324 matches
-
cel mai bine diferența dintre modurile diferite de a face jurnalism distinge între trei logici curente în peisajul media actual: logica partizană, logica publică și cea a profitului. În tabelul de mai jos sunt surprinse caracteristicile fiecăreia dintre ele: Logica partizană Logica publică Logica profitului Identificarea media cu Partidele politice Interesul public Audiența Raportarea la public Subiect Cetățean Consumator Rolul jurnalismului Dependent Independent Sceptic Dominant Cinic Stil jurnalistic Partizan Factual Descriptiv Interpretativ Metafora jurnalismului Câine-accesoriu Câine de pază Cerber Agenda este
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
în jurnalismul politic 1 Jurnalismul politic reprezintă un gen în sine, un anumit mod de a face jurnalism și de a "traduce" deciziile politice pentru publicul larg. Acest lucru are însă consecințe nocive asupra opiniei publice, dat fiind că logica partizană și logica profitului sunt preponderente în jurnalismul actual. O altă distincție a funcțiilor pe care le îndeplinește jurnalismul în societățile actuale îi aparține autorului francez Jacques Le Bohec (2007), care identifică cinci tipologii ale presei, plecând de la metoda tipurilor ideale
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
a unei anumite publicații susține o anumită cauză, ceea ce influențează modul de a acoperi actualitatea și orientează comentariile jurnalistice către susținerea aliaților sau atacul adversarilor. Acest rol poate fi liber afișat sau exprimat într-o manieră ascunsă, printr-o ierarhizare partizană a informației. Seviciul public constă în facilitarea reprezentării, a delegării puterii dinspre alegători spre aleși pe parcursul ritualului votului. Mass-media, fie că este vorba de instituții private sau publice, nu are o legitimitate politică proprie, astfel încât îndeplinește o funcție de releu tehnic
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
cînd regele Franței decide să îi elimine pentru a-și salva coroana: el pune gărzile să îl asasineze pe ducele de Guise la 23 decembrie 1588 și pe cardinalul de Lorena în ziua următoare. Această crimă dublă dezlănțuie întreaga Franță partizană a Ligii contra regelui. La Paris, Comitetul celor 16, format din partizani extremiști ai Ligii, aproape cu toții oameni ai legii, avocați sau procuri în parlament, îi încredințează ducelui de Mayenne locotenența generală a regatului, în timp ce Sorbona îi dezleagă pe supuși
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
că există extratereștri sau că nu există, dar se îndoctrinează atunci când li se spune că oamenii de rasă neagră sunt mai răi decât cei de rasă albă și nu merită respect. 2. A utiliza învățământul pentru a preda o doctrină partizană. În general, difuzarea doctrinelor partizane este un semn al democrației și nu al îndoctrinării, dar când acest lucru se petrece într-un loc ce nu este destinat acestui scop (în școală) atunci vorbim despre îndoctrinare. Când profesorul se servește de
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
mobilizare de masă de tip cvasi-totalitar, în mobilizarea ulterioară antifascistă din timpul instaurării democratice, în puterea ideologiei comuniste, socialiste și catolice, în prezența, pe scară largă, a grupurilor catolice organizate, a asociațiilor democrat-creștine și a unui anumit grad de polarizare partizană stimulată de Războiul Rece. În Spania, la originea consolidării prin intermediul elitelor se află: tradiția de demobilizare și neparticipare a regimului Franco (patruzeci de ani de propagandă antipartinică); declinul imediat al participării politice din faza inițială a instaurării democrației (în a
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
nu se îndepărtează drastic de modelul spaniol (tratat mai sus). Brazilia și Ecuador au reușit o consolidare slabă, mai degrabă o prezervare, fondată pe o legitimare în general inclusivă, datorată combinației dintre creșterea economică și politicile sociale, dar cu "ancore" partizane slabe și lipsa altor forme de "ancorare" (prezente în Europa de Sud și Argentina). În Argentina există o consolidare slabă, în privința elementelor determinante ale legitimității (adică tradițiile democratice, care, în această țară, nu sunt coerente și solide), dar și în ceea ce privește
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
spune? Cum o prezintă? De ce o prezintă azi și nu mâine sau peste o săptămână? La cine se referă știrea? Care este importanța mesajului transmis? Acesta reflectă corect și adecvat realitatea sau prezintă o interpretare convenabilă a ei, prin excelență partizană și subiectivă? Informațiile din mesaj sunt selectate și orientate în așa fel încât să nu lezeze anumite interese? Verificați informațiile! Nu fiți ca unii oameni care ca niște bureți absorb toate informațiile pe care le aud. Fiecare persoană însă este
Caleidoscop by P.D. Bâlbă () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93254]
-
