10,871 matches
-
stimulând inteligența. Diversificarea exercițiilor în funcție de conținuturi, noțiuni și concepte istorice, particularități de vârstă și individuale, favorizează flexibilitatea gândirii, cunoașterea realităților istorice și dezvoltă capacitatea de a sesiza cauzalitatea evenimentelor. S-a afirmat de multe ori că metodele tradiționale sunt metode pasive deoarece sunt centrate pe activitatea profesorului, în procesul de predareînvățare elevii fiind receptori pasivi. De fapt, toate metodele posedă deopotrivă un grad de pasivism și unul de activism; acesta din urmă variază de la metodă la metodă sau, câteodată, de la un
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
individuale, favorizează flexibilitatea gândirii, cunoașterea realităților istorice și dezvoltă capacitatea de a sesiza cauzalitatea evenimentelor. S-a afirmat de multe ori că metodele tradiționale sunt metode pasive deoarece sunt centrate pe activitatea profesorului, în procesul de predareînvățare elevii fiind receptori pasivi. De fapt, toate metodele posedă deopotrivă un grad de pasivism și unul de activism; acesta din urmă variază de la metodă la metodă sau, câteodată, de la un mod de aplicare/utilizare la altul al aceleiași metode. Mai mult decât atât, în
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
care există cel puțin doi actori: profesorul și elevul, cel puțin unul dintre partenerii actului educațional este în măsură să dea dovadă de „activism”. De pildă, în cadrul unei metode de tip expozitiv, cum ar fi prelegerea, considerată drept o metodă „pasivă” putem vorbi despre pasivitatea elevilor, dar nu și de a educatorului. Metoda poate fi modernizată, activizată prin folosirea unor mijloace de învățământ moderne care stimulează și concentrează atenția prin favorizarea comunicării, prin problematizarea și stimularea motivației intrinseci. 4. Metode moderne
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
formativă complexă pentru că se adresează, concomitent, inteligenței, capacității de memorare, voinței, sensibilității și imaginației. Învățare prin descoperire, considerată în bibliografia pedagogică punct de plecare pentru proiectul de cercetare propriuzis, modernizează abordarea tradițională. Accentul se mută, în acest context, de pe înregistrarea pasivă a cunoștiințelor, pe implicarea directă în descoperirea și asimilarea lor. Descoperirea este o formă de antrenament intelectual care oferă elevilor posibilitatea de a construi un plan de acțiune prin efort propriu, de a reprezenta mental faptele pe care le analizează
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
zi reușită.” Și, asta, indiferent de sentimentul de furie, pe care l-am avut de dimineață, din cauza că nu am dormit suficient ca să zic “M-am săturat de somn”, cum zic, de obicei, când îmi împlinesc somnul. La școală, sunt pasivă la lecții, din cauza că îmi este lene să fac un efort, pentru a mă concentra asupra temei. În pauză, stăm fericiți și vorbim despre toate noutățile ce se petrec, începând de la satul nostru, până la sfârșitul lumii. Uneori, ne uitam la
Şoapte by Svetlanu Iurcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101016_a_102308]
-
pentru informare. Omul cănd va ieși pe stradă se va uita curios că totuși mai există oameni care circulă pe străzi că mai sunt, parcuri! Repet: internetul ne îndepărtează cu viteza luminii de condiția naturală a omului; ne izolăm, devenim pasivi față de viața noastră și a celor din jur. Animație generală prelungită. Pămăntul are și crește milioane de analfabeți, milioane de drogați, alcoolici, oameni ai străzii, milioane de cerșetori, hoți, criminali și sinucideri și de experți în internet. Nimeni nu poate
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
asemenea circumstanțe ,,doar ca un procedeu sau un ansamblu de procedee particulare" (De Landsheere, Gilbert). Ținând cont de rolul elevului în activitatea de instruire, M.E. Dulamă grupează metodele didactice în trei categorii: 1. Metode în care elevul are un rol pasiv: povestirea, descrierea, explicația, demonstrația, prelegerea, prelegerea cu oponent, prelegerea în echipă, învățarea prin film didactic și înregistrări audio etc. 2. Metode cu rol semiactiv: conversația catehetică, conversația euristică, dezbaterea, prelegerea -dezbatere, problematizarea, discuția dirijată etc. 3. Metode cu rol activ
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
pentru a clarifica necesitatea creativității), strângerea materialului informațional(de preferință cât mai variat), formularea de ipoteze preliminare, restructurarea materialului și apariția primelor soluții. b. Incubația: etapa de așteptare, în care activitatea se desfășoară preponderent în plan mintal, persoana este aparent pasivă însă pe plan mintal realizează operații de combinare și de sinteză între informațiile deja stocate și cele noi. c. Iluminarea: momentul central al creației, bazat pe etapele anterioare. Ideea, soluția apare brusc fiind facilitată de unele condiții(ambianța plăcută, liniște
