837 matches
-
se aflau 15.000 de rochii. Balurile mascate organizate de ea erau detestate de curteni și diplomați, care erau nevoiți să apară în veșminte de bal și să prezinte omagii unei împărătese costumate în marinar olandez. A fost o influentă patroană a artelor care și-a sprijinit miniștrii în încercările lor de a îmbunătăți educația rușilor. În timpul domniei ei, talentatul om de știință și matematician Mihail Lomonosov a reorganizat Academia de Științe și a înființat Universitatea de la Moscova în 1755. Opera
Elisabeta a Rusiei () [Corola-website/Science/308549_a_309878]
-
Moscova; este prima lucrare importantă a compozitorului. Fratele compozitorului, Modest, a declarat că această lucrare a însemnat pentru Ceaikovski mai multă muncă și suferință decât la celelalte lucrări ale sale. Cu toate acestea, a fost foarte atașat de ea, scriind patroanei sale, Nadezhda von Meck, în 1883 că "deși este în multe sensuri foarte imatură, totuși fundamental are mai multă substanță și este mai bună decât oricare dintre lucrările mele mai mature." A dedicat simfonia lui Nikolai Rubinstein. Ceaikovski a început
Simfonia nr. 1 (Ceaikovski) () [Corola-website/Science/323988_a_325317]
-
trimis pentru 5 ani să studieze farmacologia la farmacia doamnei Katharina Theiss. Sigerus se cunoscuse cu doamna Theiss și cu farmacistul Drautner pe când lucra pentru consilierul von Huttern, remarcându-se prin dorința a cunoaște cât mai mult. Banii primiți de la patroană cu ocazia sărbătorilor, ale zilelor de nume și de naștere etc. i-a folosit aproape exclusiv pentru cumpăratul de cărți științifice. Pe când lucra în al al treilea an la farmacie, a venit acolo ca farmacist-șef „primul farmacist școlit din
Petrus Sigerus () [Corola-website/Science/316716_a_318045]
-
călare pe un mistreț, și fiind însoțită de Rahu, demonul eclipselor. În China, Marici este numită "Mólìzhītiăn", și a fost adoptată și de către taoiști, iar în Japonia este numită "Marishi-ten" și este foarte venerată în secta Zen, unde este considerată patroana războinicilor. Așa se face că înainte de a începe o luptă, la răsăritul soarelui, samuraii se închinau zeiței pentru ajutor.
Marici () [Corola-website/Science/330786_a_332115]
-
Philipp și Wirtel, spre est poarta Köln, spre sud poarta Principală și spre vest poarta de Lemn.In biserica Sf. Anna (Annakirche) sunt păstrate câteva relicve printre care și cutia sculptorului Leonhard (1501) care conține o relicvă a "Sfintei Anna" patroana orașului sărbătorită printr-o procesiune religioasă la data de 26 iulie. În timpul unui război între prințul Wilhelm IV de Jülich și Carol Quintul, orașul este asediat și ocupat în anul 1543 de trupele lui Carol Quintul, trupe care jefuiesc și
Düren (oraș) () [Corola-website/Science/306130_a_307459]
-
o pasiune nemăsurată pentru bijuterii, iar veșmintele sale erau splendide și rafinate. Religiozitatea sa se apropia uneori de bigotism, dar îi plăceau și jocurile de noroc, pariurile, cursele de cai și iubea mult călătoriile. A încurajat artele și a fost patroana celor mai mari artiști ai epocii. În octombrie 1562 Eleonora și Cosimo au plecat la Maremma, de unde apoi urmau să se îmbarce spre Spania pentru a-l vizita pe fiul lor Francesco. Cu ei se aflau trei dintre copiii lor
Eleonora de Toledo () [Corola-website/Science/322608_a_323937]
-
