351 matches
-
și retenția anexelor fetale ( MELENDEZ, P., DONOVAN, G.A., RISCO, C.A., LITTELL, R., GOFF, J.P., 2003). RUGINOSU ELENA, 1999 a constatat diferite valori ale incidenței retenției anexelor fetale în funcție de diferiți factori de variație, cum ar fi: anul, luna, sezonul parturiției, rangul lactației, nivelul producției de lapte. În funcție de anul luat în studiu incidența retențiilor anexelor fetale înregistrează valori medii de 8,68 % , cu limite de variație anuale cuprinse între 3,8 % și 11, 9 % (fig. 45). În raport cu luna calendaristică sunt înregistrate
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
1990), care indică o frecvență maximă la prima lactație și o frecvență minimă la a-4-a lactație. BROCHARD și CHASSAGNE, citați de FAYE și col. 1994 prezintă rezultate contrare cu cele anterioare, frecvențe crescute începând cu a-IV-a lactație, independent de tipul parturiției, simplă sau gemelară. Rezultate similare au constatat și alți autori, valorile oscilând între 10-16,5 % la prima lactație și între 3743,9 % la a8-a sau a-9-a lactație ( HRIȚCU V. DRUGOCIU G., MARIANA SÎRBU, 1982, OSINGA A. și col. 1977). Dimpotrivă
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
prezintă variații mari, fiind între 20-30% la animalele întreținute în condiții necorespunzătoare de zooigienă și exploatare irațională, putând ajunge până la 50 % sau chiar mai mult. Sunt relatate valori diferite de la un autor la altul, în funcție de efectivul studiat, mărimea fermei, sezonul parturiției, condițiile de exploatare și management ale fermei, producția de lapte, numărul lactației, vârsta femelei. Astfel, sunt indicate valori ale frecvenței infecțiilor genitale la vaci de 23,4 % (SCHEIDEGGER J. și colab., 1993), între 2530 %(CHAFFAUX ST., THIBIER M., 1991) și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
lapte modifică capacitatea de autoapărare, infecțiile genitale putând evolua cu frecvențe ridicate, uneori ca enzotii, când tehnologiile aplicate prezintă deficiențe în ceea ce privește sistemul de furajare și întreținere (BOITOR I, 1987, RUNCEANU L. 1995). În funcție de luna calendaristică în care a avut loc parturiția s-au constatat variații ale frecvenței infecțiilor genitale cu valori maxime în lunile februarie-martie 34,6 % și respectiv 37 % și valori minime în lunile iunie și septembrie, între 10,0% și respectiv 10,2 %, (fig. 52). Din analiza rezultatelor se
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
genitale cu valori maxime în lunile februarie-martie 34,6 % și respectiv 37 % și valori minime în lunile iunie și septembrie, între 10,0% și respectiv 10,2 %, (fig. 52). Din analiza rezultatelor se evidențiază o repartiție a valorilor în raport cu sezonul parturiției, constatându-se frecvențe ridicate a infecțiilor uterine în sezoanele de iarnă-primăvară, cu valori cuprinse între 28,5 % și respectiv 30,8 %, precum și o valoare medie în sezonul de toamnă de 14,8 %, (fig. 53). Analizând semnificația statistică a influenței sezonului
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
asupra creșterii incidenței afecțiunilor puerperale la vaci (OTEL V., ILINCA N., 1973, STEFFAN J., HUMBLOT P. 1995). Etiopatogenia infecțiilor genitale postpartum la vaci Factorii favorizanți retenția anexelor fetale, tulburările de dinamică uterină(hipotonie sau hiperkinezie uterină), leziunile traumatice din timpul parturițiilor dificile (distociilor), factori alimentari, metabolici, care afectează sistemul de apărare a organismului prin scăderea capacității de 159 autoapărare și creșterea susceptibilități la infecții, (MIUISEPP J., și col. 1984, VALLET A., și col., 1987, CHAFFAUX,ST și col. 1991,VOICESCU S.
