544 matches
-
intelectuale fuseseră pregătite pentru revoluție de către generația de la Coimbra, și ele aveau acum pe un Alexandre Braga sau Joîo Chagas ca să le satisfacă idiosincrasiile artistice și ideologice. Masele populare îl aveau pe Antonio Jose de Almeida. Afonso Costa era șeful parveniților, al clientelei politice provinciale. Masoneria ajuta revoluția prin formidabila ei organizație. Lipsea, însă, omul de mare prestigiu social și intelectual, care să risipească rezerva și a burgheziei, a cărui autoritate morală să transforme agitația străzii și frenezia intelectualilor într-un
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
lui ștefan cel Mare care încuie porțile cetății fiului său și‐l trimite la biruință, ale Anei Ipătescu care cu arma în mână îmbărbătează poporul și se pune în fruntea lui ca să apere pe aleșii acestuia de complotul unor ticăloși parveniți care vroiau să stingă în «noaptea despotismului» Steaua României abia răsărită, el declară în iunie 1848 unui prieten al său că «deși suntem partea tare a neamului omenesc, nu suntem însă și cea mai bună», că de la «începutul lumii și
Mama. In: OMAGIU MAMEI by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1073]
-
turmă spre niciunde, ademenită cu vorbe, momită cu mici nimicuri, învățată să fie coruptă, să fure spre a supraviețui, să admire slugarnic pe marii hoți, să se bucure de-un cârnat și o bere luate, la înghesuială, din pomana unui parvenit. Parastasele și pomenile de prin satele noastre sunt mai elocvente decât oricare statistici: hămeseala națională. Este comod, știu, să scrii astfel de șiruri. Dar cât de dureros este să le trăiești. Să știi că nu mai sunt speranțe. Să contempli
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
adăugă „Fă o cerere oficială”, după care închise. Supărat, Danny formă numărul personal al doctorului Layman de la morga orașului, ținând un ochi pe orchestră. Patologul răspunse la al doilea țârâit: — Da? — Sunt Danny Upshaw, doctore. Layman râse. — Mai degrabă Danny Parvenitul. Tocmai am autopsiat cadavrul pe care ai încercat să-l uzurpi. Danny respiră adânc, întorcându-și privirile de la Coleman Healy și giruetele pe care le făcea cu saxofonul. — Da? Și? — Și mai întâi o întrebare: Ai introdus un depresor de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
preț, dar fusese probabil comandat la cel mai bun timp]ar din Mizil. . . poate cel mult la Ploiești și proporțiile lui uriașe, sculptura complicată, dar proastă, arătau stângăcia meșterului cât și dorința de lux a comenzei. Bufetul Hallipa era un parvenit. Așa fel reflectase Mini. Apoi oftase: De ce nu rămăsese Hallipa la Mizil! Își amintise vorbăriile neisprăvite ale Linei despre timpul petrecut de verișoară la Mizil, demult. Acele povestiri, prin repețirea lor banală, scoteau pe Mini din răbdări, dar îi populau
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
în locul lui. Era prilej de încredere și răspundere: ieșise cu bine și rămăsese de casă. 72 73 ,,De casă mare!" glumea Nory. Cariera îi era făcută. Toată aristocrația nu mai vroia să vie pe lume decât pe mâinile ei și parveniții la fel, firește. Repede după asta, Rim fusese numit suplinitor, apoi, prin concurs, profesor de anatomie la Iași, dar abia acum, în urmă, se putuse anevoie muta la București, fiind luptă aprigă și făcîndu-se politică multă, cu tot ordinul venit
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
Codul lui nu era nou și nu era singurul care îl invoca. Domnul Ștefan Olaru deveni, însă, grăbit. Își consultă ceasul, avea treburi, avea și ceas. Balansă încă o clipă, de pe un picior pe altul. — Adică, m-am dat cu parveniții? Trebuia, nu trebuia dat vreun răspuns, cine să știe. — E mai interesant, crede-mă. Nu-mi plac eșuații, declasații. Mult mai interesant de partea asta a ierarhiei! Nu doar mai folositor. Mai interesant, crede-mă. Irina reintră în șuvoiul străzii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
peste tot, cum spuneți. Propun nume de cod: Șperaclu. Într-adevăr, faptul că locuiește aici în bloc este de mare ajutor. Relația noastră este de simpatie, nu de la administrator la chiriaș. Ar fi fost mai greu cu bărbatu-su, un parvenit țâfnos, plin de sine. Profituri ilegale fac amândoi, desigur, dar Șperaclu nu și-a pierdut o anume modestie și bună-cuviință a condiției sociale inițiale. Isteață, miloasă, vicleană, știu asta.Are cap, are suflet, are de toate și îi place să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