cu retragerea ei, grupurile organizate ale societății civile îi determină pe politicienii aleși să fie mai responsabili, mai receptivi și mai eficienți. Răspunsul din partea cetățenilor este o cerere ridicată de soluții, în continuare, dar dublată de satisfacție, încredere și moderație partizană. Așa ar arăta cercurile virtuoase ce conduc funcționarea democrației moderne. Și este ușor să ne imaginăm cum arată cercurile vicioase: alienare cetățenească față de sistemul politic, pe de-o parte, elite iresponsabile, corupte și nepăsătoare, pe de altă parte. Dar care
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
specific întregii lumi democratice industrializate (Crozier, Huntington și Watanuki, 1975; Listhaug, 1995). Scăderea încrederii în anumiți politicieni a afectat se pare și încrederea în instituțiile politice. Prima instituție este chiar partidul politic, măsura cea mai directă a încrederii fiind identificarea partizană. Datele colectate de studiile electorale indică o scădere importantă a identificării în numeroase țări (Listhaug, Macdonald și Rabinowitz, 1994). Desigur, nici alte instituții politice nu au fost scutite de scăderea încrederii. Ceea ce a contat a fost nu doar performanța lor
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
chiar performanța instituțiilor politice. Încrederea în politicieni nu este una prea ridicată în România urbană. Doar o șesime dintre respondenți indică o încredere mare și foarte mare în politicieni. Așa cum anticipa teoria, există o corelație chiar și slabă între identificarea partizană și încrederea în politicieni (r = 0,078, p < 0,001, N = 1871). Cu cât scade încrederea în politicieni, cu atât scade și încrederea în instituțiile pe care aceștia le ocupă, prima dintre ele fiind partidele politice. Dar încrederea redusă în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
categorii largi, de clasă sau etno-lingvistice. Dar dezvoltarea structurii sociale, multiplicarea alternativelor, a necesitat crearea de loialități față de ideologii specifice, partide și mișcări sociale. Această mobilizare este cea politică, fiecare clasă sau grup etno-lingvistic având alternative politice de mobilizare. Identificarea partizană este modul de atașament emoțional, dar și de învățare a politicii. O nouă etapă apare în modurile de mobilizare, anume cea cognitivă. Într-o epocă în care oamenii sunt mai educați decât în trecut și comunicarea face informația mai accesibilă
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
modul de atașament emoțional, dar și de învățare a politicii. O nouă etapă apare în modurile de mobilizare, anume cea cognitivă. Într-o epocă în care oamenii sunt mai educați decât în trecut și comunicarea face informația mai accesibilă, identificarea partizană nu mai este atât de necesară. Chiar dacă unii rămân atașați sistemului politic în mod tradițional, tot mai mulți folosesc rețelele dense de asociații voluntare și alte tipuri informale de cooperare. Schimbarea pare să vină din schimbarea socială a priorităților, de la
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în Europa postcomunistă ca o opțiune pentru lipsa de experiență a partidelor în probleme economice și administrative. Astfel, nu este foarte clar dacă ea exprimă o înclinație non-democratică sau dorința sinceră a cetățenilor pentru competență managerială, eficiență economică și neimplicare partizană. De altfel, ambele țări au experimentat astfel de decizii numite "tehnocrate", deci fără a implica un partizanat politic precis. România a avut în 1991 un guvern care a realizat reforme economice și a pregătit alegerile din 1992, iar în Bulgaria
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
retragerea ei, grupurile organizate ale societății civile îi determină pe politicienii aleși să fie mai responsabili, mai receptivi (responsive) și mai eficienți. Răspunsul din partea cetățenilor este o cerere ridicată de soluții, în continuare, dar dublată de satisfacție, încredere și moderație partizană. Așa ar arăta cercurile virtuoase ce conduc funcționarea democrației moderne. Și este ușor să ne imaginăm cum arată cercurile vicioase: alienare cetățenească față de sistemul politic, pe de-o parte, elite iresponsabile, corupte și nepăsătoare, pe de altă parte. Dar care
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
Tendința aproape generală era de a turna cât mai multă apă în vin. Pe scurt, un concept foarte incomod și iritant, de înecat, foarte repede, pe cât posibil, precum peștele în apă... O evaluare lucidă, exactă, cât mai puțin polemică și partizană, a psihologiei sociale și culturale a intelectualității umaniste, din perioada dictaturii, este să recunoaștem încă destul de dificilă. în ce măsură, și mai ales în ce mod, a fost ea efectiv rezistentă, fie și prin cultură? Un mare scepticism este nu numai permis
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