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
catarală), purulentă (infecția purulentă). Modificările pot fi locale în infecții ușoare, de tip cataral (vulvo vaginite,cervicite, endometrite) sau mixte: locale și generale (endometrita purulentă,endometrita muco-purulentă, metrita gangrenoasă, metrita necrotică, parametrita și perimetrita acută). Endometrita catarală este frecventă după parturițiile dificile, distocii, fiind cel mai des întâlnită la vaci postpartum. Starea generală a femelei nu este afectată, singurele semne sunt secrețiile lochiale, care la 14 zile de la parturiție sunt încă abundente, de culoare roșie murdară, caracter mucos cu detritusuri celulare
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
gangrenoasă, metrita necrotică, parametrita și perimetrita acută). Endometrita catarală este frecventă după parturițiile dificile, distocii, fiind cel mai des întâlnită la vaci postpartum. Starea generală a femelei nu este afectată, singurele semne sunt secrețiile lochiale, care la 14 zile de la parturiție sunt încă abundente, de culoare roșie murdară, caracter mucos cu detritusuri celulare. Endometrita purulentă apare frecvent după parturițiile distocice urmate de retenția anexelor fetale, când se produc traumatisme întinse determinate de parturiții laborioase și în condițiile unei reacții de autoapărare
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
des întâlnită la vaci postpartum. Starea generală a femelei nu este afectată, singurele semne sunt secrețiile lochiale, care la 14 zile de la parturiție sunt încă abundente, de culoare roșie murdară, caracter mucos cu detritusuri celulare. Endometrita purulentă apare frecvent după parturițiile distocice urmate de retenția anexelor fetale, când se produc traumatisme întinse determinate de parturiții laborioase și în condițiile unei reacții de autoapărare scăzute, cauzate de dismetabolii sau deficiențe tehnologice. Simptomele apar la 5-6 zile după parturiție, cu modificări locale (secreții
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
sunt secrețiile lochiale, care la 14 zile de la parturiție sunt încă abundente, de culoare roșie murdară, caracter mucos cu detritusuri celulare. Endometrita purulentă apare frecvent după parturițiile distocice urmate de retenția anexelor fetale, când se produc traumatisme întinse determinate de parturiții laborioase și în condițiile unei reacții de autoapărare scăzute, cauzate de dismetabolii sau deficiențe tehnologice. Simptomele apar la 5-6 zile după parturiție, cu modificări locale (secreții brunroșietice, muco purulente) și generale (hipertermie, scăderea apetitului, hipogalaxie. La inspecție se constată secreții
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
purulentă apare frecvent după parturițiile distocice urmate de retenția anexelor fetale, când se produc traumatisme întinse determinate de parturiții laborioase și în condițiile unei reacții de autoapărare scăzute, cauzate de dismetabolii sau deficiențe tehnologice. Simptomele apar la 5-6 zile după parturiție, cu modificări locale (secreții brunroșietice, muco purulente) și generale (hipertermie, scăderea apetitului, hipogalaxie. La inspecție se constată secreții genitale caracteristice endometritei la nivelul organelor genitale externe, a cozii, uneori la nivelul trenului posterior, care se scurg pe așternut, mai evidente
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
efecte luteolitice, determinând liza corpului luteal, care însoțește frecvent infecțiile uterine, tonifierea generală a organismului cu glucoză, vitamine și minerale, regim dietetic, furaje de bună calitate, fân vitaminos. 4.3. Nevrozele puerperale Nevrozele puerperale sunt stări patologice care apar după parturiție, caracterizate prin tulburări complexe neurovegetative. În funcție de modul de manifestare, nevrozele puerperale se prezintă ca un sindrom cu 3 stări patologice : a) coma puerperală, b) paraplegia puerperală, c) tetania puerperală a) Coma puerperală (febra vituleră) Această nevroză se prezintă sub diferite
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
