4,832 matches
-
generat, străduindu-ne să dăm interpretarea cea mai justă” ( ... ) Lucrarea noastră am căutat să fie nu numai un “act de erudiție”, ci, și să îndeplinească, în același timp și o funcție social-politică, să exprime . să lumineze și să întăreasca conștiința patriotică, așa cum spunea Andrei Oțetea și I. Popescu-Puțuri. 12- După ce se va tipări lucrarea se va anexa un indice onomatic și toponimic. Pentru care am încheiat prezentul proces-verbal Președintele comitetului de redacție-Petre Lită- primarul orașului Drăgășani; Redactor, Marin Ciurduc-președinterle comitetului orășenesc
MONOGRAFIA MUNICIPIULUI DRĂGĂŞANI ŞI ISTORIA TIPĂRIRII EI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 282 din 09 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Monografia_municipiului_dragasani_si_istoria_tiparirii_ei.html [Corola-blog/BlogPost/356950_a_358279]
-
p. 28) de „bunurile“ personale / private (în ordine: „țigări“, „brici“, „curea“, „ciorapi“), mica „spoliere de-aici a valah-ens-ului“ anunțând „marea spoliere“ a tuturor „cetățenilor cu stare“ din România populară / socialistă. Antiteza romantic-revoluționar-muncitorească / șantieristică, deschidere - închidere, pare „ușor forțată“: pe șantierul patriotic de realizare a modernei căi ferate, probabil, cea de pe Valea Jiului, dintre Bumbești și Livezeni, eroul epic nic-țic-uan, Măieruș, «nu voia să le spună că venise pe șantier cu muncă de răspundere, comandant, ca să nu strice farmecul acestei întâlniri. [...] Brigadierii se
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1497087337.html [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
președinte... Dar să nu ne speriem de monarhie, ea s-a instalat demult în România. Mai țineți minte acel prezidențial „Să mai câștige și românii!” la licitațiile de drumuri și autostrăzi, care i-a umplut pe fazanii electorali de mândrie patriotică, iar pe oamenii lui de miliarde? Atunci au apărut și regi ca Nelu Iordache I, Costel Cășuneanu I, Dorinel Umbrărescu I sau, pe la noi, Georgică Cornu I, monarhi luminați ai asfaltului și comisioanelor în lei și oiro. Mai anțărț, președintele
ROMÂNIA ESTE REGĂŢEANĂ de ILIE CHELARIU în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 by http://confluente.ro/Ilie_chelariu_romania_este_ilie_chelariu_1377771799.html [Corola-blog/BlogPost/347370_a_348699]
-
1921), cum din anul 1936 un colaborator asiduu al revistei fusese și ceva mai vârstnicul scriitor Horia Vintilă (1915-1992). În anul 1943 Nichifor Crainic susține, atât în București, cât și în toate provinciile țării, o serie de conferințe pe teme patriotice, despre Octavian Goga, Avram Iancu, George Coșbuc sau „Transfigurarea românismului”, în care exaltă teologic românismul ca „teantropie” realizată. Pe 4 iunie anul 1943 prezintă la Zagreb conferința „Poezia noastră religioasă”, pledând pentru crearea, evident sub auspiciile Reichului, a unei Europe
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
renunțe la activitățile critice față de Republica Populară Română. Era o formă perversă a regimului de a-i compromite în fața străinătății și de a împiedica formarea unor cercuri de rezistență internă, amăgindu-i totodată cu promisiuni deșarte că, în schimbul acestor „servicii patriotice” în afară, vor fi republicați din nou în țară. O vreme Nichifor Crainic s-a lăsat amăgit și el de naționalismul comuniștilor români și de iluzia revenirii pe scena literară publică. Între anii 1963-1964 a scris cel de-al doilea
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
Aniversari > MANUSCRIPTUM - ALEXE MATEEVICI ȘI ALEXANDRU MACEDONSKI Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2265 din 14 martie 2017 Toate Articolele Autorului Poezia de factură tradițională "Limba noastră-i o comoară" se ivește la A. Mateevici în căldura versurilor patriotice strânse postum în volumul "Poezii" (1926) Schimbăm registrul și ajungem la Macedonski, tot cu un volum postum, "Poema Rondelurilor" (1927). De speța unui bovarism donquijotic, romantismul operei macedonskiene, nostalgia speranței, vibrațiile pasiunilor visul plăcerilor îmbătătoare, lucidele iluzii nu îi ulcerează
ALEXE MATEEVICI ŞI ALEXANDRU MACEDONSKI de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 by http://confluente.ro/florica_ranta_candea_1489467999.html [Corola-blog/BlogPost/362689_a_364018]
