273 matches
-
transformat întunericul în locul secret care-L înconjoară (Cântul 181.4-8; Psalmi 17, 12). Sfântul Grigorie interpretează întunericul ca fiind incomprehensibilitatea esenței lui Dumnezeu<footnote Aceeași intepretare în De vita Moysis, II. 163-165. Pentru opera De vita Moysis, am folosit, pe lângă Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866, atât traducerea românească a părintelui I. Buga, apărută în col. PSB, vol. 29, cât și ediția editată de Herbertus Musurillo, (Gregorii Nysseni Opera, VII), Leiden:Brill, 1964; ultima a fost
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
ceea ce este nefolositor<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, V, P. G. XLIV, col. 872B; cf. Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, Editura Emia, Deva, 2005, p. 410. Pentru opera Sfântului Grigorie de Nyssa, am consultat mai Întâi Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866; În afară de aceasta, pentru referințele la textele Sfântului Grigorie de Nyssa am folosit și traducerile românești publicate În colecția Părinți și scriitori bisericești (PSB), vol. 29 și 30, Editura Institutului Biblic
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
și ateii, și inițiații și ignarii, și autohtoniștii și hiper-pro-euro-atlantiștii. La 36 de ani, Cristian Bădiliță este doctor la Sorbona în istoria creștinismului timpuriu, știe, cum puțini alții de la noi, greaca veche și latina, a publicat mai multe cărți de patrologie, patristică, filozofie, eseistică și poezie și este coordonatorul traducerii Septuagintei în limba română, sub egida Colegiului Noua Europă, probabil cel mai ambițios proiect cultural românesc de după cel de-al doilea război mondial. Dincolo de acest CV impresionant (liniile trasate mai sus
Înțelepciunea justițiarului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12598_a_13923]
-
a 4-a la Cântarea Cântărilor, Sfântul Grigorie aseamănă condiția originară a naturii umane aurului strălucitor care se aseamănă binelui imaculat<footnote In Canticum canticorum, IV, GNO, 6:100.16-18; Pentru opera Sfântului Grigorie de Nyssa, am consultat mai întâi Patrologia Graeca (P. G.) a abatelui J. P. Migne, Paris, 1857-1866; în afară de aceasta, pentru referințele la textele Sfântului Grigorie de Nyssa din opera In Canticum canticorum, am folosit și traducerea românească a părintelui profesor Dumitru Stăniloae, publicată în colecția Părinți și
Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
junghiat voința!” (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de laudă la cel întru Sfinți, Părintele nostru Eustație, arhiepiscopul Antiohiei celei Mari, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 388-389). Bibliografie ● J. P. Migne: Patrologia Graeca, prescurtat P.G., Paris, 1857-1866, vol. LXXXIII și XXXVI; Idem, Patrologia Latina, prescurtat P.L., Paris, editor J. P. Migne, 1844-1855, vol. XVI și LXXVI. ● La selecția tematică a citatelor Părinților și scriitorilor bisericești, s-au folosit următoarele ediții ale colecției
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
cel întru Sfinți, Părintele nostru Eustație, arhiepiscopul Antiohiei celei Mari, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 388-389). Bibliografie ● J. P. Migne: Patrologia Graeca, prescurtat P.G., Paris, 1857-1866, vol. LXXXIII și XXXVI; Idem, Patrologia Latina, prescurtat P.L., Paris, editor J. P. Migne, 1844-1855, vol. XVI și LXXVI. ● La selecția tematică a citatelor Părinților și scriitorilor bisericești, s-au folosit următoarele ediții ale colecției Părinți și scriitori bisericești, apărută la Editura Institutului Biblic și de
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Ralea, Camilar. Alunec brusc în amintiri și mă văd, student ardent și timorat, împreună cu Tania pe Belgrad nr. 5 la Ioan și Ulvine Alexandru, într-o casă cu cinci copii, unde orga lui Bach tuna și fulgera peste rafturile cu Patrologia lui Migne, apoi în văgăuna misterioasă a lui Sergiu Al.-George, în bârlogul sufocat de bucoavne al anticarului Sterescu, câlcând sfios printre enigmele cultivate de Gina Argintescu Amza, lăsându ne alintați cu divinele înghețate ale doamnei Lisette Daniel (plus Max
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
colț de stradă și se bat pe spinare „tovărășește“, în spirit de clan, atât cu dumnezeul lor ocrotitor, cât și cu toți sfinții la care se roagă cu ochii închiși - de ignoranță și mărginire, mai ales. Ce vreau să spun: patrologia, ansamblul scrierilor convenit a fi numit al „Sfinților Părinți“, nu conține gânduri extraordinare despre divinitate, ci se cantonează repetitiv, în cea mai mare parte, într-o orientare de cuvinte strânse cu grămada într-un fel de convenție exclusivă și tacită
