344 matches
-
ei excepțională, despre care am vorbit la început. Nouri par și pețitorii fetei demne de măritiș: „Vin doi nourași de sus,/ Volerunda Ierului Domnului,/ Cu veste și cu răspuns,/ Voleranda lerului Domnului/ Și nu-s nourași din sus/ Și-s pețitori la matale./ Și nu vin ca să te vadă/ Și vine ca să te ieie,/ Să te ducă peste munți/ La părinți necunoscuți” (Țepu - Galați). Descinderea din planul uranian arată că și flăcăii au parcurs ceremonialul inițiatic, colindele de flăcău oferind numeroase
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
un cal vânăt dat în spume”. Revenind la textul ceremonial din Țepu, Galați, trebuie să remarcăm că prezentul indicativ nu mai reprezintă timpul sacru al faptelor arhetipale, ci are mai degrabă o încărcătură augurală. Colindătorii doresc fetei ca alaiul de pețitori din care ea să-l aleagă pe cel mai mândru să vină acum, fără nici o întârziere. Viitorul ar îndepărta prin puterea cuvântului ritual, atât de puternic în timpul intermezzo-ului cosmic, evenimentul dorit de tânără. Prezentul instaurează în mijlocul profanului realitatea dorită
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
-i turma lui Dumnezeu-/ Pecurariu-i Sfântu Soare/ Cu soru-sa cea mai mare./ Soru-sa cea mai mare./ Soru-sa din grai grăia:/ -Dă, frate, turmancoace/ Că grei nori de ploaie-ș vin./ - Ba, zo aceea că nu-s nori,/ Că-ți vin ție pețitori” (Ciubanca - Transilvania). Devine astfel clar că transfigurarea pețitorilor în nori ține de unghiul de reflectare al fetei și nu de aspectul flăcăilor, care știm, au o natură uraniană. În acest mod vede fecioara etapa următoare din viața ei: pe de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
soru-sa cea mai mare./ Soru-sa cea mai mare./ Soru-sa din grai grăia:/ -Dă, frate, turmancoace/ Că grei nori de ploaie-ș vin./ - Ba, zo aceea că nu-s nori,/ Că-ți vin ție pețitori” (Ciubanca - Transilvania). Devine astfel clar că transfigurarea pețitorilor în nori ține de unghiul de reflectare al fetei și nu de aspectul flăcăilor, care știm, au o natură uraniană. În acest mod vede fecioara etapa următoare din viața ei: pe de o parte, ca exteriorizare a naturii proprii, pe
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ei marchează efortul prin care se ivește creația. Ființa îi este absorbită în procesul de repunere de la capăt a lumii și acordul dintre destinul universului cu cel personal este holomorfic și total. Teama de mutația existențială este îndepărtată prin promisiunea pețitorului de a-i recunoaște statutul superior: „ -Taci (numele fetei), nu mai plânje,/ Că nu te iau să-mi fii roabă,/ Te iau doamnă curților,/ Stăpâna argaților!” (OlăneștiSuvorov). Valoarea magică a plânsului este revelată de gestul nobil al colectării lacrimilor: „Dar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mirelui din orațiile de nuntă, și el fiu de împărat, fiindcă reprezintă perechea cu puteri mitice complementare fecioarei. La nivel pragmatic, dacă facem legătura cu grădina emblematică a fetei de măritat, florile minunate crescute parcă din chiar trupul ei spun pețitorilor că pot veni, fiindcă tânăra știe să cultive inflorescențe deosebite. Vegetația și viața însăși au nevoie de fecioară să readucă din imemorial puterea de a rodi, fiindcă doar femeia cunoaște taina germinării. La nivel social, doar fata care este vrednică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
textul colindelor „reprezintă un substitut al fetei și se înscrie într-un cod al relațiilor erotice”. In colinda tip IV, 104, cununa, și nu inelul, ori mărul (întâlnite în basme ca motive maritale) aduc acceptul fecioarei celui de-al treilea pețitor, deținător al codului corect: „Ăl c-a cerut cununița,/ Ea din greu îl blăstăma:/Cununa-te-ai cu dânsa,/ Cu dânsa, cu doamnă-sa!”. Celelalte gajuri smulse, în unele variante, fetei, ca gest violent de asumare a iubirii ei, aduc
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
funcția VIIIa 1 inversă, și cu strigarea publică a disponibilității ei maritale (IX,1). În clasificarea lui Lazăr Șăineanu, regăsim tema în Ciclul pețirilor, tipul Enomaos, caracterizat de probele grele impuse de împărat pentru măritarea prințesei. Gruicea pare a fi pețitorul potrivit și este supus unor încercări dificile (fUncția XXV), pe care le depășește (XXIV). Ultima dintre ele, aducerea mărului de argint de pe celălalt tărâm, apropie balada și de Ciclul descinderilor infernal, tipul Teseu. Mărul este smuls cu totul (XIX,1
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