-
o lecție pentru mulți rămași în viață de pe urma războaielor ce ne-au amenințat pentru mulți ani, reprezintă modul corect de a trăi, exemplu contemporanilor ei precum și urmașilor ei, cei care au sarcina de a cultiva în sufletele copiilor lor simțul patriotic. Tânăra generație a zilelor noastre nu beneficiază de transmiterea acestor fapte și nu are cum să aprecieze adevăratele valori. Massmedia se ocupă doar de promovarea falselor aspirații, chiar a faptelor imorale care acum sunt mai mult decât tolerate. În aceste
MĂRIUCA ZAHARIA-COPILUL CU SUFLETUL UNUI SOLDAT de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1186 din 31 martie 2014 by http://confluente.ro/Gigi_stanciu_1396254238.html [Corola-blog/BlogPost/383404_a_384733]
-
structurate în cele patru părți mari, dense, esențiale și substanțiale, ale acestei cărți, vom concluziona că lucrarea de față este una de factură polivalentă, diversă, densă, consistentă și bogată ori variată: dogmatică, doctrinară, liturgică, canonică, scripturistică, patristică, istorică, geografică, apologetică, patriotică, misionară, pastorală, catehetică, spirituală și duhovnicească!... Este un volum - omagiu, prețuire, admirație, recunoștință și dezbatere, a unor probleme foarte variate, complexe, complete, profunde, din punct de vedere spiritual - duhovnicesc și foarte actuale sau contemporane... Prin urmare, acum, în încheiere, știind
PĂRINTELE GHEORGHE COLȚEA, CUVIOŞII PUSTNICI DIN BUCEGI. EPOPEEA SFINŢILOR. JURNALUL UNOR DESCOPERIRI SFINTE, EDITURA ANDREIANA, SIBIU, 2015... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 20 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1446565147.html [Corola-blog/BlogPost/373734_a_375063]
-
românești și, în același timp, ”îmbătrânirea” acestor sate, însă, paradoxal, bătrânii ”trăiesc” în cimitir, populându-l pe acesta. Dar, pe de altă parte, ”bucuriile vieții” sunt percepute, sub diverse aspecte, tot în lumea satului natal, pe care îl venerează. Înflăcărarea patriotică a autoarei, dar și revolta acesteia se pot citi printre rândurile poemului în care, ca un crunt adevăr, este sugerată umilința românilor în propria țară, furată de ”mitici”. Ea face apel la ”deșteptarea” demnității românilor, o deșteptare parcă dintr-un
CLEPSIDRA VIEȚII – NISIP STRECURAT ÎN SUFLETE… ”43” – OLGUȚA LUNCAȘU TRIFAN DE PROF. PETRONELA ANGHELUŢĂ de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1416779447.html [Corola-blog/BlogPost/371856_a_373185]
-
Eliade, Norman Manea sau Herta Müller sunt doar câțiva din cei care au ales exilul fără a renunța să lupte pentru idealurile lor, și reușind departe de țară. Prin intermediul lor, unii dintre noi am rezistat să ținem în frâul spiritul patriotic, dragostea față de cultură și de limbă. Iată ce spune Norman Manea despre exil: „... este o profundă dislocare și deposedare, un șoc teribil. În epoca noastră a devenit, însă, prin modernitatea centrifugă și prin globalizare, un fenomen răspândit. Motivațiile nu sunt
ÎNCĂRCATĂ DE PATOS ŞI DĂRUIRE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cartea_lui_octavian_curpas_incarcata_de_patos_si_daruire.html [Corola-blog/BlogPost/357178_a_358507]
-
pe un artist mare care afirmă jignitor că 90% din români sunt maneliști. Nu! Iată, mai ești tu. Și încă nu singur. Nu vreau, mai ales de ziua ta, să te trag în conflictul meu. Deși e vorba de principii patriotice. De identitate națională. Așa că, tu continuă cu asiduitatea cu care ai început. Căci, cunoscând acum opera ta întreagă - nu e vorbă mare - sesizez intenția de a-ți extinde aria de cuprindere a cântecului românesc de gen. Nu lași nimic sub
SCRISORILE LUI STANCA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 966 din 23 august 2013 by http://confluente.ro/Fuego_scrisorile_lui_stanca_rodica_elena_lupu_1377242991.html [Corola-blog/BlogPost/362871_a_364200]
-
conducerii Departamentului „Ligii Culturale Române” din Moldova, în publicarea revistei „Convergențe Spirituale Iași-Chișinău”, care reunește „în cuget și simțiri” pe românii de pe ambele maluri ale Prutului. Nu în ultimul rând, Prof. Vasile Burlui, Președintele Universității „Apollonia”, din generozitate și spirit patriotic românesc, a oferit ospitalitate „Ligii Culturale” din Moldova în spațiile Universității sale. Îi mulțumim cardinal! Referință Bibliografică: Profesor univ. Dr. Vasile Burlui de Acad.Ctin Marinescu,scriitor Ion Holban / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1720, Anul V
