419 matches
-
câte o lumânare aprinsă. în Joia Mare se pregătesc cozonacul și pasca iar în Vinerea Mare se vopsesc ouăle. Femeile, înainte obțineau vopseaua pentru ouă prin fierberea unor plante însă, acum există diferite prafuri pentru a vopsi ouăle. Înainte, cozonacul și pasca se făceau acasă dar, acum sunt cumpărate direct de la magazin. În Vinerea Mare, seara, creștinii mergeau la slujba Prohodului Domnului. Mulți creștini se adunau în Biserică pentru a cânta, printre care se numărau și mulți copii. Preotul satului organizează creștinii astfel încât
Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2082]
-
creștinii au câte o lumânare în mână și merg să ia lumină de la preot. La început se ține slujba afară, iar apoi creștinii intră în Biserică pentru a asista la Sfânta Liturghie. La sfârșit, fiecare familie, își pune câte o pască și patru ouă jos, șirul ținând până la clopotniță. Apoi, preotul iese din Biserică și împarte fiecare pască în două, o jumătate rămâne familiei iar cealaltă jumătate o ia preotul. Când merg acasă, creștinii au câte o lumânare aprinsă în mână
Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2082]
-
ține slujba afară, iar apoi creștinii intră în Biserică pentru a asista la Sfânta Liturghie. La sfârșit, fiecare familie, își pune câte o pască și patru ouă jos, șirul ținând până la clopotniță. Apoi, preotul iese din Biserică și împarte fiecare pască în două, o jumătate rămâne familiei iar cealaltă jumătate o ia preotul. Când merg acasă, creștinii au câte o lumânare aprinsă în mână. Această lumânare trebuie să ajungă în fiecare casă a creștinilor, deoarece, simbolizează lumina Domnului. Pe lângă acestea, mai
Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2082]
-
mea nu ne dădea voie să gustăm din ele până nu venea preotul și tăia turtele în forma Sfintei Cruci, în ajunul Crăciunului. Și astăzi, cred că este cea mai bună prăjitură cu semnificație religioasă. Bune erau și cozonacul și pasca făcute la Sfintele Paști, coliva care se prepara de ziua morților și de care eram tare pofticioasă în copilărie, sau mucenicii care se făceau în ziua celor 40 de mucenici de pe 9 martie. Mama era o gospodină desăvârșită și cu
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
marmure: 50 marmuri: 46 tipuri de marmură: 3 (subiecții au preferat să exprime ideea de "sorturi" lexical, nu prin intermediul pluralului) nu răspund: 1 8) papare: 79 păpări: 7 nu răspund: 14 9) paște ("pâine sfințită"): 62 paști: 26 ambele: 9 pască: 1 (a fost ales singularul în context) #păști 22: 1 nu răspund: 1 10) râpe: 87 râpi: 11 ambele: 2 5.1.2. Variația privește oscilația între desinența -uri la plural (sorturi) și o altă desinență (-e sau -i) 11
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
Probleme”, Ed. Cavallioti, București, Romania, 2012. [61] ***, “RM4 ARM Cortex™-R4 Microcontrollers”, Texas Instruments, www.ti.com, accesat la 25.11.2013 [62] Alexandru Vasile, Irina Bacîș, “Bazele electronicii auto”, Ed. Cavallioti, București, 2013. [63] Cristina Marghescu, Mihaela Pantazica, Sever Pasca, “Integration of a Pletysmographic Sensor for Pulse Measurements in a ZigBee Medical Network”, The 8th International Symposium on Advanced Topics in Electrical Engineering, ATEE2013, București, Romania, 2013. [64] Alexandru Vasile, “Programmable electronic timing module. Technological evolution from transistor to microcontroller
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
Paștelui. Pentru noi, copiii, Paștele nu avea înțelesuri creștinești prea clare dar îl așteptam cu nerăbdare pentru că venea cu bucurii: cu o hăinuță nouă sau ceva de încălțat, așa cum era tradiția în lumea satului, cu mâncăruri mai deosebite (plăcinte, cozonaci, pască, friptură, răcituri, plachie ș.a.), cu ouă roșii cu care organizam concursuri de ciocnit, cu musafiri care ne ofereau dulciuri sau câțiva bănuți, cu permisiunea de a merge la hora satului, unde ne simțeam în largul nostru și ne fuduleam cu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
Probleme”, Ed. Cavallioti, București, Romania, 2012. [61] ***, “RM4 ARM Cortex™-R4 Microcontrollers”, Texas Instruments, www.ti.com, accesat la 25.11.2013 [62] Alexandru Vasile, Irina Bacîș, “Bazele electronicii auto”, Ed. Cavallioti, București, 2013. [63] Cristina Marghescu, Mihaela Pantazica, Sever Pasca, “Integration of a Pletysmographic Sensor for Pulse Measurements in a ZigBee Medical Network”, The 8th International Symposium on Advanced Topics in Electrical Engineering, ATEE2013, București, Romania, 2013. [64] Alexandru Vasile, “Programmable electronic timing module. Technological evolution from transistor to microcontroller