Zâmbi cu mândrie. El, Kutuzov, era un maestru al strategiei militare. În privința asta, țarul își dovedise din plin incompetența la Austerlitz, în bătălia celor trei împărați. Nu ascultase de sfatul lui. Îi ignorase strategia și pierduse rușinos în fața acelui corsican parvenit și încornorat pe deasupra, care practica paradoxul cu nonșalanță autoproclamându-se „împărat al republicii”. țarul îl ignora, nu-l asculta și nu-l simpatiza pentru că nu-i putea înghiți superioritatea. Acesta era fondul problemei. Acel om cu chip de înger, dar plin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
lui Velicu... Păi, tocmai că depindeai, Mirelo, acum îl vroiai doar pentru tine, cu mai mult foc decât altă dată. N-ar mai fi prididit spunându-i că ea nu e vaca aia de nevastă-sa, țăranca aia frigidă și parvenită și materialistă de nu se poate, care doarme pe ea și habar n-are să-i ofere ce-i trebuie unui bărbat. Păi, cum dracului, ea, una, nu se compară, așa că nu mai are rost s-o lungească și s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
spuneați că aveți cea mai luxoasă ediție a Divinei Comedii, una cu ilustrații fabuloase? Râma ne-a lăsat chiar în fața blocului ei. O construcție mai puțin seacă decât celelalte. Apartamentul era mare și cu decorații incerte - un simpatic cuib de parveniți. Mi-a cedat camera din fund - dormitorul în care crescuse ea, unde decupase cu foarfeca hainele de piele ale maică-sii, unde fusese dezvirginată a doua oară. Cred că vorbea așa de mult și mai anapoda decât de obicei pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
a invidia ; 9. mîndria, orgoliul ; 10. superficialitatea („merge și așa”) etc. Mai vedeți multe alte defecte capitale care pot fi atribuite românilor ? Dacă ar fi să le aduni pe toate într-un personaj generic, ar rezulta un soi de Mitică parvenit, devenit baron local, al cărui portret este păstrat cu evlavie pe noptiera „celorlalți” români. Rămîn însă în plan secund cîteva trăsături asupra cărora domnește un relativ consens, fiind și autoatribuite de către fiecare individ în parte, și percepute ca existente la
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
este rău și va și mai rău - combinînd deci nemulțu mirea prezentă cu pesimismul în privința viitorului) este de departe cel mai mare din Europa (51%, față de 19% în Europa celor 15). Despre parvenire — Draga mea, am ajuns o societate de parveniți ! oftează bătrîna doamnă. — Îîntr-un fel, toate țările post-socialiste sînt societăți de parveniți..., îi replică prudent tînăra franțuzoaică, încercînd să n-o jignească. Mă obsedează de cîteva zile această frîntură de dialog pe care am surprins-o, întîmplător, pe stradă. Ce-
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
cu pesimismul în privința viitorului) este de departe cel mai mare din Europa (51%, față de 19% în Europa celor 15). Despre parvenire — Draga mea, am ajuns o societate de parveniți ! oftează bătrîna doamnă. — Îîntr-un fel, toate țările post-socialiste sînt societăți de parveniți..., îi replică prudent tînăra franțuzoaică, încercînd să n-o jignească. Mă obsedează de cîteva zile această frîntură de dialog pe care am surprins-o, întîmplător, pe stradă. Ce-o fi vrut să spună franțuzoaica ? Și dacă are dreptate ? Dar în
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
să descifrez mai departe sentința tinerei franțuzoaice. Din această perspectivă, lucrurile devin brusc cît se poate de clare : evident că toate țările post-comuniste nu au cum să fie - măcar într-o măsură și măcar pentru o vreme - decît societăți de „parveniți”. Marea decompresie din ’89 izbucnește aproape peste noapte într-o lume de clase, nu de caste, în care pozițiile sociale sînt însă aproape la fel de siluit înghețate, astfel încît după revoluție fiecare dintre noi a devenit liber să se repoziționeze în
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
să schimbe definitiv fața „parvenitismului” s-au dovedit a fi, în cel mai bun caz, oameni subțiri, dar lipsiți de „modul de utilizare” a puterii pe care își doriseră și se considerau îndreptățiți să o gestioneze. Aceștia au devenit astfel „parveniții” bine-crescuți ai celei mai mari ratări naționale din ultimii douăzeci de ani. De atunci, parvenitismul cu bani, dar fără cultură n-a mai putut fi stăvilit. Nici asta nu ar fi însă chiar catastrofal. Am spus mai sus că frenezia
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
demult, au numit-o acumulare primitivă de capital. Ea este (mai mult sau mai puțin) inevitabilă. Cînd însă ea se așază și se instituționalizează, lucrurile devin mai grave. Nu (doar) din motive morale, ci în primul rînd economice : pentru establishmentul parvenit, orgo liul bate interesul ! Parvenitul, mîndru, dar nesigur de noua sa poziție, are nevoie permanentă de confirmare, de „recunoaștere socială” și face totul pentru a o obține. Este dispus chiar să piardă bani pentru a-și asigura imaginea de om
