18,023 matches
-
naturală. Imediat după război, gauleiterii sovietici, sprijiniți de armata de ocupație, au fost însărcinați să modeleze aici un popor după calapod stalinist. Țelul procesului educațional promovat în colectivele de muncă, în organizațiile politice și de masă - proces conceput în laboratoarele pedagogice bolșevice de după revoluția din 1917 - era artizanarea tipului uman dedicat credinței fanatice în comunism, și muncii, intransigent cu sine și mai ales cu semenii, subordonat total comandamentelor comunitare oricât de arbitrare. Exigențele se justificau public prin imperativul mobilizării resurselor pentru
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
raporturilor societate - om, colectivitate - individ. Acele experimente nu mai existau decât în amintirea vârstnicilor, a celor ce și-au trăit tinerețea sub semnul „roboților de fier“. În memoria tuturor dăinuie acum imaginea unei școli românești temeinice, avansate, de înaltă ținută pedagogică și științifică. Un dezagreabil defect al regimului instaurat în România după război de URSS a fost infatuarea apologetică, pretenția de a fi apreciat nu numai pentru lucruri bune, ci și pentru orice treabă minoră, ba și pentru ceea ce evidența contrazicea
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
ÎNCREDEREA ÎN SINE - SIGURANȚA GESTUALĂ FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE Lorand Balint Cuvinte cheie: învățare motrică, intervenție pedagogică, încredere în sine, atitudine, participare activă, autonomie motrică. Rezumat Realizarea autonomiei motrice reprezintă un deziderat major al educației fizice și sportive școlare contemporane, ea oferind individului premisele condiției fizice și a echilibrului psihic, ambele necesare pentru derularea, la parametri optimali
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
și sportive școlare contemporane, ea oferind individului premisele condiției fizice și a echilibrului psihic, ambele necesare pentru derularea, la parametri optimali, a diferitelor activități cotidiene. Articolul tratează, din punct de vedere teoretico-metodic, modul în care se poate „construi” - prin intervenții pedagogice convergente această autonomie, care pe lângă experiența motrică acumulată de elev pe durata parcursului școlar, are ca suport intrinsec și sentimentul de încredere în sine, sentiment a cărei tărie poziționează atitudinea individului între două extreme comportamentale: inhibat și de risc, în raport cu
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
prin intervenții didactice pertinente, dacă sunt asociate în mod corespunzător cu procesul propriu-zis de învățare motrică. Acest lucru conduce la ideea conform căreia achiziționarea unor deprinderi motrice într-un context care se prefigurează ca fiind de nesiguranță, necesită un „tratament pedagogic” particular. Acest tratament de ordin pedagogic nu trebuie însă să constea doar în eliminarea surselor evidente de pericol obiectiv, ci și în oferirea unor cunoștințe teoretice în acord cu solicitările impuse de problema de instruire vizată. Ele joacă un rol
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
asociate în mod corespunzător cu procesul propriu-zis de învățare motrică. Acest lucru conduce la ideea conform căreia achiziționarea unor deprinderi motrice într-un context care se prefigurează ca fiind de nesiguranță, necesită un „tratament pedagogic” particular. Acest tratament de ordin pedagogic nu trebuie însă să constea doar în eliminarea surselor evidente de pericol obiectiv, ci și în oferirea unor cunoștințe teoretice în acord cu solicitările impuse de problema de instruire vizată. Ele joacă un rol important în susținerea, din punct de
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
mare măsură evenimentele care se produc în mediul de instruire, este de dorit ca profesorul, prin diferite proceduri, să stimuleze pe cât posibil comportamentul subiectului pe direcția construirii responsabilității acestuia față de rezultantele acționărilor proprii. Există cel puțin trei modalități de intervenție pedagogică în acest sens și anume: de acțiune → caz în care se indică elevului ceea ce trebuie să facă, cum să înceapă acțiunea pentru a-și favoriza reușita în îndeplinirea sarcinii motrice; delimitarea scopului pentru care se solicită rezolvarea sarcinii motrice → în
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
fel încât elevul să conștientizeze finalitatea așteptată; oferirea unor repere pertinente de execuție → în vederea focalizării atenției elevului pe semnalele externe și interne fără de care rezolvarea situației problemă n-ar fi posibilă sau ar deveni riscantă. Gestionarea acestor maniere de intervenție pedagogică este la latitudinea profesorului care însă, pentru a responsabiliza elevul și a-i conferi totodată încredere, trebuie să se substituie componentei logice pe care o dezvoltă subiectul respectiv în timpul învățării. Prezentăm în continuare algoritmul propus de Lagarrigue (1995) privind progresivitatea
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
