634 matches
-
și feminismul 219 1.2.1. Neotradiționalismul 219 1.2.2. Partide și reprezentare 221 2. Organizarea politică a femeilor 225 3. Patriarhatele tranziției românești 230 3.1. Crearea patriarhatului modern 230 3.2. Teoria patriarhatului 232 3.2.1. Patriarhatul ca relație de putere 234 3.2.2. Contestarea patriarhatului 235 3.3. Tipurile de patriarhat 235 3.3.1. Patriarhatul țărănesc 235 3.3.2. Patriarhatul „de stat” 237 3.3.3. Patriarhatul capitalist 239 3.4. Dependențele din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
2. Partide și reprezentare 221 2. Organizarea politică a femeilor 225 3. Patriarhatele tranziției românești 230 3.1. Crearea patriarhatului modern 230 3.2. Teoria patriarhatului 232 3.2.1. Patriarhatul ca relație de putere 234 3.2.2. Contestarea patriarhatului 235 3.3. Tipurile de patriarhat 235 3.3.1. Patriarhatul țărănesc 235 3.3.2. Patriarhatul „de stat” 237 3.3.3. Patriarhatul capitalist 239 3.4. Dependențele din sfera privată 240 3.5. Dezvoltarea mișcării feministe în România
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Organizarea politică a femeilor 225 3. Patriarhatele tranziției românești 230 3.1. Crearea patriarhatului modern 230 3.2. Teoria patriarhatului 232 3.2.1. Patriarhatul ca relație de putere 234 3.2.2. Contestarea patriarhatului 235 3.3. Tipurile de patriarhat 235 3.3.1. Patriarhatul țărănesc 235 3.3.2. Patriarhatul „de stat” 237 3.3.3. Patriarhatul capitalist 239 3.4. Dependențele din sfera privată 240 3.5. Dezvoltarea mișcării feministe în România 242 Capitolul VIII - Bărbații statului, femeile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
3. Patriarhatele tranziției românești 230 3.1. Crearea patriarhatului modern 230 3.2. Teoria patriarhatului 232 3.2.1. Patriarhatul ca relație de putere 234 3.2.2. Contestarea patriarhatului 235 3.3. Tipurile de patriarhat 235 3.3.1. Patriarhatul țărănesc 235 3.3.2. Patriarhatul „de stat” 237 3.3.3. Patriarhatul capitalist 239 3.4. Dependențele din sfera privată 240 3.5. Dezvoltarea mișcării feministe în România 242 Capitolul VIII - Bărbații statului, femeile pieței. Efectele conservatorismului de stânga
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
1. Crearea patriarhatului modern 230 3.2. Teoria patriarhatului 232 3.2.1. Patriarhatul ca relație de putere 234 3.2.2. Contestarea patriarhatului 235 3.3. Tipurile de patriarhat 235 3.3.1. Patriarhatul țărănesc 235 3.3.2. Patriarhatul „de stat” 237 3.3.3. Patriarhatul capitalist 239 3.4. Dependențele din sfera privată 240 3.5. Dezvoltarea mișcării feministe în România 242 Capitolul VIII - Bărbații statului, femeile pieței. Efectele conservatorismului de stânga asupra politicilor de gen în tranziția
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Teoria patriarhatului 232 3.2.1. Patriarhatul ca relație de putere 234 3.2.2. Contestarea patriarhatului 235 3.3. Tipurile de patriarhat 235 3.3.1. Patriarhatul țărănesc 235 3.3.2. Patriarhatul „de stat” 237 3.3.3. Patriarhatul capitalist 239 3.4. Dependențele din sfera privată 240 3.5. Dezvoltarea mișcării feministe în România 242 Capitolul VIII - Bărbații statului, femeile pieței. Efectele conservatorismului de stânga asupra politicilor de gen în tranziția românească 245 1. Înapoi la: ceea ce este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
foarte ignorată la noi. Vor fi probabil cititori care vor considera că nu trebuie să existe lucrări separate de teorii feministexe "„feminist", fie pentru că această problematică este „periculoasă” pentru tradițiaxe "„tradiție" noastră de gândire (ceea ce este adevărat, feminismul subminează patriarhatulxe "„patriarhat"), fie pentru că această problematică poate să fie acoperită de teoriile politice existente. Nu voi comenta prima obiecție, de naturăxe "„natură" pur conservatoare. În privința celei de-a doua, sper ca volumul de față să convingă cititorii de utilitatea tratării aparte a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