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
oră de drum drept, asfaltat. I se retrezesc dintr-o dată instinctele de antrenor; mă ceartă că nu fac "game", că nu am o oră în fiecare dimineață în care să-mi exersez, de pildă, latina. "Am să-ți dau o Patrologie din care să citești zilnic câteva pagini din Roscelinus sau Abélard." Îl întreb cum crede că vor fi arătând cărțile noastre peste 50 - 100 de ani. "Ca niște produse stranii, neașteptate in einer so dürftigen Zeit. Vor stârni mirare, pesemne
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
se adresează ediției lui W. Jaeger, Contra Eunomium, în Gregorii Nysseni Opera, 2 volume, vol. 1.1, p. 3-409; vol. 2.2, p. 3-311; edit. de Werner William Jaeger, Leiden:Brill, 1960, cu excepția locurilor unde P. G. indică volumele din Patrologia Graeca a abatelui Migne. Cât privește cartea În Canticum canticorum, referințele se adresează ediției lui H. Langerbeck, În Canticum Canticorum (Gregorii Nysseni Opera VI), Editor H. Langerbeck, Brill, Leiden, 1986. Pentru schemă ontologica a Sfanțului Grigorie, conform D. Balás, Metousia
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (IV) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/150_a_65]
-
a) trimiteri la textul masoretic acolo unde este cazul, adică acolo unde versiunea LXX diferă de TM, și b) citate din Părinții Bisericii, care au interpretat pasajul tradus. Modelul francez a fost preluat de un grup de eleniști, bibliști și patrologi români, care pregătesc traducerea LXX în cadrul Colegiului Noua Europă din București. Se lucrează după ediția Rahlfs, în colaborare cu savanții francezi și nu numai; aceștia din urmă semnează o parte din introduceri și din note. Colectivul românesc este alcătuit din
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
îi era foarte greu să-și procure cărțile de care avea nevoie pentru cercetările sale și, în pofida câtorva ieșiri în Occident, începând cu anii ’60, el a rămas până la sfârșitul zilelor sale mai mult sau mai puțin rupt de lumea patrologilor profesioniști. Viziunea sa patristică a avut, evident, de suferit, cum am văzut atunci când am prezentat lucrările sale despre Origen, Pseudo-Dionisie și Grigore Palamas. Ceea ce va dura însă în timp, în afara celor trei cărți personale și, desigur, în afara monumentalei Filocalii, este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
care nu poate ține seama de criteriile enunțate de Luther acum patru sute de ani? C.B.: Fraza lui Luther ar trebui recitită mereu de ateii care se pretind, cel puțin în Occident, urmași ai lui Luther și care practică biblistica ori patrologia cum ar practica schiul nautic ori saltul cu parașuta. Convingerea mea adâncă este că nu se poate intra în adâncimea textului biblic fără calitățile înșirate de Luther. Dar ce ne facem cu tabăra „adversă”, a pioșilor semidocți, a aflătorilor în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
din toată această stare de lucruri o problemă de ambiție personală 22. Filosoful român încheie această campanie de lămurire prin aducerea ca argumente, în detrimentul sărbătoririi de două ori în același an a Paștilor, a Didaskaliei, a Așezămintelor apostolice sau a Patrologiei graeca, tom XX, a lui Migne (De vita Constantini)23. Deși nu este ceva nou în istoria Bisericii, este important de remarcat faptul că ziarul "Cuvântul" și, în special, Nae Ionescu și elevii săi se bucură de o mai multă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de fundamentare teoretică a ideii de națiune, din perspectiva teologiei și a metafizicii religioase, era cvasi-recurentă în perioada interbelică, aceasta fiind decelabilă la o parte însemnată a elitei: Nae Ionescu și Nichifor Crainic. Dumitru Stăniloae făcea parte din pleiada de patrologi și istorici ai creștinismului antic care-i mai cuprindea pe: Teodor M. Popescu, Ioan G. Coman, Iustin Moisescu, Dumitru Fecioru, Olimpiu Căciulă ș.a. Plecând de la ideea lui Bulgakov potrivit căreia lumea este Sofia în formă creată, teologul Dumitru Stăniloae consideră
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