prin anul 800, monarhii cehi au cucerit aproape întreaga Boemie. Primul monarh boemian atestat documentar este prințul Borivoj Přemyslovec, care a domnit în a doua jumătate a secolului al IX-lea. Soția prințului, Liudmila (care a devenit, după moarte, sfânta patroană a Boemiei ), a fost creștinată de Sfinții Metodiu și Chiril, care au adus creștinismul în regiune, în 863. Borivoj și-a mutat reședința din așezarea fortificată Levý Hradec într-un palat numit Praha. Curtea palatului a fost numită, la rândul
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
Antonini Augusti Pii, patris patriae, Marcus Statius Priscus, legatus Augusti pro praetore, votum solvit libens merito”. Ca atare, monumentul a fost ridicat în timpul împăratului Hadrian de Marcus Statius Priscus, care avea rangul "legatus augusti pro praetore". Pe altarul zeiței Nemesis „patroana justiției și răzbunării divine” se află inscripția: Tabula Peutingeriana, hartă romană unde apar orașele din Dacia, atestă faptul că orașul se afla la 7,12 miliare romane de Apulum adică . Cărămizile romane ștampilate (probabil cu însemele Legiunii a XIII-a
Descoperiri arheologice din Stremț, Alba () [Corola-website/Science/314351_a_315680]
-
adăposturi. Când ei refuză, declarând că e mai bine să moară într-o explozie nucleară, Eric le pune în față scenariul morții prin otrăvire cu radiații și îi convinge astfel. Cu prilejul acesta, Eric își consolează iubita secretă, Mary Bailey, patroana barului. Nereușind să repare sistemul de ventilație, Jake decide să aducă oamenii de la spital în adăpostul de la primărie, în ciuda obiecțiilor lui Eric. Când ajunge la primărie, Eric refuză să-i primească, explicându-le că pur și simplu nu mai e
Ploaia radioactivă (Jericho) () [Corola-website/Science/304726_a_306055]
-
la Chicago. Studenții se contrazic dacă să facă un film documentar sau un film de ficțiune. Emigrată în America, Ana Cumpănaș (devenită Anna Sage) se despărțise de soțul ei, Mihai, cu care avea un băiat pe nume Steve. Ea devenise patroana barului Sweet Grove Club și a cantinei Siolak. Un tânăr pe nume John Dillinger (Radu Amzulescu) este trimis de Joe Costello pentru a livra niște mașini de slot la bar, ocazie cu care o cunoaște pe Anna Sage. Barul și
Femeia în roșu (film din 1997) () [Corola-website/Science/327593_a_328922]
-
într-o perioadă de austeritate pentru cinematografia națională, iar ei răspund că au avut noroc că a murit un regizor bătrân. Filmul pornește de la o poveste reală: prinderea gangesterului american John Dillinger (1903-1934) de către FBI, cu ajutorul Anei Cumpănaș (1889-1947), o patroană de bordel din Chicago, de origine română, cunoscută ca „Femeia în roșu”. Ana Cumpănaș s-a născut în 1889 la Comloșu Mare, un sat din Banat (pe atunci parte a Austro-Ungariei, actualmente în județul Timiș, România). S-a măritat cu
Femeia în roșu (film din 1997) () [Corola-website/Science/327593_a_328922]
-
cel de "Sage". Relațiile dintre Alexandru și Steve n-au fost tocmai amicale, ceea ce se pare că ar fi fost unul din motivele divorțului, Cumpănaș părăsindu-și soțul în 1932. În SUA, Ana Cumpănaș a lucrat ca prostituată, devenind ulterior patroană de bordel la Chicago. Amenințată cu deportarea în România în 1934, deoarece era considerată „o cetățeană străină cu un caracter moral scăzut”, Anna Sage l-a trădat autorităților pe John Dillinger care era acuzat printre altele că ar fi omorât
Femeia în roșu (film din 1997) () [Corola-website/Science/327593_a_328922]
-
Marlowe și William Shakespeare teatrul englez a ajuns la apogeu. Conceptul de "Epocă de aur" , "Era elisabetană" este legat în mod esențial de talentul arhitecților, muzicienilor, poeților și dramaturgilor și nu de Elisabeta I care nu a fost o mare patroană a artelor. În timp ce Elisabeta îmbătrânea, imaginea ei evolua treptat. A fost reprezentată cu imaginea Dianei sau a Astreei, iar după înfrângerea Armadei spaniole, ca și Gloriana, regina zânelor mereu tânără, în poemul lui Edmund Spenser. Portretele sale erau tot mai