la latitudinea profesorului care însă, pentru a responsabiliza elevul și a-i conferi totodată încredere, trebuie să se substituie componentei logice pe care o dezvoltă subiectul respectiv în timpul învățării. Prezentăm în continuare algoritmul propus de Lagarrigue (1995) privind progresivitatea intervenției pedagogice, după angajarea elevului în activitate (după înțelegerea sarcinii care i s-a solicitat): dacă răspunsul motric este pozitiv, se recomandă neintervenția profesorului pentru a-i permite elevului să repete de mai multe ori situația de învățare motrică rezolvată inițial, astfel încât
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
elev a sentimentului de încredere, prin faptul că el va adopta un comportament activ necesar pentru a le putea identifica și în final, pentru a putea rezolva situația de învățare cerută. Trebuie precizat însă că, în această strategie de intervenție pedagogică, elevul va primi reperele de execuție motrică într-o succesiune logică, în așa fel încât să-și consolideze permanent încrederea în forțele proprii. Dacă cadrul didactic ar dezvălui dintr-o dată toate recomandările de execuție, evident că am asista la scădea
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
momentul în care elevul pierde logica de manipulare a reperelor, el intră în impas și profesorul va fi nevoit să-l susțină prin acordarea altor repere care îi vor da subiectului câștig în siguranța manifestării motrice. Depinde așadar, de măiestria pedagogică a fiecărui specialist în a găsi cele mai pertinente repere motrice și de a le gestiona corect (din punct de vedere temporal și situațional), astfel încât acțiunea de învățare a elevului să se poată continua într-un mod interactiv. Identificarea reperelor
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
comportament motric, ci deopotrivă și implicarea activă a elevului în propria devenire. De aceea, ca finalitate a actului didactic, am dori mai mult un elev capabil să dezvolte un proiect de motricitate decât un actor al unui sistem. Acest deziderat pedagogic corespunde unei teorii ecologice a dezvoltării încrederii în forțele proprii, mai puțin rigidă decât cea a unor strategii de instruire a căror ax unic îl reprezintă motricitatea și transferurile sale ipotetice în diverse situații cotidiene (Adams, 1992). Concluzii termenii de
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
cel de securitate gestuală; sentimentul de siguranță motrică se poate dezvolta treptat în timpul școlarității (în cadrul ariei curriculare „Educație fizică și sport”) prin orientarea intenționată, sistematică și continuă a strategiilor didactice și pe direcția acestei componente afective a personalității umane; intervențiile pedagogice implementate în activitatea de predare-învățare, determină progresiv conturarea la nivelul elevului a unei atitudini active față de realizarea unui câmp diversificat de acțiuni motrice. Suportul activismului își are originea în sentimentul de încredere, al reușitei incursiunii motrice și el devine, într-
ÎNCREDEREA ÎN SINE – SIGURANȚA GESTUALĂ - FACTOR DE CONDIȚIONARE A AUTONOMIEI MOTRICE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Lorand Balint () [Corola-journal/Journalistic/247_a_530]
-
exercițiilor facilitează formarea unor calități estetice (Nicola, 1994). Ne propunem ca lucrarea să nu fie o teoretizare a metodicii predării educației fizice, ci doar o contribuție practică la această problemă. Formarea școlarilor, în condițiile societății noastre, ridică probleme de ordin pedagogic de mare complexitate. Dacă în ceea ce privește munca educativă în general în învățământul gimnazial, programa contribuie prin conținutul ei științific pozitiv la formarea colectivului, din punct de vedere intelectual, moral, practic aplicativ, în direcția educației fizice mai există un vast teren de
STUDIU COMPARATIV PRIVIND OBIECTIVELE EDUCAȚIEI FIZICE ÎN DIFERITE ȚĂRI EUROPENE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cătălina Ababei , Izabela Țuțu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_535]
-
unor metode și procedee la un continut dat de programă. Dezvoltarea educației fizice pe teritoriul țării noastre este condiționată și de procesul evoluției și al dezvoltării culturii. Obiectivele lucrării s-au rezumat în acest context la următoarele aspecte: Sistematizarea gândirii pedagogice în domeniul educației fizice și sportului din România și din alte țări din Europa. Descoperirea și evidențierea ideilor originale, referitoare la organizarea activității de educație fizică în România, Franța și Marea Britanie. Ipoteza de lucru În realizarea studiului am plecat de la
STUDIU COMPARATIV PRIVIND OBIECTIVELE EDUCAȚIEI FIZICE ÎN DIFERITE ȚĂRI EUROPENE. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Cătălina Ababei , Izabela Țuțu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_535]
-
școală un loc plăcut pentru toți cei implicați în procesul educativ, un mediu bazat pe încredere, comunicare, respect și flexibilitate. Scopul cercetării: a obiectiva influența activităților de outdoor education asupra trăsăturilor de personalitate ale tinerilor. Cercetarea calitativă în domeniul științelor pedagogice, sociale și psihologice, se referă la cunoașterea prin intermediul studiului asupra subiecților prin sondarea atitudinii sau propriului comportament (Chelcea S., 1979, pag.45; Chircev A., 1983, pag 164). Acest tip de cercetare este văzut ca o alternativă la anchetele de opinii