include considerații despre gen în gândirea politică românească 1. Fără cercetările lui Vladimir Pastixe "„Pasti,Vladimir" și ale Cristinei Ilincaxe "„Ilinca,Cristina" asupra politicilor de gen în tranziția românească, ar fi fost incomparabil mai greu să dezvolt componentele legate de patriarhatele tranziției și politicile salariale în România. O astfel de lucrare nu ar fi putut să fie scrisă fără stimularea intelectuală și morală reprezentată de un grup de cercetătoare și prietene care împreună creează o școală românească de Studii de Gen
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
chipuri ale conservatorismului: și cel politic, și cel de gen, și uneori chiar le perpetuează, fiindcă nu cunosc alternative la aceste moduri de viață, teoriile și ideologiile emancipării din familiaxe "„familie" feminismului pot juca un rol determinant în subminarea patriarhatxe "„patriarhat"ului atât în relația cetățenilor cu statulxe "„stat", cât și în cea dintre femei și bărbați. În regiunea noastră geografico-istorică, oamenii au fost mult mai bine pregătiți pentru colectivisme și etici ale autosacrificiuluixe "„autosacrificiu", precum și pentru politici paternalistexe "„paternalist". Sunt
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
său, trebuie să se muleze pe acest hibrid, păstrând o cumpănă între victimismxe "„victimism" și autonomie. În comun însă, idealul oricărei orientări feministexe "„feminist" este dreptatea de gen și posibilitatea oricărei femei să se dezvolte fără limitele impuse de patriarhatxe "„patriarhat". O lume dezirabilă, încă utopică pentru cele mai multe societăți, este cea în care femeile și bărbații sunt parteneri și competitori egali, și nu una a hegemoniei inverse. 1. Ce înseamnă feminismul și ce rol are feminismul academictc "1. Ce înseamnă feminismul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
feminismul și ce rol are feminismul academic" 1.1. Feminismultc "1.1. Feminismul" Feminismul este o reacție defensivă și ofensivă față de misoginismxe "„misoginism" și sexismxe "„sexism"33, ambele universal răspândite în timp și spațiu. Fără misoginism, sexismxe "„sexism" și patriarhatxe "„patriarhat", de bună seamă nu era necesară o ofensivă feministăxe "„feministă" în sens politic. Atâta vreme cât acestea există, feminismul nu are cum să își piardă rațiunea de a fi. În același timp, feminismul urmărește ca experiențele femeiești și feminine să fie valoric
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
conotații preponderent psihologice, sexismul are conotații mai largi: etice, juridice, politice, sociologice. Misoginismul este legat mai mult de prejudecăți, sexismxe "„sexism"ul, de discriminărixe "„discriminare". Sexismulxe "„sexism" reprezintă ideologia supremației bărbătești, cu întreaga mulțime de credințe care o alimenteză. Patriarhatulxe "„patriarhat" este forma de organizare socială care întărește această ideologiexe "„ideologie". Chiar și în condițiile în care patriarhatulxe "„patriarhat" instituțional este în genere abolit, cum a fost cazul țărilor comuniste, în fond relațiile sociale și cele familiaxe "„familie"le au rămas
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
prejudecăți, sexismxe "„sexism"ul, de discriminărixe "„discriminare". Sexismulxe "„sexism" reprezintă ideologia supremației bărbătești, cu întreaga mulțime de credințe care o alimenteză. Patriarhatulxe "„patriarhat" este forma de organizare socială care întărește această ideologiexe "„ideologie". Chiar și în condițiile în care patriarhatulxe "„patriarhat" instituțional este în genere abolit, cum a fost cazul țărilor comuniste, în fond relațiile sociale și cele familiaxe "„familie"le au rămas sexiste. În ciuda așteptărilor feminismului socialist, abolirea proprietății private nu a aruncat în aer bazele sexismului, acesta dovedindu-se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