Elisabeta I a Angliei () [Corola-website/Science/298884_a_300213]
-
1228. Această teorie a fost pusă sub semnul întrebării de Lidia Gross de la Institutul de Istorie „George Bariț” din Cluj, care a comparat informațiile oferite cu cele din bibliografia indicată. Paul Binder socotește că mănăstirea era așezământul unor călugărițe beghine: "„Patroana beghinelor, de sub oblăduirea ordinului premonstratens, era de obicei «fecioara și martira Sf. Ecaterina» (Catherina Virgo et Martyr). După declinul premonstratenșilor, conducerea curții beghinelor a fost preluată în toată Europa de cisterciți. În acele cazuri însă în care hramul bisericilor din
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
multe panouri (panele) pictate, puse laolaltă pentru a forma un grup sau o anumită scenă. Unul dintre subiectele des abordate îl reprezenta însuși donatorul (persoana care plătise și care donase piesa de altar bisericii), care era prezentat de către patronul sau patroana lui Sfintei Fecioare Maria. Pictarea unei icoane reprezenta o provocare pentru pictor și în același timp o oportunitate, deoarece îi punea la dispoziție un spațiu asupra căruia se vor focaliza atenția și emoțiile întregii congregații. Pictura murală a luat avânt
Pictura medievală () [Corola-website/Science/309165_a_310494]
-
lut veche de 4.000 de ani indică faptul că meseria de berar era una foarte respectată și că cei mai buni berari erau femei. În vechiul Babilon, femeile berar erau de asemenea și preotese. Zeițele Siris și Nimkasi erau patroanele berii, iar unele tipuri de bere erau rezervate exclusiv unor ritualuri divine. În 2100 î.Hr. Hammurabi, al 6-lea rege al Babilonului, a inclus reglementări privind activitatea tavernelor în marele lui cod de legi. Aceste reglementări aveau în vedere distribuția
Bere () [Corola-website/Science/296771_a_298100]
-
în aparență sumbru, Asanache. A fost geniul ei când a născocit firma de afară." "O fi datând, zic, de pe vremea războiului mondial și o fi fost făcută special pentru răniți?" Nu, zise Puloș, clădirea e nouă, e construită special de patroană pe un teren proprietatea ei, revenită de la o moștenire. "Mama răniților"- are și o băcănie în centru, unde și stă deasupra, aici vine numai seara, ziua e închis. N-are bărbat, e văduvă și are un băiat care o stoarce
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
zile la rând am intrat apoi în curtea ei, dar n-am găsit-o decât pe bunica, iar odaia era încuiată. Am revenit după o săptămână, crezând că era plecată din oraș. Zadarnic. Am căutat-o seara la "Mama răniților", patroana a dat din cap și a ridicat din umeri: nu știa unde e. VIII Și abia într-un târziu aflară părinții mei că nu la ceaiuri mă duceam eu când veneam acasă după miezul nopții și aflară și unde fusesem
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
îl trimise cu un șut în perete, de unde căzu apoi jos cu ochii lui negri și îndrăsneți și cu dinții rânjiți înfloriți de stropi de sânge. "Bravo, Bacaloglu, strigă Vintilă, vecine, ai dat o lovitură formidabilă!" Grasul Calistrat urlă, gîjîind: "Patroane, o să te încoronăm împărat al șobolanilor, adică nu, jjj, râse el, o să te denumim Costaichie Bacaloglu Șobolanicus! N-am ce să-ți fac, ești genial, te pup în... azi o să mă îmbăt, o să-mi regulez nevasta, o să-mi bat copiii