PROFESOR UNIV. DR. VASILE BURLUI DE ACAD.CTIN MARINESCU,SCRIITOR ION HOLBAN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1442409170.html [Corola-blog/BlogPost/376229_a_377558]
-
tem?) A pune cuvintele-n vers, „și versu-n poezie” - este pentru Marin Bunget - „în primul rând un har, și-apoi o datorie” (Să pui cuvinte-n vers). Poetul a adunat între coperte și poezie socială și poezie de înaltă vibrație patriotică și poezie protestatară și satirică. Toate speciile se logodesc în cărțile lui și simțul satiric este foarte ascuțit. Cu toate acestea, poetul încheie primul volum în numele Adevărului și al Luminii, spunând că el mai crede în numele de români, în omenie
CEZARINA ADAMESCU-ILUSTRUL ANONIM ŞI VERSURILE LUI TĂMĂDUITOARE. UN ORFEVRIER AL CUVINTELOR de MARIN BUNGET în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 by http://confluente.ro/marin_bunget_1472045059.html [Corola-blog/BlogPost/371524_a_372853]
-
întâi. Noul volum de versuri al lui Dumitru Velea "Nisipul cu oase", Editura " Călăuza", 1999, este cartea a IV-a din ciclul "A doua navigație", în care poetul explorează, unic în literatura română, până în prezent, un nou gen de poezie patriotică și religioasă în care omul își este sfânt trup și hrană sieși, propria sa transcendență și imanență, plăsmuitorul propriilor zei și iluzii. "La metaphisique c'est moi!" parcă dorește să spună poetul, iar universul său este biblioteca, biblia și istoria
NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_nisipul_cu_oase_al_florin_tene_1327999984.html [Corola-blog/BlogPost/360584_a_361913]
-
Acasa > Strofe > Amintire > POEZII PATRIOTICE Autor: Gigi Stanciu Publicat în: Ediția nr. 335 din 01 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Dobrogei la zi aniversară Bătrân ținut de ape ocrotit, De multe seminții ai fost poftit! Ne spune Herodot că în vechime Un împărat persan a
POEZII PATRIOTICE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Poezii_patriotice.html [Corola-blog/BlogPost/350910_a_352239]
-
de lume, Nici hotar și nici genune, Dar avem un rost prin veacuri, Printre oameni, printre nume. Să nu facem ca trecutul Să ne fie hop, ci punte Spre o lume viitoare Care pune preț pe frunte! Referință Bibliografică: Poezii patriotice / Gigi Stanciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 335, Anul I, 01 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Gigi Stanciu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
POEZII PATRIOTICE de GIGI STANCIU în ediţia nr. 335 din 01 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Poezii_patriotice.html [Corola-blog/BlogPost/350910_a_352239]
-
un dor, o nostalgie după famfarele de altădată, mititeii electorali, fasolea cu sau fără ciolan, ori sarmalele autohtone de post sau nu, din anii de glorie ai regimului pesedist... O dată străbătut centrul orașului în pas de defilare cu scop strict patriotic, descurajată de aspectul mohorît și lipsit de orice festivism, m-am gândit să intru într-o biserică să fac o rugăciune, dacă tot am ieșit în târg. Nu am găsit nici una deschisă. Când eram gata, gata să păcătuesc cârcotind, m-
CUM MI-AM PETRECUT ZIUA NAȚIONALĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1417446700.html [Corola-blog/BlogPost/371947_a_373276]
-
luminat deodată. Păi astăzi e zi liberă frate! Pentru toți români! Ce-mi pasă mie care mănânc pensie de la stat! Pot să defilez până seara de la Gară la Grădina Publică, iar stikul în căștile din urechi să-mi cânte marșuri patriotice! Și dacă tot am plecat de acasă și nu m-am ales cu nici o festivitate, hai să trec prin Piața Mare să cumpăr niște mere Ionatan, sunt de-ale noastre românești, apoi mă întorc casă, deschid emailul si facebook-ul pentru
CUM MI-AM PETRECUT ZIUA NAȚIONALĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 by http://confluente.ro/dorina_stoica_1417446700.html [Corola-blog/BlogPost/371947_a_373276]
-
o stațiune balneară unde s-au refugiat mulți belgieni în timpul primului război mondial. Germania cotropise Belgia ceea ce explică faptul că talentatul detectiv, negăsind de lucru în țara lui, se ocupă de criminalii din Londra! Simpatia față de belgieni era un act patriotic, căci invazia Belgiei a fost Casus belli pentru care Anglia a intrat în al doilea război mondial. Serialul “Poirot” are 65 de episoade și a fost prezentat la televiziune între anii 1989-2013, unele episoade având șaizeci de minute, altele întinzându
