282 matches
-
Ai zis ceva? Nu. Bine! Deci hotărăsc să-i dau de soț fetei mele mai mari, Ana, pe Țanțoș-Voievod, feciorul lui Zarvă-Împărat, megieș al nostru. Să se întocmească numaidecât carte din care să se vadă că dorim să ni se pețească dintr-acolo această fată a noastră. Și cartea să fie dusă și sprijinită cu vorbe potrivite de cinstitul nostru sfetnic limbut. LIMBUTUL: Se va face întocmai, Măria Ta, să nu porți nicio grijă. PRICINĂ: Așa! În carte să nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
bine ; îi scotea ochii abaștri în evidență, o cămașă bleu și o cravată albastră cu picățele albe. Arăta foarte bine. Când intră în curtea lui Gheorghe parcă era prințul din poveste care venise cu pantoful Cenușăresei în mână, s-o pețească. Ciocăni la ușă și îi deschise chiar Frusina care și ea arăta foarte bine: era îmbrăcată într-o rochie cu flori de toamnă crizanteme galbene- strânsă în talie și largă spre poale, cu jupon și două rânduri de volane, că
Răscrucea destinului by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91692_a_92369]
-
să rămână pe veci în memoria multora. Din amuzament și din dorința de a ieși din rând cu ceva năstrușnic și haios, Nichi Stelescu simulase furtul miresei și își recrutase o ceată întreagă de vornicei, care se duseră s-o pețească pe fată, pe versuri parodice născocite de el cu acest prilej. Hazul fusese amplificat și de faptul că nu toata lumea pricepuse cum devine treaba cu furtul miresei și nici povestea cu studenții lălăind la fereastră în zdrăngănit de tigăi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
ale mării locuia o preafrumoasă prințesă. Pe această prințesă o văzu în vis un prinț, tânăr și frumos ca și ea. Cei doi se potriveau de minune, și prințul pe loc se îndrăgosti de ea. Porni la drum să o pețească cum se cuvine. Însă cum aceasta nu avea părinți, prințul nu avea cui să o ceară. Își luă atunci cu el un prieten, un lup negru, singuratic cu care se împrieteni cu câțiva ani în urmă, pe care îl rugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
un costum, l-a lansat în societate, și-a dedicat după-amieze pentru a-l dezobișnui de mania aceea neplăcută de a-și izbi, ca indienii, buzele țuguiate, cu podul palmei, în vreme ce conversa. L-a pus în legătură cu SIGLA și i-a pețit o soție. Cocondy habar n-avea cu ce fel de persoană avea să-și împartă, de atunci, micul și marele dejun. Dar nici nu l-a mirosit pe Urban, neîngrijorîndu- se și neintuind că tocmai prin această viperă încălzită la
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mai grăsuț, cu carnea mai dulce, numit "Dospinelos". Vai, pe altu-aș tăie au zis porcarul Pogoros Dacă aici în Ithaca cea-ncunjurată de valuri Ar stăpâni stăpânul de-altdată divinul Odisseus; Zeii singuri știu dacă el mai este-n viață. Belferii azi pețesc pe mândra Penelopeia, {EminescuOpIV 517} Zi cu zi eu lor trimet din grasa mea turmă Căci stăpâni s-au făcut de spăriat scurmătorilor mascuri 45Pe Samsonachi-l tăiară întîiu, în urmă pe Mihail, Au tăiat pe vierul cu c.... late Naumos
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
ție, să-ți nască un băiat sănătos! Se uită în oglindă și deveni temătoare: dacă nu-i mai plăcea? Fiindcă voia bărbaților e mai schimbătoare ca vântul, o învățase bunică-sa. Când erau de-o seamă, mama maică-sii îi pețise consortului a doua nevastă, pe care o pusese, ca pe un picur de rouă, în laptele pe care îl bea. Era kurd din Taq-e Bostan și fusese un tată bun. Când îl cunoscuse, purta șalvari și turban cu fir, în
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
și în Iran...“. Într-un fel, lucrurile deja se schimbaseră: poverile se mutau de la o femeie la alta, fiindcă maică-sa îl creștea pe Armin Caryan, pentru ca ea să continue să fie avocată, iar Omar nu o trimisese să îi pețească o mireasă mai tânără, ci plecase el însuși pe un alt drum. La cincizeci de ani, bunică-sa încă stătea ghemuită lângă ușa iatacului unde ei se iubeau. Ghazal nu credea că mai fusese posibil să i se stafidească pe
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