nevrozele puerperale se prezintă ca un sindrom cu 3 stări patologice : a) coma puerperală, b) paraplegia puerperală, c) tetania puerperală a) Coma puerperală (febra vituleră) Această nevroză se prezintă sub diferite denumiri: febra laptelui, colapsul puerperal, pareza vituleră, hipocalcemia de parturiție. Etiologia factori predispozanți: alimentație (bogată în proteine și glucide, dar săracă în minerale și vitamine), rasa, stabulația prelungită, vârsta animalelor (primiparele fac boala mai rar), producția mare de lapte factori determinanți modificări umorale (hipocalcemie, hipofosforemie, hiperkalemie, variații ale sodiului (ELDON
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și D. Prevenirea plăgilor decubitale se face prin așternut gros de paie. b) Tetania puerperală Denumită și eclampsia vituleră sau forma tetanică a febrei vitulere se caracterizează printr-o hiperexcitabilitate neuromusculară ce poate să apară în primele 2 zile după parturiție. Etiologia și patogenia este determinate de tulburări minerale : hipocalcemie și hipofosforemie (DUMITRU M. 1996). Simptomatologia se manifestă prin semne de hiperexcitabilitate (agitație,contracții clonice, uneori tetaniforme), tahipnee, tahicardie. Prognosticul este grav. Tratamentul Calciterapia și magneziterapia nu dau rezultate. Se recomandă
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
inhibarea florei bacteriene), (DUMITRU M., 1996), insuficiența corticosuprarenală, care determină disfuncții în metabolismul glucidic (ROBERTSON, FORENBACHER, citați de DUMITRU M. 1996). reducerea apetitului în deplasarea cheagului, reticulita traumatică, metrite, mastite și alte afecțiuni periparturiale, stări de suprasolicitare metabolică, cum sunt parturiția și lactația timpurie, când are loc o deficiență în metabolismul energetic, astfel că organismul apelează la acizii grași din organism și la proteine din a căror metabolizare rezultă cantități mari de corpi cetonici, care fixează sărurile alcaline, determinând o stare
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
au evidențiat diferite variații în funcție de diferiți factori: sezon, lactație, producția de lapte. Dinamica lunară a incidenței chiștilor ovarieni indică o valoare maximă în luna martie (12,5 %) și o incidență minimă în luna septembrie (1,12 %), ( fig. 67). În funcție de sezonul parturiției s-a constatat o valoare maximă a incidenței ovarelor chistice în sezonul de iarnă (5,8 %) și valori minime în sezoanele de vară și de toamnă (2,42 % și respectiv 2,74 %), (fig. 68). În raport cu lactația incidența ovarelor chistice înregistrează
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
vor ajuta la reducerea balanței energetice negative în perioada de lactație timpurie. 4.5.3. Ovare hipotrofe Este o tulburare ovariană determinată de lipsa de activitate ovariană, manifestată clinic prin anestrie postpartum. Frecvența este variabilă în funcție de diferiți factori. În funcție de sezonul parturiției s-a indicat o valore maximă în sezonul de iarnă(11,5%) și o valoare minimă în sezonul de toamnă (2,8 %), (RUGINOSU ELENA, 1999), (fig. 72). În dinamica lunară sunt indicate valori maxime în lunile ianuarie februarie (10-10,7
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
energo-proteice, tulburări ale metabolismului fosfocalcic, condiții de zooigienă necorespunzătoare, deficiențe în asigurarea condițiilor de microclimat, insuficiența luminii, factori genetici Factori determinanți tulburări hormonale, hiposecreție antehipofizară de hormoni foliculostimulatori ( FSH) Simptomatologia Simptomele sunt de anestrie (lipsa căldurilor până la 60 zile după parturiție). Diagnosticul Se stabilește pe baza datelor de anamneză, când se indică lipsa de manifestare a estrului postpartum. Capitolul V. FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ EVOLUȚIA PERIOADEI PUERPERALE LA VACI 5.1. Factorii neuroendocrini Desfășurarea perioadei puerperale depinde de restabilirea complexului hormonal hipotalamo
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