Modalități de dezvoltare a abilităților de întreprinzători la copiii preșcolari by Crivoi Mihaela () [Corola-publishinghouse/Administrative/91884_a_92364]
-
care o face prea târziu despre puterea forțelor divine care l-au condus spre impasul în care se află. Eroul este tragic atunci când conștientizează necesitatea destinului său și limitele condiției umane. În fața acestei necesități imperioase, eroul nu adoptă o atitudine pasivă, așezându-se în mod voluntar în postura de rival al zeilor. Regele persan Xerxes din Perșii lui Eschil îi sfidează pe zei: podul de nave pe care-l construiește reprezintă o sfidare la adresa lui Poseidon; figura lui Prometeu este de asemenea
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
adic? e terenul pe care se intersecteaz? voca?ia creatoare a autorului cu voca?ia creatoare a receptorului" (Ioana Em. Petrescu) . Esteticianul italian Rosario Assunto consideră de asemenea c? „receptarea e un fapt creator" ; ea nu Înseamn? numai o „reflectare pasiv? a obiectului artistic Într-o con?tiin??-oglind?", ci o deschidere spre cât mai multe interpret?ri („opera apperta" cum o numea Umberto Eco). Opera I?i va fi Împlinit „destinul", menirea ei artistic? doar În momentul În care deschide
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
DOMNULUI MINISTRU (Rigor Mortis) PERSOANELE: Ministrul Jeni, șefă de cabinet Patroana, proprietară de bordel LOCUL ȘI TIMPUL: În cabinetul ministrului, de Ziua Europei Biroul unui ministru. Jeni, șefa lui de cabinet, trebăluiește foarte activă în jur în timp ce Ministrul e deocamdată pasiv, mortificat, citește ziarul sau se scobește în nas sau face o pasență etc. După un timp de joc mut, va suna telefonul, Jeni va răspunde. După ce va închide telefonul va rosti prima replică, declanșînd dialogul cu Ministrul. În cele ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
expunerea la batjocură. Asimilată acestei infracțiuni îi este și atribuirea unei persoane un defect, boală sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate”. Subiectul activ (făptuitorul) poate fi orice persoană, inclusiv o persoană juridică, pe când subiectul pasiv (victima) poate fi doar o persoană în viață. Chiar și incapabilii, cei aflați în stare de iresponsabilitate sau copiii pot fi subiecte pasive, căci demnitatea unei persoane este un atribut al ființei umane, fie că există sau nu capacitatea de
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
nu ar trebui relevate”. Subiectul activ (făptuitorul) poate fi orice persoană, inclusiv o persoană juridică, pe când subiectul pasiv (victima) poate fi doar o persoană în viață. Chiar și incapabilii, cei aflați în stare de iresponsabilitate sau copiii pot fi subiecte pasive, căci demnitatea unei persoane este un atribut al ființei umane, fie că există sau nu capacitatea de conștientizare a acesteia. “Art. 206 Calomnia Afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
cu intenție directă sau eventuală. Afirmarea sau imputarea se referă aici la fapte publice, determinate neadevărate, care pot atrage o sancțiune penală, administrativă sau disciplinară. Subiect activ putea fi orice persoană fizică sau juridică ce poate răspunde penal, iar subiect pasiv putea fi doar o persoană fizică. Infracțiunea se putea realiza fie prin afirmare, relatând ceva despre cineva, fie prin imputare, reproșând ceva cuiva. Afirmarea sau imputarea se puteau manifesta prin cuvinte, mesaje sau prin orice mijloace, privind o faptă determinată
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
concordanță cu o asemenea perspectivă crepusculară, Cartea n-ar putea semnifica altceva decît, la rîndul ei, un surogat al existențialului. Scriindu-se singură, depozitară unică a adevărului, rivală a realului, echivalentă cu propriul său absolut secund, ea devine un organism pasiv, analog unei plante, exponentă a unui regn sui generis: "astfel sunt toți cei care au mărturisit scrisului / despre clipa ce stabilește ordinea dragostei / cum vine ea zvîrcolindu-se în piatră / și scutură sîngele uscat asupra / timpului absolut neschimbător înșelîndu-ne // să locuiești
Între natură și artificiu (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7199_a_8524]
-
altul, promovând dăruirea și iubirea, recunoaște sacrul constitutiv din fiecare om, schimbarea conștiinței și acțiunii individuale autoreflexive într-una altruistă, nu operează doar în planul individual, care, conform unor religii, are ca scop doar anularea conștiinței individuale, într-o atitudine pasivă, contopirea cu conștiința universală. Energia din care s-a născut universul, acel big-bang enorm, e însuși Dumnezeu. Energia s-a transformat în materie conform ecuației lui Einstein, E=mc2. Viteza luminii la pătrat încleștată cu inerția materiei: masa; și cu
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
e deocamdată destul de izolat, dar fixarea în limbă a structurii pe care o presupune ar putea reprezenta un precedent și, în timp, chiar un model pentru structuri asemănătoare. În destule situații, termenul apare ca participiu cu valoare adjectivală, în construcții (pasive) total anormale în română: "Ofertat să se înscrie în PN}CD" (titlu, în Evenimentul zilei = EZ 6.11.2006); "Doroftei ofertat de Cozmin Gușă pentru a intra în politică" (Mediafax, 12.12.2008); "Condescu a luat hotărârea să-l demită
