KorAP: Find »[drukola/base=partizană & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...10 11 12 ...14 >

339 matches

Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436

2004). Partizanatul și orientarea spre profitul financiar sunt două constante ale universului jurnalistic contemporan. Una dintre tipologiile care surprinde cel mai bine diferența dintre modurile diferite de a face jurnalism distinge între trei logici curente în peisajul media actual: logica partizană, logica publică și cea a profitului. În tabelul de mai jos sunt surprinse caracteristicile fiecăreia dintre ele: Logica partizană Logica publică Logica profitului Identificarea media cu Partidele politice Interesul public Audiența Raportarea la public Subiect Cetățean Consumator Rolul jurnalismului Dependent

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
cel mai bine diferența dintre modurile diferite de a face jurnalism distinge între trei logici curente în peisajul media actual: logica partizană, logica publică și cea a profitului. În tabelul de mai jos sunt surprinse caracteristicile fiecăreia dintre ele: Logica partizană Logica publică Logica profitului Identificarea media cu Partidele politice Interesul public Audiența Raportarea la public Subiect Cetățean Consumator Rolul jurnalismului Dependent Independent Sceptic Dominant Cinic Stil jurnalistic Partizan Factual Descriptiv Interpretativ Metafora jurnalismului Câine-accesoriu Câine de pază Cerber Agenda este

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
în jurnalismul politic 1 Jurnalismul politic reprezintă un gen în sine, un anumit mod de a face jurnalism și de a "traduce" deciziile politice pentru publicul larg. Acest lucru are însă consecințe nocive asupra opiniei publice, dat fiind că logica partizană și logica profitului sunt preponderente în jurnalismul actual. O altă distincție a funcțiilor pe care le îndeplinește jurnalismul în societățile actuale îi aparține autorului francez Jacques Le Bohec (2007), care identifică cinci tipologii ale presei, plecând de la metoda tipurilor ideale

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
a unei anumite publicații susține o anumită cauză, ceea ce influențează modul de a acoperi actualitatea și orientează comentariile jurnalistice către susținerea aliaților sau atacul adversarilor. Acest rol poate fi liber afișat sau exprimat într-o manieră ascunsă, printr-o ierarhizare partizană a informației. Seviciul public constă în facilitarea reprezentării, a delegării puterii dinspre alegători spre aleși pe parcursul ritualului votului. Mass-media, fie că este vorba de instituții private sau publice, nu are o legitimitate politică proprie, astfel încât îndeplinește o funcție de releu tehnic

Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414

cu retragerea ei, grupurile organizate ale societății civile îi determină pe politicienii aleși să fie mai responsabili, mai receptivi și mai eficienți. Răspunsul din partea cetățenilor este o cerere ridicată de soluții, în continuare, dar dublată de satisfacție, încredere și moderație partizană. Așa ar arăta cercurile virtuoase ce conduc funcționarea democrației moderne. Și este ușor să ne imaginăm cum arată cercurile vicioase: alienare cetățenească față de sistemul politic, pe de-o parte, elite iresponsabile, corupte și nepăsătoare, pe de altă parte. Dar care

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
specific întregii lumi democratice industrializate (Crozier, Huntington și Watanuki, 1975; Listhaug, 1995). Scăderea încrederii în anumiți politicieni a afectat se pare și încrederea în instituțiile politice. Prima instituție este chiar partidul politic, măsura cea mai directă a încrederii fiind identificarea partizană. Datele colectate de studiile electorale indică o scădere importantă a identificării în numeroase țări (Listhaug, Macdonald și Rabinowitz, 1994). Desigur, nici alte instituții politice nu au fost scutite de scăderea încrederii. Ceea ce a contat a fost nu doar performanța lor

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
chiar performanța instituțiilor politice. Încrederea în politicieni nu este una prea ridicată în România urbană. Doar o șesime dintre respondenți indică o încredere mare și foarte mare în politicieni. Așa cum anticipa teoria, există o corelație chiar și slabă între identificarea partizană și încrederea în politicieni (r = 0,078, p < 0,001, N = 1871). Cu cât scade încrederea în politicieni, cu atât scade și încrederea în instituțiile pe care aceștia le ocupă, prima dintre ele fiind partidele politice. Dar încrederea redusă în

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
categorii largi, de clasă sau etno-lingvistice. Dar dezvoltarea structurii sociale, multiplicarea alternativelor, a necesitat crearea de loialități față de ideologii specifice, partide și mișcări sociale. Această mobilizare este cea politică, fiecare clasă sau grup etno-lingvistic având alternative politice de mobilizare. Identificarea partizană este modul de atașament emoțional, dar și de învățare a politicii. O nouă etapă apare în modurile de mobilizare, anume cea cognitivă. Într-o epocă în care oamenii sunt mai educați decât în trecut și comunicarea face informația mai accesibilă