mai puțin importantă, mai puțin valoroasă și, adesea, mai prost plătită decât cea a bărbaților. Sexismulxe "„sexism" se exprimă în religiexe "„religie", mituri, legi, instituții, filosofie, politică, prin reacții cotidiene în privința genului. Atâta timp cât sexismul rămâne ideologia dominantă în privința genului, patriarhatulxe "„patriarhat" are surse constante de renaștere și dezvoltare. O astfel de ideologiexe "„ideologie" subminează în practică toate schimbările legale prin care se asigură nediscriminarea și egalitatea de șansexe "„egalitatedeșanse". După cum vom vedea, adoptarea în România a unei legislații foarte adecvate echității
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
comportamente private (de exemplu, desconsiderarea refuzului avansurilor sexuale), utilizarea imaginilor media inferiorizante (imaginea femeilor nu este cea a utilizatorilor de minte, ci de trupxe "„trup", nu ne interesează cum gândește, ci cum arată o femeie). Misoginismului, sexismxe "„sexism"ului, precum și patriarhatului - pe care îl voi defini în alt context - li se opun în mod explicit feminismele. Alte ideologiixe "„ideologie" și politici pot să favorizeze implicit o lume mai puțin misogină și patriarhală, dar nu își propun să o abolească. În sens
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
au putut dezvolta nici cercetarea, nici mișcarea feministăxe "„mișcare feministă". Mai mult, perioada represiv-totalitară a afectat femeile într-o măsură mai mare decât bărbații (politica pronatalistă, controlul forțat al reproducerii, dubla zi de muncăxe "„dublazidemuncă" și strategiile de supraviețuire, menținerea patriarhatului tradițional la nivelul familiei și dezvoltarea unui patriarhatxe "„patriarhat" de statxe "„patriarhatdestat"). Vocile publice feministexe "„feminist" au fost rare (vezi, de exemplu, Ecaterina Oproiuxe "„Oproiu,Ecaterina", Stana Buzatu), iar organizațiile de femei erau controlate și manipulate de către Partidul Comunist. După
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
feministă". Mai mult, perioada represiv-totalitară a afectat femeile într-o măsură mai mare decât bărbații (politica pronatalistă, controlul forțat al reproducerii, dubla zi de muncăxe "„dublazidemuncă" și strategiile de supraviețuire, menținerea patriarhatului tradițional la nivelul familiei și dezvoltarea unui patriarhatxe "„patriarhat" de statxe "„patriarhatdestat"). Vocile publice feministexe "„feminist" au fost rare (vezi, de exemplu, Ecaterina Oproiuxe "„Oproiu,Ecaterina", Stana Buzatu), iar organizațiile de femei erau controlate și manipulate de către Partidul Comunist. După 1990, feminismul și-a reluat treptat locul atât în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
III, Frazerxe "„Frazer,Nancy", 1998). Putem vorbi despre o teorie specific feministăxe "„feministă" atunci când are loc tranziția de la argumentarea pentru drepturi egale între femei și bărbați spre o problematică specifică: reconfigurarea și resemnificarea unor distincții de tipul: dependență-autonomiexe "„autonomie", patriarhatxe "„patriarhat"-parteneriatxe "„parteneriat", publicxe "„public"-privatxe "„privat", grijăxe "„grijă"-dreptatexe "„dreptate", producție și reproducerexe "„reproducere"43. Teoriile politice feministexe "„teoriepoliticăfeministă" au avut și au ca scop înțelegerea rădăcinilor ideologice ale relațiilor de gen, precum și relevarea faptului că prin politici care omit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
Benhabibxe "„Benhabib,Sheila", 1996). - Politicile reprezentării și felul în care interesele femeilor pot să apară pe agende politice (vezi, de exemplu, Ann Phillipsxe "„Phillips,Anne", 1997). - Care sunt particularitățile experienței postcomuniste ale relațiilor de gen și cum se naște patriarhatulxe "„patriarhat" modern în estul Europei (vezi, de exemplu, Mihaela Miroiuxe "„Miroiu,Mihaela", 1999, Susan Galxe "„Gal,Susan" și Gail Kligmanxe "„Kligman,Gail", 2003, Vladimir Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003). Abordările politologice feministexe "„feminist" sunt supuse atât criticilor externe, cât și celor interne
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