voci sunt distincte la nivelul timpurilor verbale, acțiunea soarelui fiind definită de imperfectul care deschide dimensiunea mitică, în timp ce probele impuse de sora curtată stau sub semnul îndoielii prin construcția morfosintactică. Enunțul conține o serie progresivă de condiționări ce micșorează șansa pețitorului la mâna Ilenei: ea îl va accepta dacă e viteaz și are îndrăzneala de a termina, nu numai de a încerca să construiască cele trei feluri de edificii ce împing granițele lumii tot mai departe, în căutarea forțelor zămislitoare. Ocupațiile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ale imaginarului. Podul de aur absoarbe și canalizează energiile pure către contingent, printr-o modelare a substanței proprii sacrului. Numai cel care a cucerit dimensiunea superioară este apt să folosească metalul nobil și cerința împăratului urmărește tocmai înzestrarea inițiatică a pețitorului. Dacă ai fost în sacru, îl vei putea uni cu fenomenalul, prin materia lui constitutivă, specială. Un drum ratat, deși păstrează datele rituale, are soarele sau Iosiv din varianta la Soarele și luna 1(1.11): „- Taci mai câne,/ măi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
victimelor ce merge până la a le diviniza”. Mai mult decât atât, în cultura orală din Mexic „soarele și luna au fost create printrun sacrificiu”. Dimensiunea cosmică a evenimentului, proprie mentalului românesc, este cerută de mireasă ca ultimă probă a abilităților pețitorului și, în același timp, ca certificare a moralității care nu tulbură ordinea universului: „Eu atuncea mi-oi veni,/ Când tu mie mi’aduce:/ Nănaș mare -/ Sfântu Soare;/ Nănașă -/ Găinușa,/ Găinușa maheșa;/ Și fetele -/ Stelele;/ Ficiorii -/ Luceferii!”. Viziune familiară din Miorița
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
consideră Traian Herseni, și căruia i se cer „unghiile și coarnele ca să nu se mai bată pentru ciute”, ci de dublul feminin, ciuta cunoscătoare ce a reușit să ajungă în spațiul securizant al casei sale. Contrar celor declarate, trimișii sunt pețitori, nu vânători și cerințele lor au o valoare magică: „Nu ți-am cere dașa mult,/ Făr-d-unghiile și coarnele”. Aceste elemente animaliere au valoare de talisman și putere asupra totemului; cerându-i fetei însemnele statutului animal, amândouă excrescențe în care se
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
au o valoare magică: „Nu ți-am cere dașa mult,/ Făr-d-unghiile și coarnele”. Aceste elemente animaliere au valoare de talisman și putere asupra totemului; cerându-i fetei însemnele statutului animal, amândouă excrescențe în care se află depozitată forța naturii sălbatice, pețitorii își asigură reușita gestului. Dincolo de supunerea magică, cele două „gajuri” servesc și pentru „împărtășania” rituală din animalul sacru, fapt ce așază căsătoria sub dominantă fastă: „Prin d-unghii să strecurăm,/ Prin coarne să măsurăm,/ Mari boieri ca dumneavoastră” (Idem). Metafora
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vechi care o cunoaște și o Înțelege; apoi mintea mea s-a Îndreptat spre Malagueño, scenă imensă a atîtor nopți nedormite, unde, poate chiar În acel moment, ea probabil că Își șoptea frazele Întortocheate și stranii la urechea unui nou pețitor. Ochii mei surprindeau imensitatea Împărăției cerurilor; firmamentul Înstelat sclipea voios deasupra mea, ca și cînd mi-ar fi răspuns afirmativ la Întrebarea care se ridica din străfundul meu: „Oare merită toate acestea?“ Încă două zile: nu s-a schimbat nimic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
ci se întâmplă chiar în zilele noastre, eventual în timp ce noi ne sorbim cafeaua și ne uităm, relaxați, la televizor.) Că obișnuiesc să ia tăciuni din foc și săi stropească cu apă - aceasta fiind o formă de magie prin careși atrag pețitorii. Că unele chiar „urinează discret“ pe acei tăciuni și, cu cât tăciunii sfârâie mai tare, cu atât e mai bine, căci băieții la care se gândesc se vor aprinde de dorul lor și vor veni la ele negreșit. Din când
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
tăi” (Deuteronomul 7, 3). „Ce să facă părinții ovrei cu o fată care fuge cu un creștin ? Mare nenorocire !”, spune Manasse, personajul lui Ronetti Roman <endnote id="(650, p. 99)"/>. Fata era „jelită” de către familia evreiască și declarată „moartă”. Când pețitorul era un islamic, situația putea deveni dramatică, așa cum se Întâmplă În unele colinde maramureșene. Fata „jidovului crâjmar” 115Portretul fizic (ca și românca, În alte variante ale colindei) se smulge din mâna turcului și se sinucide, aruncându-se În fântână <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