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
e cert că a oferta (mai puțin firesc decît locuțiunea a face o ofertă) e folosit, în exces, pentru a traduce verbul englezesc to offer. În capitolul "Participiul" din Gramatica limbii române (2005), Gabriela Pană Dindelegan descrie condițiile de utilizare pasivă și adjectivală a participiilor. În română, formează participii adjectivale verbele tranzitive, cele care permit și diateza pasivă (om așteptat, soluție căutată); de asemenea, unele verbe intranzitive (om plecat, cal fugit - dar nu om mers). Între cele două tipuri există o
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
exces, pentru a traduce verbul englezesc to offer. În capitolul "Participiul" din Gramatica limbii române (2005), Gabriela Pană Dindelegan descrie condițiile de utilizare pasivă și adjectivală a participiilor. În română, formează participii adjectivale verbele tranzitive, cele care permit și diateza pasivă (om așteptat, soluție căutată); de asemenea, unele verbe intranzitive (om plecat, cal fugit - dar nu om mers). Între cele două tipuri există o diferență destul de mare: cea dintre pasiv și activ (omul care este așteptat față de omul care a plecat
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
au particularitatea de a forma ambele tipuri semantice de participii, care se dezambiguizează în funcție de context: un volum citit (= care a fost citit) este, desigur, altceva decât un om citit (= care a citit). De obicei, dicționarele noastre nu înregistrează separat participiul pasiv (regulat, previzibil), ci doar pe cel activ. De exemplu, băut1 (din pahar băut) e presupus de definiția verbului a bea, în schimb băut2 (om băut) are definiție separată: (1) " Care și-a astâmpărat setea cu apă"; (2) "Beat" (DEX). Necuprins
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
împărtășească; musai în direct și la oră de vârf" (ciutacu.ro, 30.09.2007). Nevorbit riscă să fie înțeles și ca o pasivizare a complementului prepozițional (om nevorbit = om cu care nu se vorbește). Uneori cuvîntul apare și cu sensul pasiv, cel mai firesc: "un film nevorbit în engleză" (22, 782, 2005), "un limbaj nevorbit de nici un alt artist plastic român" (Ziua, 28.12.2007). Foarte ciudat e și un al treilea sens: alături de "care nu a vorbit" și "care nu
"Ofertat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/8704_a_10029]
-
cum își poate permite cineva să pretindă că personalitățile în cauză "nu au știut exact ce semnează"? Este o mare impolitețe, pentru care ziaristul ar trebui să-și ceară scuze. Mai degrabă el însuși nu știe ce semnează, întrucât preia, pasiv, ce i-a declarat redactorul-șef de la Radio România Cultural, fără să fi aflat și punctul de vedere al celeilalte părți implicate în conflict. Cu superficialitatea și lipsa de eleganță de care dă dovadă, Doinel Tronaru ar putea deveni analist
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8771_a_10096]
-
școlii, acolo unde se instituie principiile, strategiile și opțiunile de mai târziu. Ce se întâmplă atunci când școala îndeamnă la letargie și status-quo ? Se ajunge, firește, ca publicul activ al concertelor în care se restituie Mozart, Beethoven și Ceaikovski să devină pasiv (dacă nu indolent) la muzica lui Berg, Bartok și, din păcate, chiar Enescu. Degeaba se chinuie muzicieni de mare altitudine, precum Sherban Lupu, să împrospăteze atmosfera concertelor noastre hebdomadare. Inerția tronează, iar lupta doar mocnește. Aș fi vrut să reascult
Lupta cu inerția by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8870_a_10195]
-
tuturor mizeriilor îndurate, el nu se înscrie, practic, într-o tipologie larg reprezentată. Este o individualitate, remarcabil conturată de romancieră, îndărătnică în a rezista, prin chiar felul său de a fi, nivelării și omogenizării timpurilor noi. O imagine a rezistenței pasive, într-un raport de echilibru instabil cu la fel de încăpățânata, dar "turbulenta" Letiția. "Crezi c-ai să faci doar ce-ți place în viață?", își întreabă el nepoata, cu înțelepciunea amară a omului pățit. Da", îi răspunde ea provocator, înfruntându-i
Drumul ascuns by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8910_a_10235]
-
de muzică în paginile ei, ci de o rețetă de împlinire umană în numele echilibrului lăuntric. Potrivit lui Platon, nu te poți cultiva armonios decît dacă, cuplîndu-te la ordinea universului, intri în legătură cu ritmurile lui. Asta înseamnă două lucruri: 1) să fii receptaculul pasiv al unor taine pe care le primești sub inspirația muzelor; 2) să împărtășești semenilor ceea ce ai primit prin revelație divină. Așadar, nu e îndeajuns ca tu însuți să te fi echilibrat pe seama echilibrului cosmic, mai trebuie să-i faci și
Rețeta armoniei lăuntrice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9797_a_11122]