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
s-a avântat spre perioada lui de maximă glorie. Celebra carte a lui David Halberstam, The Powers That Be (Deținătorii puterii) și toate celelalte scrieri care au analizat cutezătorul demers jurnalistic al reporterilor Bob Woodard și Carl Benstein, susținut de patroana ziarului, Katherine Graham și de redactorul-șef Ben Bradlee, explică stima, credibilitatea, prestigiul dobândite de acest ziar. Iată că a venit însă vremea ca un veteran al lui „The Washington Post”, un om care iubește și acest ziar și presa
Unde sunt ziarele de altădată? by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5865_a_7190]
-
celebră „artistă plasticiană". Cel puțin romburile și cercurile decupate din foarfecă aveau calitatea dobândită prin exercițiu îndelungat și control desăvârșit al instrumentului. La autorii de „instalații" și alte drăcovenii observi doar țâfna acră a urii față de valorile consacrate și lăcomia patroanei de bordel ce simte că i-a intrat, în fine, marfa capabilă să satisfacă poftele răcanilor aflați la prima permisie în oraș. Pentru noua confrerie, dușmanul de clasă e „bernismul" - numele de cod al generației lui Horia Bernea - și profesionismul
Triumful neroziei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6385_a_7710]
-
mesaj de la un cult satanic care se lăuda că aceasta ar fi fost cea mai recentă ispravă a lor. Două zile mai târziu, a mai apărut o poveste, numai că mai scurtă și fără poză: „Noi indicii În cazul morții patroanei artelor“. Un purtător de cuvânt al poliției a explicat că nu au considerat-o niciodată ca fiind o moarte rituală. Detectivul notase „o hârtie“ vrând să spună un ziar, un tabloid, iar când a fost Întrebat de reporteri care era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
perle figurate concurau împreună într-o lumină dulce și desigur 64 {EminescuOpXII 65} nu se afla între ele nici o singură perlă "falsă". S-a danțat cu, zelul obișnuit în Viena. Președintele Comitetului, d. doctor Șt. Ciurcu, a deschis balul cu patroana, baronesa Hye-guneck, în fruntea unei poloneze. Au fost de față și patroanele, doamnele Eduard Kanitz și Celestina Opolzer, pe când doamnele Angelina de Bălăceano, Matilda Dumba și de Lindheim au fost împiedecate de-a veni. Dr. S. Morariu Andreievici, arhiepiscopul și
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
65} nu se afla între ele nici o singură perlă "falsă". S-a danțat cu, zelul obișnuit în Viena. Președintele Comitetului, d. doctor Șt. Ciurcu, a deschis balul cu patroana, baronesa Hye-guneck, în fruntea unei poloneze. Au fost de față și patroanele, doamnele Eduard Kanitz și Celestina Opolzer, pe când doamnele Angelina de Bălăceano, Matilda Dumba și de Lindheim au fost împiedecate de-a veni. Dr. S. Morariu Andreievici, arhiepiscopul și mitropolitul Bucovinei și al Dalmației, intendentul baronul Hofmann, membrul Camerii seniorilor, baronul
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
flori roșii și albe, dublate de obloane alb-negre, culorile orașului Fribourg. "Les chagrins éternels sont l'occupation de ceux qui n'ont rien à faire" (Suferințele eterne sunt ocupația celor care nu au nimic de făcut), Mme Aubernon de Nerville, patroană a unui celebru salon literar parizian de la sfârșitul secolului XIX. 27 octombrie 2001 Împlinesc 30 de ani. O zi petrecută într-o inconștiență căutată, într-o nepăsare aproape vegetală, ca și cum aș fi încercat să fug de adevăr, de evidența unei
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]