etalonul de dezvoltare al învățăturii creștine. Având acest îndreptar sigur drept reper, nu vom putea greși niciodată în constatarea și aprecierea oricărui fapt de înnoire. Teologia lucrătoare Cercetarea teologică românească cunoaște astăzi un ușor reviriment prin valul tinerei generații de patrologi și teologi formați în mediile academice occidentale care au început să producă lucrări importante, reluând firul întrerupt al tradiției interbelice de conectare la fluxul științific european. Nu trebuie neglijate nici contribuțiile esențiale ale teologilor români produse în perioada comunismului, cu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de la Tradition dans la société laïque, Paris, Cerf, 2006. Taubes, Jacob, La théologie politique de Paul, Paris, Seuil, 1999. Trebitsch, Michel, Granjon, Marie-Christine, Pour une histoire comparée des intellectuels. Paris, Complexe-IHTP, CNRS, 1998. III. Lucrări generale Altaner, Berthold, Précis de patrologie, Paris, Salvator, 1961. Bachelard, Gaston, La Terre et les Rêveries du repos, Paris, Corti, 1948. Bachelard, Gaston, La Poétique de l'espace, Paris, PUF, 1957. Berdiaev, Nicolas, De l'inégalité, Lausanne, L'Âge d'Homme, 1976. Berdiaev, Nicolas, Esprit et
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
volume 12: Philosophy, Belmont, Nordland Publishing Company, 1989. Florovsky, Georges, Les voies de la théologie russe, Lausanne, L'Âge d'Homme, 2001. Florovsky, Georges, Biblie, Biserică, Tradiție. O viziune ortodoxă, Alba-Iulia, Editura Reîntregirea, 2006. Florovsky, Georges, Sensul ascezei creștine: curs de patrologie, Cluj-Napoca, Patmos, 2009. Förster, Friedrich Wilhelm, Willensfreiheit und sittliche Verantwortlichkeit. Eine sozialpsychologische Untersuchung, Berlin, Dümmler, 1898. Förster, Friedrich Wilhelm, Christentum und Klassenkampf, Zürich, Schulthess, 1919. Förster, Friedrich Wilhelm, Angewandte Religion oder Christsein inmitten der gegenwärtigen Welt, Freiburg, Herder Verlag, 1961
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
alexandrin; 4. Exegeza Noului Testament și teologia biblică; A) O conferință pentru hermeneutică, enciclopedie și metodologie teoretică; 5. Istoria bisericească veche până la 1543, în Orient, și 1517, în Occident; 6. Istorie bisericească nouă, cu privire specială asupra Bisericilor Ortodoxe; 7. Patrologia; 8. Filosofie (logică, teoria cunoștinței, metafizică, istoria filosofiei); 9. Istoria literaturii române; 10. Literatură religioasă modernă; B) Conferință de istoria artei creștine (cf. Arhiepiscopia Chișinău, Acte oficiale în legătură cu Facultatea de Teologie din Chișinău (1926), art.8, din Decizia nr. 97118
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
al Renașterii? Răspunsul nu poate cădea decât într-o parte; și anume, în favoarea Bisericii învățate și învățătoare, pe care o dorim restaurată în nobilele și rodnicele ei funcții". 9 Georges Florovsky (1893-1979), preot și profesor de istoria Bisericii și de patrologie la Institutul "Saint-Serge" din Paris (creat în 1926), frecventator al grupului de intelectuali care participau la dezbaterile teologice din casa filosofului neotomist Jacques Maritain, de la Meudon, unde, l-a cunoscut și Nae Ionescu; cel care avea să asigure existența curentului
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
în urmă cu o sută de ani, au ajuns în mintea liftei cretine, cîtă frunză și iarbă în cele patru zări de nu-i mai poate cuprinde pămîntul. De la el s-a îmbolnăvit de cretinism și iudeo-satanism Tertulian care în Patrologia latina ll luînd textul din Faptele apostolilor 2:9-11, îl falsifică aducîndu-l ,,la zi” astfel: ,, În, precum într-adevăr alt drum general, neamurile își pun nădejdea, chiar în Cristos care acum a venit. Care într-adevăr este alt drum al
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
arătat în cartea următoare”. 9. De psalmodiae bono (Despre buna psalmodiere) s-a păstrat în două versiuni, una originală și alta posterioară, cu unele adăugiri și omisiuni. Deși a fost editată în anul 1723, sub numele lui Nicetius de Trèves, patrologii de mai târziu au ajuns la concluzia că Sfântul Niceta de Remesiana este autorul ei. Atât practica bisericească în Răsărit și Apus, cât și referințele unor Părinți și scriitori bisericești ca Sfântul Vasile cel Mare, Fericitul Augustin și Ioan Casian
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
de Cezar de Arelate († 542), apoi în scrisoarea episcopului Ciprian de Toulon către episcopul Maximus de Geneva, datată între anii 524-533. Textul imnului Te Deum se găsește în diferite manuscrise, fără să fie indicat autorul. Unii critici, comentatori, istorici și patrologi confirmă paternitatea nicetană asupra textului imnului Te Deum. Mai adăugăm că scrisoarea lui Ciprian de Toulon, care afirmă că în prima jumătate a secolului al VI-lea imnul era deja răspândit și cunoscut, face să cadă ipoteza paternității lui Nicetius
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]