martie Zi fatidică, de neșters din calendarul memoriei mele. Apele vieții mele se limpezesc. Voi vedea adâncul? În ce fel? N-am nici o idee despre felul în care voi trăi de aici înainte. „A-mi reface viața” îmi repugnă profund. „Pețitorii mei” fojgăie, făcând un foșnet subtil de hormoni. Văd foamea hormonală a masculilor frustrați. Acești „pețitori fără Penelope” vor să-și refacă sănătatea deteriorată de „obișnuințele rele”. Știu că nu e înțelept să-i păstrez ca prieteni în continuare, pentru că
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
adâncul? În ce fel? N-am nici o idee despre felul în care voi trăi de aici înainte. „A-mi reface viața” îmi repugnă profund. „Pețitorii mei” fojgăie, făcând un foșnet subtil de hormoni. Văd foamea hormonală a masculilor frustrați. Acești „pețitori fără Penelope” vor să-și refacă sănătatea deteriorată de „obișnuințele rele”. Știu că nu e înțelept să-i păstrez ca prieteni în continuare, pentru că situația mea s-a schimbat acum, spre deosebire de timpul când i-am cunoscut ca prieteni și colaboratori
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
băutură, îl întîmpină singur afară și fără multă ceremonie ține să ciocnească un pahar cu el. Pe același Făt-Frumos și pe Zmeu, care se ceartă, împăratul îi împinge cu mâna și-i dă afară. Tocmeala apoi între el și voinicii pețitori e din cele mai gustoase. Tot ce privește existența Zmeului e de o rară poezie și dezvăluirea felului cum se nasc miturile în popor e făcută cu un fin umor, căci spectatorul asistă și la drama reală a Zmeului și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Penelopa se aruncă în mare dar este salvată de un grup de păsări care o aduc la țărm. Întors acasă, Ulise nu vrea să fie recunoscut, se deghizează și participă la o întrecere cu arcul, câștigă, apoi îi ucide pe pețitori, dezvăluindu-și adevărata identitate. Penelopei nu îi vine să creadă, bănuind că este vizitată de un zeu care a luat înfățișarea lui Ulise. Pentru a-l testa, Penelopa îi cere servitoarei să mute patul nupțial în camera lor de nuntă
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
iar ei, cum văzură,/ Se bucurară, iar sufletu-n ei parcă se-nviorase"13. În Odiseea (II, 146-154), apariția a doi vulturi confirmă faptul că Odysseu caută drumul spre casă și că fiul său, Telemah, trebuie să lupte contra abuzivilor pețitori: Astfel grăi Telemah și-i dădu Zeus Atotvăzătorul/ Sus, de prin munți, din înalt, vulturi doi înspre ei să coboare:/ Iară aceștia, atât cât zburară pe-a vântului boare,/ Unul alături de altul zoriră, cu aripi întinse./ Dar când ajunseră jos
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
6), dar de fiecare dată doar ca termen de comparație. Ceea ce atrage atenția este fie poziția sa cu capul în jos, fie modul în care stolurile părăsesc, zgomotoase, grotele la apus. Hermes mână din urmă, cu ajutorul unei "nuiele scumpe", duhurile pețitorilor, iar imaginea este impresionantă: "El îi mâna tot cu ea, iară ei, chițăind, îl urmară./ Astfel, precum liliecii din funduri de peșteri cu duhuri/ Zboară-mprejur, chițăind, când vreunul din ei se prăvale/ De pe un colț de la stânca pe unde
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
oda scrisă în 490 î.Hr, Pindar o descria ca fiind "Medusa cu obraji albi". Într-o versiune târzie a mitului Medusei, relatata de către poetul român Ovidiu ("Metamorfoze" 4.770), Medusa era inițial o tânără fecioara foarte frumoasă, "aspirația multor pețitori", însă pentru că Poseidon a violat-o în templul Atenei, zeița a fost atât de furioasă, încât a transformmat-o pe tânăra într-un monstru cu șerpi în loc de păr și a făcut în așa fel încât chipul ei să pietrifice pe oricine
Medusa () [Corola-website/Science/300151_a_301480]
-
diferite epoci dar mai ales în epoca medievală stupăritului rezultă și din zisa gazdei pe când vine cineva în vizită cu o treaba și se grabește:" Da, stai o țâră la noi să ne seie stupii" și nu "Să ne steie pețitorii". Corobețe și prune uscate La mare cinste erau corobețele, mai ales pentru prepararea mâncării de post și nu numai. Corobețele erau mere sau pere tăiate felii și deshidratate în mai multe moduri: puse pe o scândură sub streașina casei la
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
să apere casa de tunet. (Florița Copil) Știu să-și tălmăcească visele și în funcție de ele să fie prevăzători: dacă visezi preot sau fetiță, poți păți ceva; banii, pâinea, fructele, vestesc boală; visul cu fată mare aduce noroc; păduchii - bani; boii - pețitori (dacă ei sunt prinși la jug, pețitorii sunt ,legați”- sunt vrăjiți să nu poată merge la fata ce le este ursită); porcul vestește moartea; dacă visezi morți va ploua; focul prezice vreme bună, caii - vânt; varul -durere; băutura și mireasa
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]