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
de aluat decupate din cantitatea de cocă rămasă, care se dispun în formă de grătar, având grijă să fie bine lipite de marginile păștii. La sfârșit, se modelează în umplutură 8 găoace în care se vor pune ouăle de prepeliță. Pasca se coace 30 de minute în cuptorul încins la 180°, apoi se scoate și se umplu găoacele cu ouăle de prepeliță sparte. Acestea se sărează și se piperează și se dă la cuptor încă 10 minute. Se servește imediat. Un
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
de pe Filpea. El locuia puțin mai la vale de Troaca lui Voașu, acolo unde Își adăpau câțiva prelucani vitele și de unde duceau apa, de la o distanță de vreo doi kilometri. Porecla aceasta de Pașcu să fie În legătură cu Paștele? Sau cu pasca, acel preparat culinar pe care Îl fac gospodinele noastre de Sfintele Paști? Nu prea au făcut avere urmașii Pașcului și erau nu mai puțin de șase suflete, trei feciori: Vasile, Constantin și George morți cu toții de mai mult timp, și
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
industrial, îl are pe Dumnezeu în ea, pentru că femeile care o fac se închină înainte de a începe frământatul și lucrează la ea cu smerenie și dragoste. Mi-am amintit de femeile simple de la țară, când frământă cozonacii, sau când fac pască, sau când fac orice fel de mâncare, ca într-un ritual sacru, menit să asigure sănătatea și prosperitatea familiei și casei. A găti nu mi se mai pare o trudă acum, ci o muncă nobilă, pe care trebuie să știi
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
risipește” balaurul [norilor], Îi lasă calici ori chiar morți (credință din Bucovina ; <endnote id="cf. 35, p. 146"/>). De sărbătorile jidovești trebuie să ploaie. Atunci când jidovii s-adună și intră la cușcă, se pun pe rugăciuni și nu mănâncă decât pască plămădită cu sânge de creștin [...] Jidovii atunci se roagă pentru ploaie, că, dacă nu plouă, unul din ei, În fiecare târg, „trebuie să crape”, să moară. Când plouă pe această vreme, se aude : „Ce bucurie trebuie să fie pe capul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
doar motivația rituală a infanticidului, dar și unele „detalii tehnice” (butoiul cu cuie, de exemplu) <endnote id="(vezi nota 313)"/>. „De sărbătorile jidovești - sună o credință populară tot din nordul Moldovei, dar de la Începutul secolului XX -, jidovii nu mănâncă decât pască plămădită cu sânge de creștin ; un copil pe care-l fură, Îl pun Într-un poloboc, ale cărui doage sunt bătute cu piroane, și-l dau tăval(ă) ca să moară copilul, după ce i s-a scurs sângele prin Înțepături” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
noastre, acoperind o zonă etnoculturală mult mai largă decât cea strict românească. Iată, de exemplu, ce credeau țăranii din sudul Poloniei (regiunea Przemy›l) cu doar 10-15 ani În urmă : „De Paște, ei [= evreii] trebuie să pună sânge creștin În pască [...]. Ei omorau copii pentru sânge [...]. Evreii aveau un instrument pentru extragerea sângelui : un butoi cu cuie. Înăuntru se punea un om. Când butoiul era rostogolit pe uliță, cuiele Înțepau victima și ei obțineau sângele” <endnote id="(70, p. 129)"/>. Credințe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
le scot sângele picătură cu picătură, Împungându-i cu acele la sărbătorile Paștelor” <endnote id="(366, p. 131)"/>. Împunsăturile aplicate de evrei copilului creștin ar corespunde, pasămite, celor aplicate lui Isus În timpul Patimilor. „După opinia populară”, ne asigură Nicolae Iorga, pasca evreiască ar fi „Înțepată cu puncte” pentru a simboliza „Înțepăturile date de strămoșii [evreilor] Mântuitorului Însuși” <endnote id="(451, p. 46)"/>. Nu numai motivul „butoiului de colectat sânge” a migrat din legenda infanticidului practicat de evrei În legendele folclorice românești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(305 și 581)"/>. Formulele-de-speriat-copiii (și ele o specie folclorică autonomă, care ar trebui studiată) erau mai explicite În Polonia și mai Înfricoșătoare. Unui copil polonez neascultător i se spunea : „Fii cuminte ! Că altfel te fură jidanul și face pască din tine” sau i se oferea pască evreiască, zicându-i-se : „Mănâncă pască ! Este făcută din sângele tău” <endnote id="(70, p. 56)"/>. Dar nu numai viața copiilor creștini se credea că este amenințată, ci și cea a adulților. Un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ar trebui studiată) erau mai explicite În Polonia și mai Înfricoșătoare. Unui copil polonez neascultător i se spunea : „Fii cuminte ! Că altfel te fură jidanul și face pască din tine” sau i se oferea pască evreiască, zicându-i-se : „Mănâncă pască ! Este făcută din sângele tău” <endnote id="(70, p. 56)"/>. Dar nu numai viața copiilor creștini se credea că este amenințată, ci și cea a adulților. Un vechi proverb german spunea că „La evrei e mai bine să fii porc