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
modul de atașament emoțional, dar și de învățare a politicii. O nouă etapă apare în modurile de mobilizare, anume cea cognitivă. Într-o epocă în care oamenii sunt mai educați decât în trecut și comunicarea face informația mai accesibilă, identificarea partizană nu mai este atât de necesară. Chiar dacă unii rămân atașați sistemului politic în mod tradițional, tot mai mulți folosesc rețelele dense de asociații voluntare și alte tipuri informale de cooperare. Schimbarea pare să vină din schimbarea socială a priorităților, de la

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
în Europa postcomunistă ca o opțiune pentru lipsa de experiență a partidelor în probleme economice și administrative. Astfel, nu este foarte clar dacă ea exprimă o înclinație non-democratică sau dorința sinceră a cetățenilor pentru competență managerială, eficiență economică și neimplicare partizană. De altfel, ambele țări au experimentat astfel de decizii numite "tehnocrate", deci fără a implica un partizanat politic precis. România a avut în 1991 un guvern care a realizat reforme economice și a pregătit alegerile din 1992, iar în Bulgaria

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
retragerea ei, grupurile organizate ale societății civile îi determină pe politicienii aleși să fie mai responsabili, mai receptivi (responsive) și mai eficienți. Răspunsul din partea cetățenilor este o cerere ridicată de soluții, în continuare, dar dublată de satisfacție, încredere și moderație partizană. Așa ar arăta cercurile virtuoase ce conduc funcționarea democrației moderne. Și este ușor să ne imaginăm cum arată cercurile vicioase: alienare cetățenească față de sistemul politic, pe de-o parte, elite iresponsabile, corupte și nepăsătoare, pe de altă parte. Dar care

Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641

și cele ale electoratului, de-a lungul a două axe: atitudinea față de integrarea europeană și cea față de axa dreapta-stânga. Studile în cauză au demonstrat că aleșii sunt, în general, mai favorabili construcției europene decât electoratul lor, dar că poziționarea lor partizană pe axa dreapta-stânga este apropiată celei a cetățenilor 30. Astfel că o serie de lucrări au fost dedicate chestiunii socializării reprezentanților, văzută ca o modificare a atitudinii lor față de procesul de integrare europeană în contextul apartenenței lor la Parlamentul European

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
1.3. Grupuri coezive și competitive pe o axă stânga-dreapta ? Chestiunea coeziunii intra-partizane și tendințele în ceea ce privește formarea coaliților în sânul PE au fost obiectul unei largi literaturi în cursul ultimului deceniu 51. Într-adevăr, în sistemele parlamentare, coeziunea intra-partizană este fundamentală "căci "guvernul" și "opoziția" sunt definite prin competiția între partide disciplinate acolo unde adoptarea unei politici depinde de capacitatea guvernelor de a-și asigura majorități parlamentare"52. Dacă pe scenele naționale ale statelor membre ale Uniunii Europene, partidele

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
cele naționale. În sfârșit, prezența deputaților ce provin din partide guvernamentale la nivel național tinde să întărească coeziunea grupului politic. În consecință, autorii ce au studiat această chestiune sublinează că "în Parlamentul European se votează în primul rând potrivit linilor partizane mai degrabă decât a celor naționale" acestă tendință fiind din ce în ce mai prezentă 55 și că, în comparație cu legislativele naționale, coeziunea grupurilor politice europene este mai scăzută. Ea este totuși superioară grupurilor din Congresul american 56. Aceste rezultate suprinzătoare au incitat cercetătorii să

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
poziției sale63. De altfel, structurarea jocului politic în Parlamentul European este mai complexă decât apare din aceste studii și evaluarea importanței relative a liniei de diviziune stânga-dreapta continuă să fie dezbătută în literatură, o serie de autori considerând că logica partizană întârzie să apară, în timp ce alții consideră că "principiul stânga dreapta se exprimă din ce în ce mai puternic în PE"64. Dacă dimensiunea stânga-dreapta apare ca dominantă, Parlamentul este totuși traversat de o serie de diviziuni și în absența unei dinamici majoritate-opoziție, coalițiile ce

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
au oprit aici, căci până în anii 1970, câteva familii politice constituiseră "structuri confederale extraparlamentare ce regrupau diferitele partide naționale membre"10. De fapt, primele inițiative în acest sens s-au născut în anii 1950 și au avut ca model cooperarea partizană din sânul Internaționalelor: o structură minimalistă organizată în principal în jurul Biroului ce se reunea la intervale neregulate și care era format din secretariatele internaționale și diferiți alți delegați ai partidelor membre 11. Doritori să formalizeze contactele dintre grupurile din Adunarea