telefon cu blândețe, ungându-i urechea cu politețurile taruf-ului lor de persani dintr-o stirpe veche: — Saretoun dard nakoné, zise nora. — Rouyé mahetan ra miboosim, îi răspunse. — Ekhtiar darin. — Pahtoun ra mibossam, spuse el, ca și cum ar fi venit s-o pețească. După perfidia împăcată a acestui joc de cuvinte, vorbiră ca și cum s-ar fi despărțit cu o secundă înainte. Povestiră despre Armin ca și cum ar fi fost de față și despre Omar de parcă atunci i-ar fi așternut să mănânce în aceeași
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
ansamblu, nimeni n-ar fi Îndrăznit s-o clasifice pe Niña Carmen drept o clasică frumusețe creolă, dar era evident că nu exista În Quito - și nici În tot ceea ce fusese odinioară Regatul Nordului - o fată pe care s-o pețească mai mulți bărbați, nici care să trezească, prin simpla ei apariție, pasiuni mai Înflăcărate. Pentru toate acestea, după cum era de așteptat, la optsprezece ani, Carmen de Ibarra Îl alese pe unul dintre multiplii ei admiratori și se hotărî să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
destinsă Prin ierbuța pîn-în brâu Ținând murguțul de frâu. Și mândra din grai grăi: Busuiocul l-aș plivi Și mă tem c-oi zebovi, De L-oi smulge și m-oi duce Până dincolo de cruce. Cine o vre să mă pețească Margă la tata de mă ceară, Că părinți-mi poruncesc Cu urât să nu trăiesc - Că-s o floare după mare, Cine-mi coată-n față moare. 29 Vine-mi zoare de la soare La oblocu din afară, De ce sunt cu fața
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
cu nuci. 330 Mere rața pân tulei Ca și cum e rândul ei, Dar găina cîrcîea Că zicea c-a me și ea, Cucoșul cotcoreza Că zicea că n-a lăsa, Zicîndu-i că-i poruncește Ca și când o cocoșește. 331 Mere racul a peți La broscuța-n pipirig; Află broasca nevedind. - Bună ziua, roască broască! - Sănătos, race drace! Placă race la prânzit. - N-am venit ca să prânzesc, Ci-am venit să te pețesc. - M-e a dracu după tine, Că n-ai cap de cumenac
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
lăsa, Zicîndu-i că-i poruncește Ca și când o cocoșește. 331 Mere racul a peți La broscuța-n pipirig; Află broasca nevedind. - Bună ziua, roască broască! - Sănătos, race drace! Placă race la prânzit. - N-am venit ca să prânzesc, Ci-am venit să te pețesc. - M-e a dracu după tine, Că n-ai cap de cumenac Nici piciorul de nădrag. 258 {EminescuOpVI 259} 332 Pipalaca Mulge vaca, N-are oală De buratul laptelui Sare-n vârful gardului, Și de dorul smîntînei Sare-n fundul
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Și Doamna General, așa cum o vedeam eu prin ’76: “Karin tante verișoara dinspre mamă a bunicii mele-sau doamna General, cum era cunoscută, pentru că era căsătorită cu generalul de armată Bădulescu, de loc de prin Roșiorii de Vede, care o pețise în Sighișoara unde i se mutaseră părinții după Primul Război Mondial-era o femeie înaltă, osoasă, dreaptă, bine făcută, bărbătoasă chiar. Altfel, femeie dintr-o bucată, principială, extrem de bine citită (de pildă, pe marii scriitori germani îi citise chiar în original
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
se hotărăște să stea de vorbă cu taică-su: „Tată! Eu vreau să mă însor cu Măndița lui Pospai, că tare mi-i dragă!” Taică-su se gândește, se răsgândește și îi spune: „Dacă-i așa, atunci să mergem să pețim fata, că doar așa-i obiceiul.” „Bine, tată.” Si uite-așa, într-o bună sâmbătă seara, Toader Stup cu ai lui se duc în pețit la Chirică Pospai... Stau ei de vorbă cât stau și până la urmă Ion Stup, tatăl
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ei e în mod evident conturată sub semnul basmului, de care se desprinde însă treptat, destrămându-se în istoria sumbră a unei femei măcinate de un infinit orgoliu matern. Urmând simetria unei narațiuni tradiționale, Kae devine nora lui Otsugi, fiind pețită de aceasta pentru fiul ei, Seishū, pe atunci student la medicină în Kyoto. De aici se dezvoltă traiectoria dramatică a relațiilor dintre noră și soacră, proverbial catastrofale, atent orchestrate într-o perspectivă narativă voit minimalistă, culminând într-o încleștare psihologică
[Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
din sat.” de aici vine probabil și familiaritatea despre care vorbeam și, în spiritul ei, moșului din Povestea porcului nu i se pare deloc lipsită de simțul realității ideea ca el, simplu țăran, să-și trimită feciorul pentru a o peți pe fata împăratului. Ștergerea granițelor dintre clasele sociale și contopirea eroilor într-o singură lume a cărei dominantă este o înțelepciune rurală cu adânci rădăcini în mitic nu este decât o etapă premergătoare îndepărtării unei alte granițe - aceea dintre real