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
aiuritoare, niciodată confirmate, câțiva redactori ai revistei Baricada au lansat bomba : „acoperită de Mossad”, „mafia evreiască de carne [umană]” trecea clandestin „micuții români” peste hotare. Odată ajunși În Israel, ei erau uciși „pentru sânge”. Căci, după cum este „bine cunoscut deja [...], pasca evreiască cere sânge cușer, de creștin frăgezit”. „Nici unul dintre micuți - conchidea patetic săptămânalul bucureștean - nu va mai putea fi adus pe pământ românesc sau readus la viață” <endnote id="(68)"/>. Câteva aspecte ale scenariului trebuie observate. În primul rând, nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pentru a fi adoptați”, apoi, chipurile, „pentru prelevare de organe” (ceea ce presupunea uciderea copiilor) și, În final, fără nici o explicație și nici un argument, ziarele au ajuns În punctul vizat : copiii erau uciși „pentru sânge”, căci, „cum este bine cunoscut deja, pasca evreiască cere sânge cușer, de creștin frăgezit” (Baricada, 14 noiembrie 1995). Nota bene !, suntem În anul de grație 1995, În capitala unei țări europene. Cazul demon strează Încă o dată uriașa forță de supraviețuire a acestui basm de speriat și de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
deniilor din Săptămâna Mare, a slujbei de Înviere completau tabloul sărbătoreștilor preocupări. Era bine, era frumos, era înălțător! La drept vorbind, profunda și sacra semnificație a marii sărbători Pascale nu era prea clară pentru noi, copiii. Așteptam cu nerăbdare cozonacii, pasca, plăcintele (pe care le savuram calde, înainte de a fi sfințite), ouăle roșii, friptura de miel, răciturile, zama de găină și toate celelalte bunătăți care le însoțeau. Slujbele de denie din Săptămâna Mare de la care nu lipseam erau și prilej pentru
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
dar destul de intens și cu o consistență destul de paradoxală, dacă e să ne raportăm la acele vremuri și avatarurile ei. Nici un Însemn exterior, „societal” nu anunța ceea ce se petrecea. În schimb, În casele noastre, se petreceau multe... „Tu unde coci pasca?”, „Ți-e bun cuptorul?”, „Aș putea să vin la tine?”, „Îți dau și ție niște vopsea pentru ouă!”, „Unde ai găsit cacao?”, „Mergi diseară la denie?”, „Cumpără-mi și mie niște lumânări din ceară curată!”, „Când tragi vinul din butoi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1951_a_3276]
-
mort în sat și strigă vreun găzar* ori altcineva prin sat, se zice că în curînd mai moare și altcineva. Spre a ști ori va muri cineva anul curent, se face din două paie o cruce, care se pune sub pască și apoi se dă ea cu crucea ceea pe lopată și în cuptor; dacă a ars crucea de paie în cuptor, apoi se zice că omul va muri în acel an. Se crede că dacă face cîrtița movilă sub păretele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
altceva din biserică se crapă e semn că unul din preoții acelei biserici va muri. Se crede că dacă din întîmplare se află treisprezece inși la masă, apoi pînă într-un an unul din ei va muri. Dacă aluatul din pască nu crește, atunci îți moare cineva din casă în anul acela; tot asemenea, și dacă ies ouăle urîte. Se crede că două persoane care beau o băutură și pun paharele deo dată la gură vor muri odată. Dacă-i pică
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
toate acestea deasupra unui foc - și așa nu vor muri. Cînd paserile au pui mici, nu trebuie a vorbi de dînsele, căci le mîncă furnicile puii. Pască Se zice că dacă paștele cresc frumos va fi un an bun. Aducîndu-se pasca de la biserică acasă la Paști, se gustă mai întîi din anaforă și apoi din crucea paștei. Care gustă mai întîi din usturoi și hrean, pe acela nu-l mănîncă puricii. Paști în ziua de Paști, dis-dimineață, înainte de a merge la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pomii cu paie, așa ca aceștia să cadă pînă la cellalt Ajun, pentru ca pomii să lege. în noaptea Crăciunului, să mături coșul, să pui funinginea pe la rădăcinele copacilor, căci rodesc. Dacă copacul nu face roade, în sîmbăta Paștilor, cum frămînți pasca, du-te cu mînile pline de aluat și le șterge de copaci, și de bună samă au să rodească. Cînd un pom nu face roade, să-l îngăuri în ziua de Sf. Gheorghe, căci atunci va face. Ca să rodească copacii
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]