ori, în funcție de criteriul folosit, fiind încadrate într-un grupaj sau altul.Uneori, sunt văzute ca limitative și normative, nepermițând particularizări pentru diversitatea individuală. Alteori, se fac afirmații și generalizări despre învățarea la vârsta adultă sau despre comportamentul adulților care nu pot fi întotdeauna justificate științific. În încheierea acestui supcapitol referitor la considerentele teoretice, dorim săpunctăm câteva elemente privind raportul teorie-practică-cercetare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și trebuie să fie valorificată în activitățile de instruire/formare a acestora. Într-un grup de cursanți adulți pot exista o multitudine de experiențe individuale, fapt care conduce la motivații și stiluri de învățare diferite, proprii fiecărei persoane. De aceea, particularizarea și chiar individualizarea, mergând până la personalizarea strategiilor de instruire/învățare, se impun cu necesitate. Experiența de viață a adulților, mai bogată decât cea a copiilor, poate avea uneori și efecte negative asupra activității de învățare. Acumulând experiență de viață,dobândim
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
o serie de critici. Se poate observa că există multe suprapuneri în teoriile prezentate, că sunt greu de categorizat, de multe ori, în funcție de criteriul folosit, fiind încadrate într-un grupaj sau altul.Uneori, sunt văzute ca limitative și normative, nepermițând particularizări pentru diversitatea individuală. Alteori, se fac afirmații și generalizări despre învățarea la vârsta adultă sau despre comportamentul adulților care nu pot fi întotdeauna justificate științific. În încheierea acestui supcapitol referitor la considerentele teoretice, dorim săpunctăm câteva elemente privind raportul teorie-practică-cercetare
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
și trebuie să fie valorificată în activitățile de instruire/formare a acestora. Într-un grup de cursanți adulți pot exista o multitudine de experiențe individuale, fapt care conduce la motivații și stiluri de învățare diferite, proprii fiecărei persoane. De aceea, particularizarea și chiar individualizarea, mergând până la personalizarea strategiilor de instruire/învățare, se impun cu necesitate. Experiența de viață a adulților, mai bogată decât cea a copiilor, poate avea uneori și efecte negative asupra activității de învățare. Acumulând experiență de viață,dobândim
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
care stau la originea situației prezente. 3.1.2. Metodă și termeni Demonstrația propusă se concentrează pe două lumi concurente, metoda potrivită fiind a analizei comparate. La modul generic, sunt implicate cele două zone: lagărul comunist și blocul occidental, cu particularizare pe cazul României și al Franței. Alegerea celei dintâi este evidentă, iar îndreptarea către Franța se justifică pentru că de acolo a plecat un experiment care arată o modalitate de abordare a problemei locuințelor într-o manieră complet diferită de cea
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]