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
primitivă de capital. Ea este (mai mult sau mai puțin) inevitabilă. Cînd însă ea se așază și se instituționalizează, lucrurile devin mai grave. Nu (doar) din motive morale, ci în primul rînd economice : pentru establishmentul parvenit, orgo liul bate interesul ! Parvenitul, mîndru, dar nesigur de noua sa poziție, are nevoie permanentă de confirmare, de „recunoaștere socială” și face totul pentru a o obține. Este dispus chiar să piardă bani pentru a-și asigura imaginea de om plin de bani - ceea ce dăunează
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
e cazul. Cei care reușiseră să „parvină” cunoșteau deja „modul de utilizare” a poziției lor sociale și nu se îndepărtau prea mult de acesta. Din acest punct de vedere, se poate spune astfel că România este încă o societate de „parveniți” imberbi, dar mulți... încremeniți în limbaj Ediția de anul acesta a festivalului de film documentar de la Sibiu a adus înnoiri de concepție și de prezentare. A acordat mai mult spațiu filmelor românești, promovînd unele filme prea puțin cunoscute de publicul
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
s-a revoltat cineva. „Iar ne facem de rîs !”, a pufnit altcineva cînd i-am povestit, încîntat, despre viitorul articol. „Asta nu e muzica noastră”, a mai adăugat, revoltată, persoana. „Dar a cui ?”, m-am interesat eu, naiv. „A țiganilor parveniți !”, a venit prompt răspunsul. Deci așa, nici măcar a „țiganilor” în general, ci doar a unei categorii de țigani care, după socotelile mele impresioniste, nu poate fi, numeric, prea mare. Atunci de ce auzi manele dintr-un capăt în celălalt al țării
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
dacă ceva se vinde foarte bine, înseamnă că există și clienți foarte numeroși. Cum să spui atunci că nu au nici o legătură cu țărișoara noastră, unde se cîntă, se vînd și se cumpără toate aceste manele, și că doar „țiganii parveniți” ne fac iar de rîsul lumii ! ? Manelele sînt, fără doar și poate, unul dintre cele mai reprezentative fenomene sociale din România post-comunistă. Fiind muzică, ele sînt percepute însă doar la capitolul „fenomene culturale” - iar din acest punct de vedere manelele
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
răbdare să termine - sau să asculte - un gînd pînă la capăt, să cîntărească și apoi să judece, într-un fel sau altul, nu contează, dar să judece ! Pe vremuri, am fi pus probabil totul pe seama unei inflații de semidocți și parveniți. Este mult prea puțin, este altceva. Multe dintre aceste persoane sînt departe de a fi neinstruite și nu toate sînt parvenite. Chiar dimpotrivă, uneori. Discuțiile intelectuale de astăzi (adică avînd ceva de-a face cu ideile), chiar și cînd sînt
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
schilodit si i-a schimbat numele... În acea ultimă seară a ruletei, practic toată protipendada orașului se adunase în uriașa hală frigorifică din subteranele abatorului. Decorul sălii putea părea cu totul ciudat celui care se obișnuise cu luxul ostentativ, de parveniți, al sălilor dinainte. Nu știu dacă o intuiție a cuiva sau o reminiscență din à rebours condusese la acel hibrid nostalgic, la amestecul acela oarecum pervers de promiscuitate și rafinament, al cărui efect era mult mai puternic decât al fastului
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
se revendică mai degrabă din marele roman francez al secolului al XIX-lea. Filiațiile (probabil programatic asumate de către autoarea ce pare că dorește să facă un roman din epocă) se stabilesc la nivel de cronotop (salonul), la nivel de personaj (parvenitul abil - Titi Ialomițeanu ; femeia adulterină - Sophie Mironescu ; adolescenta castă, frecventată, la modul imaginar, de tentațiile pasiunii - Margot). Personajul central, profesorul Mironescu, om al datoriei față de neam, este pe deplin contempo ranul epocii sale europene : este preocupat să instaleze la Universitate
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
domni așa mari și aleși/ Nebănuind că fiul cu zvâcniri de haiduc/ Are destule necazuri aicea la Ieși/ Tocmai datorită acestor zvâcniri de haiduc” precum și a seriozității și a dârzeniei muncii de instruire, în preajma acestui om deosebit, câți nemernici, lingăi, parveniți, turnători știuți ori numai bănuiți, câți pretinși prieteni nu se vor fi aflat și nu și-or fi făcut meseria ingrată, dar OMUL modest și totuși conștient de valoarea sa a triumfat ajungând astăzi un reper de primă mărime în
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]