POIROT – UN PERSONAJ FASCINANT de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_1401677726.html [Corola-blog/BlogPost/361071_a_362400]
-
ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 309 din 05 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului POEȚII ARDEALULUI SLUJITOR ÎN PATRIA CUVÂNTULUI POEZIA DRAGOSTEI DE MELEAG - O POEZIE A PERMANENȚEI Mircea Dorin Istrate, „Însfințească-mi-i țărâna”, Poezie patriotică, Editura Nico, Târgu-Mureș, 2011. Ediție îngrijită de Mariana Cristescu, Prefață de Lazăr Lădariu, Editor: Nicolae Băciuț O nouă carte de-a prodigiosului poet Mircea Dorin Istrate este nu numai o surpriză plăcută, dar și o nouă izbândă pe tărâmul literaturii
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
al unor premii speciale la diferite concursuri și festivaluri de poezie și onorat cu titlul de „Cetățean de onoare al Culturii”, ca ambasador al iubirii de neam și de țară, nu se putea să nu scoată la lumină un florilegiu patriotic ca și acesta de față. Poemele lui nu au fost impuse, nu au cântat regimul și pe corifeii politicii trecute sau actuale, ci au izvorât din seva mestecenilor de acasă, din miriadele de vietăți minuscule trăitoare într-o căpiță de
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
pentru libertate și dreptate socială, este una din temele majore ale liricii sale. E ca o recunoaștere și ca o continuare a năzuințelor strămoșești care se prelungesc în noi și dincolo de noi, în copii și nepoți, înflăcărați de același spirit patriotic. Cum era și firesc, încă din deschiderea volumului, autorul închină o odă eroilor neamului, „aceia care mor / Pentru țara lor și neamul trăitor pe astă glie”. Recursul la memorie este pentru poet o datorie sfîntă. Nu avem dreptul să uităm
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Poetii_ardealului_slujitor_in_patria_cuvantului_mircea_dorin_istrate_recenzie_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
sau de eșecul nu doar ca democrație, ci ca stat. Pretindeți conducătorilor dumneavoastră o guvernare mai bună -săli de judecată transparente, urmărirea penală în caz de mită, insistarea asupra integrității și transparenței în spațiul public este unul dintre cele mai patriotice lucruri pe care românii de rând le pot face. Tema comună în toate aceste domenii este conducerea (leadership). Vladimir Putin și Viktor Orban au invocat diferite versiuni ale aceleiași tezei: ordinea democratică pe care am construit-o în Europa Centrală
Conferinţa Wess Mitchell – România după Războiul din Ucraina: amenințări și oportunități by http://uzp.org.ro/conferinta-wess-mitchell-romania-dupa-razboiul-din-ucraina-amenintari-si-oportunitati/ [Corola-blog/BlogPost/93800_a_95092]
-
întâi. Noul volum de versuri al lui Dumitru Velea "Nisipul cu oase", Editura " Călăuza", 1999, este cartea a IV-a din ciclul "A doua navigație", în care poetul explorează, unic în literatura română, până în prezent, un nou gen de poezie patriotică și religioasă în care omul își este sfânt trup și hrană sieși, propria sa transcendență și imanență, plăsmuitorul propriilor zei și iluzii. "La metaphisique c'est moi!" parcă dorește să spună poetul, iar universul său este biblioteca, biblia și istoria
DUMITRU VELEA-NISIPUL CU OASE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 364 din 30 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Dumitru_velea_nisipul_cu_oase.html [Corola-blog/BlogPost/351096_a_352425]
-
înmuiat în nostalgie căci aceste iubiri îi par nemuritoare. Călătorește prin timp cu ele și retrăiește intens străbătând prin pânza vremii. Iubirea sa este mistuitoare și arde neîncetat într-un potir de taine preacurate. Sandu Cătinean este și un poet patriotic care își cântă țara în versuri cum puțini poeți ar ști să o facă. Glia sa sfințită cu lacrimi îl cheamă la datorie și nu își dorește decât ca pacea să se aștearnă pe tâmplele țării și să strângă petale
SANDU CĂTINEAN, “CEL CARE VINE DIN BRAZI” de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1448901078.html [Corola-blog/BlogPost/383219_a_384548]