simțeau bine într-un sistem populist, deci egalitarist, care cultiva din plin resentimentul față de valoare, competență și cultură, care prin originile sale rural-etniciste nu putea fi decât naționalist. Această mentalitate nu poate fi nici proeuropeană, nici democratică, nici citadină, nici partizana economiei reale de piață. Pentru un motiv foarte simplu: vechiul sistem nu obliga nici la eforturi personale, nici la răspundere individuală, nici la adaptarea la o nouă societate, unde riscurile sunt inevitabile. De unde nostalgia ordinii și stabilității, este prea multă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pe de alta. Prima proclamă și cultivă ierarhii și valori date, a doua ierarhii și valori independente, în plin joc de selecție naturală, deci controversabile. Prima este conservatoare, dirijistă, cu reflexul cenzurii ideologice în sânge, a doua este liberală, independentă, partizană decisă a libertății de expresie. Cea dintâi întreține o gândire uniformizată, dogmatică, cu ierarhii și criterii precise, oficiale, a doua introduce și apără pluralismul, diversitatea și relativitatea opiniilor. Ea refuză în mod fundamental dogmele, sloganurile și ierarhiile oficiale. Ele sunt
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pentru frăția între popoare. Arcadi puse paharul jos. Umbra norilor, alunecând după voia reflecției pe chipul lui rotund, invită hotărât la întâlnirea cu alți poeți ai libertății: "Paul Eluard!" "Pentru Paul Eluard!" "Rafael Alberti!" "Pentru Rafael Alberti!" Socotind selecția prea partizană, Ahile lărgi cercul: "Faulkner!" "Hemingway, mare scriitor progresist!" Nu reintegraseră încă Europa, substanțial reaprovizionați cu combustibil în mai multe reprize, când rotofeiul jovial le aduse aminte de el. Ceilalți clienți dispăruseră, chelnerii își făceau socotelile într-un colț, iar femeile
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
care numai independența ei erea recunoscută. Articolul 7 a fost revizuit, dar a rămas și ura împotriva evreilor. Altă mare chestiune la ordinea zilei: răscumpărarea căilor ferate. În presă și în cercurile opoziției se ridică critici violente. Deși toată lumea e partizană a răscumpărării, dar se spune că unii liberali au făcut o afacere cu câștig personal din această operație. Și, în adevăr, pe piața Berlinului, de unde acțiunile erau scăzute la 40, deodată se ridică până la 60 valoarea nominală! Ce se spunea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
pentru prima dată când, în corespondența cu fiul ei exilat, Regina Maria dezvăluia că Principesa Elena își izola fiul de prezența bunicii, îl creștea și îl educa după propria concepție, impregnată de spiritul tragic al grecilor, respins de Regina Maria, partizana spiritului ludic latin. La rândul ei, Principesa Elena se confesa patriarhului-regent despre tensiunile existente în raporturile cu Regina Maria. Patriarhul menționează în memoriile sale că „Principesa Elena, care vine regulat la paraclis în duminici cu Regele Mihai, cu alții ori
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
întoarcem la acele vremuri și la „atmosfera”, la „psihologia” lor, iute uitată sau chiar răstălmăcită de cei care nu au trăit-o sau care vor să „explice” cele ce s-au întâmplat cu mijloace și argumente la fel de brute și de partizane ca și cele ale unor „propagandiști” ai puterii trecute. Nu, ceea ce a trăit poporul român o jumătate de secol nu poate fi expediat într-o frază de tipul „o eroare a istoriei” sau prin „lașitatea” tuturor; istoria nu face „erori
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
cei mai slabi, iar oamenii de principii și de caracter au rămas în țară, să moară în închisori și lagăre? În situația grea în care se afla țara și teritoriile ocupate, o luptă unită, fără rezerve și fără culoare politică partizană se impunea, dar foarte mulți doreau să fie generali și nimeni ostaș care să se angajeze în luptă cu haina soldatului necunoscut. În acest tablou trist al exilului românesc s-au desprins, totuși, și oameni aflați la antipodul celor de
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
nu poate înlocui nimic. * Dacă aveți aripi, zburați! * Nu trebuie să hărățiți câinii; învățați de la ei devotamentul. * Vânătoarea nu e un sport, ci o crima odioasă. * Partidele dezbină popoarele, nu le unesc. * Nici un partid nu pune interesele generale în fața celor partizane. * România a devenit țara tuturor imposibilităților. * Ceasul rău nu se strică niciodată. * Șoferii trebuie să știe că morcovii de pe marginile șoselelor nu sunt comestibili. * Vânătorii sunt singurii care se laudă cu crimele lor. * Se poate muri și fără ajutorul medicilor
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
așezare vor fi constatat că fostul comitet al comunității locale va fi trecut În barca „reacționarilor”, trei dintre ei s-au gândit să ocupe fotoliile de vioara-ntâi dar nu oricum ci musai prin alegeri așa că, Însoțiți de o gașcă partizană s-au deplasat la Huși pentru „scrutin”. Potrivit obiceiului, a fost Întocmit și un proces verbal de ședință, datat 18 ianuarie 1947. Cei trei crai de la Răducăneni au fost: Aron Croitoru, Filip Tisler și Moise Fișman. Iată ordinea de zi
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]