sferapublică" și privată, politicile care produc decalaje de venituri și participare, feminizarea sărăciei, marginalizarea femeilor ca actori politici, absența de pe agenda politicăxe "„agendăpolitică" a problemelor care afectează femeile. Una dintre cele mai importante direcții de cercetare o reprezintă configurarea bazelor patriarhatului modern (creșterea dependenței economice și de status) în perioada tranziției postcomuniste. 3. Problemele specifice teoriilor feministetc "3. Problemele specifice teoriilor feministe" Ca orice alte teorii politice, cele feministexe "„feminist" vizează și ele problematici legate de libertate, egalitatexe "„egalitate", drepturi, legitimitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
decât nașterii. Și totuși, fiecare societate a politizat avortulxe "„avort", contracepția, nașterea. În general, aceste politici au fost făcute exclusiv de bărbați sau în principal de către bărbați 48. Controlul politic bărbătesc asupra facultăților reproductive femeiești este o constantă a istoriei patriarhatului. De exemplu, în China comunistă, femeile erau forțat sterilizate pentru ca să nu poată avea mai mult de doi copii, iar în România, în perioada 1966-1989, femeile erau supuse la controale ginecologice forțate ca să fie înregistrate sarcinile și să nu facă avorturi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
al speciismuluixe "„speciism") și cei care sunt socotiți mai iraționali sunt resurse pentru ceilalți. În cazul femeilor, ele sunt resurse de nașteri, de îngrijire, de păstrare a legăturii bărbatului cu naturaxe "„natură". Dacă avem de a face cu un patriarhatxe "„patriarhat" de statxe "„patriarhatdestat", femeile devin resurse și pentru statulxe "„stat" însuși, inclusiv ca „producătoare de soldați”, în contextul concepțiilor naționaliste ultraconflictualiste. Asocierea cu naturaxe "„natură" a tins să fie respinsă în feminismul valuluiIxe "„feminismulvaluluiI". În prezent, inclusiv în virtutea ecofeminismului, asocierea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
femeilor muncitoare, precum și țărăncilor. Aceasta nu înseamnă însă că feministele clasei de mijloc nu pot să joace rol de avangardă și pentru promovarea drepturilor celorlalte femei, dar să nu postuleze propria condiție drept „condiția femeii”, în ciuda multelor asemănări via patriarhatxe "„patriarhat". Au existat numeroase personalități care reprezentau preponderent femeile muncitoare (Clara Zetkinxe "„Zetkin,Clara", Rosa Luxemburgxe "„Luxemburg,Rosa", Lily Braunxe "„Braun,Lily", Inessa Armandxe "„Armand,Inessa", Aleksandra Kollontaixe "„Kollontai,Alexandra"), dar revendicările feministexe "„feminist" din interiorul mișcării socialiste au fost în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
cu un proces important de trezire a conștiințeixe "„trezirea conștiinței" (femeile încep să conștientizeze împreună experiențele lor comune ca femei), se desfășoară sub lozinca „ceea ce este personal este politicxe "„ceeaceestepersonalestepolitic"” și găsește un concept explicativ important, pe cel de patriarhatxe "„patriarhat" (vezi Anne Kodt, Radical Feminism șFeminismul radicalțxe "„feminismul radical", 1973, Kate Millettxe "„Millett,Kate", Sexual Politics șPolitici sexualeț, 1979, Gerda Lernerxe "„Lerner,Gerda", The Creation of Patriarchy șCrearea patriarhatuluixe "„Crearea patriarhatului"ț, 1986). De asemenea, se întărește ideea că femeile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
găsește un concept explicativ important, pe cel de patriarhatxe "„patriarhat" (vezi Anne Kodt, Radical Feminism șFeminismul radicalțxe "„feminismul radical", 1973, Kate Millettxe "„Millett,Kate", Sexual Politics șPolitici sexualeț, 1979, Gerda Lernerxe "„Lerner,Gerda", The Creation of Patriarchy șCrearea patriarhatuluixe "„Crearea patriarhatului"ț, 1986). De asemenea, se întărește ideea că femeile trebuie să fie solidare, transgresând granițele rasiale: „Sisterhood is powerful!” (Suroritatexe "„suroritate"a înseamnă puterexe "„putere"!) este lozinca solidarității între femeile din rase diferite. Această solidaritatexe "„solidaritate" este însă, uneori, pusă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]