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
exprimat intenția în acest sens; 4. să respecte, atât în programul, cât și în acțiunile sale, principiile fondatoare ale Uniunii Europene, de libertate, democrație, respect al drepturilor omului și al libertăților fundamentale, precum și al statului de drept. Atunci când o organizație partizană îndeplinește aceste condiții, aceasta primește titlul de partid politic european, ceea ce îi dă dreptul la finanțare din bugetul Uniunii Europene. Cum se împarte acest buget între diferitele partide europene? 15% din suma care este alocată finanțării acestora este împărțită în

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
diferitele congrese cu privire la politica partidului sau la aderarea unui nou partid. Aceasta se reunește între trei și cinci ori pe an și este formată din delegați ai partidelor politice membre sau asociate ale PPE, numărul reprezentanților trimiși de fiecare organizație partizană națională fiind decis în funcție de rezultatele acesteia la ultimele alegeri europene. Președinția, cea de-a treia instituție a PPE-ului este cea care prezidează Adunarea politică, fiind executivul partidului. Din această poziție, acesta stabilește liniile politice generale . Președinția este formată dintr-

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
acest program în calitatea lor de membru cu drepturi depline al PPE-ului: Partidul Democrat-Liberal, Uniunea Democrată Maghiară din România și Partidul Național Creștin Democrat. 4.2.2. Partidul Socialiștilor Europeni Atât din punct de vedere al numărului de organizații partizane naționale ce îl compun (47 de partide politice provenind din 42 de state), cât și din punct de vedere al mărimii grupului parlamentar de care este legat, Grupul Socialiștilor și Democraților (ce numără 184 de deputați), Partidul Socialiștilor Europeni este

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
o politică de imigrație eficientă 39. 4.2.3. Partidul European al Liberalilor, Democraților și Reformatorilor ELDR-ul de astăzi își are originile în inițiativa pe care Internaționala Liberală a avut-o în anii 1970 de a forma o structură partizană la nivel european care să poată coordona partidele liberale în perspectiva alegerilor europene directe pentru Parlamentul European 40. La acel moment au existat dezbateri cu privire la natura organizației ce urma a fi creată: trebuia aceasta să reunească numai partide liberale, în

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
de mediu, sociale și în materie de politică externă ale Europei sub deviza "oamenii înainte de profituri"64. Încă din anii 1980, la începutul procesului de instituționalizare a partidelor politice, politologul Oskar Niedermayer a dezvoltat o grilă de analiză a organizaților partizane transnaționale stabilind trei tipuri de relații între structuri partizane naționale ce fac parte dintr-o organizație mai largă 65. Bazându-se pe criterii precum tipul de comunicare între membrii (punctuală sau permanentă), principiul de reprezentare (unanimitate sau majoritate), domeniile de

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
ale Europei sub deviza "oamenii înainte de profituri"64. Încă din anii 1980, la începutul procesului de instituționalizare a partidelor politice, politologul Oskar Niedermayer a dezvoltat o grilă de analiză a organizaților partizane transnaționale stabilind trei tipuri de relații între structuri partizane naționale ce fac parte dintr-o organizație mai largă 65. Bazându-se pe criterii precum tipul de comunicare între membrii (punctuală sau permanentă), principiul de reprezentare (unanimitate sau majoritate), domeniile de competență ale organelor interne (limitate sau largi), existența unor

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
de reprezentare (unanimitate sau majoritate), domeniile de competență ale organelor interne (limitate sau largi), existența unor simboluri comune (punctual sau permanent) ori formularea de politici comune (puțin detaliată, detaliată), autorul german a identificat trei stadii de dezvoltare a cooperării transnaționale partizane: contact, cooperare și integrare. Astfel, se poate trece de la stadiul de contact la cel de cooperare prin înființarea unei structuri europene formale care să reunească diferite partide naționale. De la stadiul de cooperare la cel de integrare se ajunge în momentul

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
partide o legitimitate în ochii societății pe care partidele ce nu s-au bucurat de această recunoaștere nu au putut-o avea". Autoarea explică, de altfel, că susținerea logistică și materială pe care partidele politice europene au oferit-o partidelor partizane din regiune a amplificat acest efect de legitimare, căci a permis "beneficiarilor ei să se structureze" și să își realizeze activitățile politice într-un mod mai profesionist 77. Însă, așa cum am precizat deja, partidele politice europene îndeplinesc, în cadrul sistemului decizional

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]
pentru UE nu reunesc unanimitatea. De la începutul construcției europene, Comunitățile sunt subiect de controversă. Bazele euroscepticismului nu sunt ideologice. Potrivit lui Taggart și lui Szczerbiak, atitudinile partidelor naționale față de Uniunea Europeană s-ar baza pe poziția pe care o ocupă pe scena partizană națională 61. Partidele aflate la guvernare sunt rar eurosceptice. Atitudini critice față de UE exprimă în general partidele aflate în opoziție, partidele aflate la periferia sistemului, cele care se creează sau profită de această oportunitate pentru a denunța efectele negative ale

Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1399_a_2641]