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
pe Polux, iar a doua oară, pe Castor și Clytemnestra. Elena, fiica Ledei, fiind foarte frumoasă, a fost răpită de Theseu și dusă la Atena, dar, datorită fraților ei, a fost readusă în Sparta. Din mulțimea de tineri care au pețit-o, ea l-a ales pe Menelau, dar apoi s-a lăsat răpită de Paris și dusă la Troia. După războiul Troiei, Menelau și-a dus-o iarăși acasă, la Sparta. Poetul Isocrate o considera cea mai frumoasă dintre toate
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pletele-i curg râu Mlădie, ca un spic de grâu, Cu șorțul negru prins în brâu, O pierd din ochi de dragă. Și când o văd, îngălbenesc; Și când n-o văd, mă-mbolnăvesc, Iar când merg alții de-o pețesc, Vin popi de mă dezleagă. La vorbă-n drum, trei ceasuri trec Ea pleacă, eu mă fac că plec, Dar stau acolo și-o petrec Cu ochii cât e zarea. Așa cum e săracă ea, Aș vrea s-o știu nevasta
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
evenimențial din Basmul cu ursitorile [G. Dem. Teoderescu]. Ciobanul care este sortit să ia de soție p copila nou născută, o fură și o înfige într-un par. Fata scapă fiind rănită doar la un șold. Când devine mare, e pețită de ciobanul care a furat-o. La fel se întâmplă și în Ursitul sau în [Menirea ursitoarelor se împlinește] [Oprișan, IV]. Se poate reconstitui o paradigmă a sorții, pornind de la drumul pe care-l are de străbătut eroul (simbol al
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
afară din casă până la 18 ani. "Și n a si de aii de îmblat la școlă, să mărgă mvățătoriu acas s-o-mvețe câte-on ceaz două-n zi." Când fata împlinește 17 ani, se duce la o petrecere în vecini, unde o pețește feciorul unui zmeu; "fata moare." [Bârlea, I]. Tot despre încălcarea unei interdicții este vorba și în basmul Frumoasa din Pădurea adormită [Charles Perrault]. La botezul prințesei, părinții fetei au uitat să invite o zână bătrână, care-i prezice prințesei că
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o intrare subterană. Portretul prințesei a ajuns la cele mai vestite curți. Un prinț a-ndrăgit atât de mult chipul prințesei, încât nu s-a mai putut despărți de el. A trimis un sol cu portretul său vorbitor ca s-o pețească. "Dacă sorții ți l-ar hărăzi, nu crezi că ai fi fericită?" Prințul Războinic se îmbolnăvește în așteptarea Mult Doritei; prințesa călătorește spre ținutul prințului într-un rădvan acoperit, în așa fel încât să nu poată vedea lumina zilei. Doamna
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de zână și începe să-mbătrânească. Locuiește în împărăția zânelor, unde nu moare nimeni; oamenii pământeni însă, care ajung acolo, nu se mai întorc; zânele îi prefac în dobitoace ori în stane de piatră. Cei care au îndrăznit s-o pețească pe crăiasa zânelor au fost "fermecați" de către zâne, deoarece, dacă s-ar mărit, atunci împărăția lor se va stinge, "căci e ursită de Dumnezeu atâta să trăiască, până vor fi toate fete fecioare, și, călcând numai una cuvântul ursitoarei, împărăția
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Cu foc îl aprinde, / Foc la gura cămeșii îi bagă, / La inimă i-l așază; / Să-i ardă cămeșa pe dânsul / Și inima-ntrânsul, / Să nu poată dormi, / Să nu poată hodeni, / Până la noi n-a veni, / La părinți a mă peți!"422 În general în Ajunul marilor sărbători, mai ales în ajunul unui nou an, vatra focului devine locul în care se proorocește. Astfel, "ursita" poate fi citită într-o adevărată nuntire a apei cu focul care dezlănțuie puterile destinului, supunându
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
noului, rămînînd însă mereu în bucla "celuilalt al aceluiași" ("l'autre du même"), după cum îl numește Gérard Genette într-un scurt articol amuzant și sclipitor, în care susține, între altele, că "nu poți varia fără să repeți, nici să re peți fără să variezi". Între același și celălalt, între variație și repetiție se instituie un joc subtil, o dialectică în sensul lui Adorno, o dialectică negativă, nerezolvată într-o sinteză pozitivă, ci deschisă, păstrîn du-i în joc pe ambii opozanți
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]