evidențiat că temperatura scăzută sau ridicată este un factor de stres, care determină creșterea corticoizilor. Aceștia trec la femelele gestante în circulația placentară, inhibă activitatea corticosuprarenalei fetale exercitând o influență negativă asupra parturientei, atât prin perturbarea proceselor de declanșare a parturiției, cât și asupra fetusului prin afectarea capacității de apărare postnatală. Temperaturile situate în afara confortului termic al animalelor (< 9 grade C și > 17 grade C) influențează negativ involuția uterină și reluarea activității ovariene postpartum, crescând frecvența tulburărilor puerperale, retenția placentară, infecțiile
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
J.D., 1991, KAHNO, S., 1994, JOLLY, R., 1995). MICHAEL L. și O' CONNOR, 1997 au arătat că vacile cu o condiție corporală precară, prea slabe, sunt mai susceptibile la infecții decât cele care au o condiție bună. Supraalimentația vacilor înainte de parturiție constitue de asemenea un factor de risc în producerea diferitelor tulburări puerperale, cum ar fi retenția anexelor fetale. Acest fapt este datorat unei mobilizări crescute a corpilor grași în preajma parturiției ce conduce la "sindromul de ficat gras", cu alterarea celulelor
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
decât cele care au o condiție bună. Supraalimentația vacilor înainte de parturiție constitue de asemenea un factor de risc în producerea diferitelor tulburări puerperale, cum ar fi retenția anexelor fetale. Acest fapt este datorat unei mobilizări crescute a corpilor grași în preajma parturiției ce conduce la "sindromul de ficat gras", cu alterarea celulelor ficatului printr-o intensă lipomobilizare (MORROW și colab., 1979,citat de BARNOUIN, J. 1991, BRONICKI, M., 1993, FABRY, L., 1993, HANSEL, W., 1997). Este indicat un deficit al transformărilor enzimatice
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
grași în țesutul hepatic, care este implicat în apariția retenției anexelor fetale la vaci (REID, și col. 1980, citat de BARNOUIN J., 1991). S-a constatat că vacile supraponderale au un tonus uterin redus, care determină tulburări de dinamică în timpul parturiției prin hipokinezie, crescând incidența fătărilor distocice (MICHAEL L. și O' CONNOR, 1997). Dismetabolismul energetic Este o deficiență nutritivă importantă, care afectează în special vacile cu producții mari de lapte (CAPPA, V. și col., 1991, NUSKE, S. 1994, ESTILL, C.T., 1995
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
calciu și concentrația de insulină, stabilind faptul că secreția de insulină este favorizată de un nivel calcic în limite fiziologice. S-a constatat că hipocalcemia determină scăderea insulinemiei și creșterea glucagonului, aceste fapte permițând stabilirea unor relații între parezia de parturiție și cetoza la vaci (COLLINS R., 1980, WOLFORD J., H., POLIN D., 1972, citați de GHERGARIU S., 1990). Diverse studii au indicat faptul că lactația timpurie este însoțită de o scădere a insulinemiei și un deficit al balanței energetice, care
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
fecunditatea este scăzută. Majoritatea autorilor confirmă faptul că scorul pentru condiția corporală (în scara 1 5, în care 1 = foarte slabă și 5 = foarte grasă) are influență semnificativă asupra ratei de concepție și service period-ului. În mod fiziologic după parturiție vacile înregistrează o curbă descendentă în ceea ce privește dinamica greutății corporale timp de 50-60 zile postpartum ( HINKE FIONA CNOSSEN,1995), (fig 77). ZILE DE LACTAȚIE În puerperium au loc diferite procese fiziologice importante, cum ar fi : involuția uterului postpartum și inițierea lactației
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ale greutății corporale și implicit a scorului pentru condiția corporală, Vacile slabe, cu un scor al condiției corporale de până la 2,5 sau cele foarte grase cu valoarea 5 a scorului au o rată a fecundității scăzută și un interval parturiție -concepție mărit. Hipoglicemia ce se instituie ca urmare a unui deficit energetic determină o reducere a factorilor de eliberare hipotalamici, rezultând o inhibiție a secreției hormonilor antehipofizari gonadotropi. S-a constatat că un indicator bun al aprecierii unei hrăniri corespunzătoare
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]