CARACTERISTICILE PSIHO-SOCIALE ALE ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE IN AER LIBER. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/247_a_552]
-
cunoaștere obiectivă a tendințelor și dinamici acestui fenomen în vederea soluționării adecvate a problematicii organizării și proiectării activității de educației fizice a copiilor de vârstă școlară mijlocie. Metodele de cercetare utilizate în funcție de obiectivele propuse au fost: analiza literaturii de specialitate, observațiile pedagogice, teste și măsurători, interpretarea satistico matematică. Rezultatele obținute confirmă ipoteza de lucru. Astfel s-a constatat tendința scăderii nivelului parametrilor pregătirii fizice în favoarea celor somatici creșterea capacități de coordonare, rezultat al creșterii rolului acțiunilor precise în modul de viață al
DIMORFISM, DINAMICĂ ŞI TENDINȚE ÎN STAREA FIZICĂ A PREADOLESCENȚILOR DIN MEDIUL URBAN. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Constantin Pehoiu , Cristian Savu , Andra Georgiana Pehoiu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_554]
-
cunoaștere obiectivă a tendințelor și dinamici acestui fenomen în vederea soluționării adecvate a problematicii organizării și proiectării activității de educației fizice a copiilor de vârstă școlară mijlocie. Metodele de cercetare utilizate în funcție de obiectivele propuse au fost: analiza literaturii de specialitate, observațiile pedagogice, teste și măsurători, prelucrarea statistico-matematică și reprezentarea grafică. Pentru aprecierea complexă a stării fizice actuale și a dinamicii dezvoltării ei în perioada observărilor longitudinale se vor înregistra următorii parametri: Indicii dezvoltării fizice înălțimea corpului cu aproximație de până la 0,5
DIMORFISM, DINAMICĂ ŞI TENDINȚE ÎN STAREA FIZICĂ A PREADOLESCENȚILOR DIN MEDIUL URBAN. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Constantin Pehoiu , Cristian Savu , Andra Georgiana Pehoiu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_554]
-
școală un loc plăcut pentru toți cei implicați în procesul educativ, un mediu bazat pe încredere, comunicare, respect și flexibilitate. Scopul cercetării: a obiectiva influența activităților de outdoor education asupra trăsăturilor de personalitate ale tinerilor. Cercetarea calitativă în domeniul științelor pedagogice, sociale și psihologice, se referă la cunoașterea prin intermediul studiului asupra subiecților prin sondarea atitudinii sau propriului comportament (Chelcea S., 1979, pag.45; Chircev A., 1983, pag 164). Acest tip de cercetare este văzut ca o alternativă la anchetele de opinii
CARACTERISTICILE PSIHO-SOCIALE ALE ACTIVITĂȚILOR EDUCATIVE IN AER LIBER. In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Elena Moldovan () [Corola-journal/Journalistic/247_a_563]
-
jaloane de referință pentru alegerea sportivelor și aprecierea nivelului de pregătire, iar o jucătoare va putea promova în acest stadiu, al junioarelor III, dacă exigențele cerute de aceste modele sunt îndeplinite. 4. Metode de cercetare: metoda studiului bibliografic, metoda observației pedagogice, metoda măsurătorilor, statistico-matematică și tabelară. 5. Demersul operațional: Cercetarea s-a desfășurat în cadrul următoarelor cluburi sportive: Grupul Școlar Industrial Energetic - Râmnicu Vâlcea, Liceul cu Program Sportiv - Pitești, Liceul cu Program Sportiv - Slatina, toate echipele fiind participante în Campionatul Național al
CONTRIBUȚII LA ELABORAREA UNOR MODELE DE SELECȚIE ŞI PREGĂTIRE ÎN JOCUL DE HANDBAL PENTRU JUNIOARELE III (13 – 14 ANI). In: ANUAR ŞTIINȚIFIC COMPETIȚIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Ion Mihăilă , Daniela Corina Popescu , Petru Ghervan , Andonis Koutululis , Aurel Iancu () [Corola-journal/Journalistic/247_a_540]
-
și stimulăm, totodată, interesul utilizatorilor pentru serviciile disponibile astăzi în biblioteci", a declarat Doina Popa, președintele ANBPR. Printre participanții la "Noaptea Bibliotecilor" se numără Biblioteca Națională a României, Biblioteca Academiei Române, Biblioteca Centrală Universitară 'Carol I' București, Biblioteca Metropolitană București, Biblioteca Pedagogică Națională 'I.C. Petrescu', Biblioteca Centrală a Academiei de Studii Economice și numeroase biblioteci județene, orășenești și comunale din țară.
Noaptea Bibliotecarilor: Proiecţii de filme şi lansări de carte () [Corola-journal/Journalistic/25084_a_26409]
-
mergem undeva în adânc trenulețul nostru pe șină îngustă șuieră la barieră trecem dintr-o pădure în alta o gară mică și tăcută mână în mână Marie Štastná Marie Štastná s-a născut pe 6 aprilie 1981, a absolvit Liceul Pedagogic și apoi Istoria Artei și Istoria Culturii la Universitatea din orașul Ostrava. Începând din 1999, când avea numai 18 ani, a participat cu succes la diverse concursuri de poezie la care a primit numeroase premii. În 2004, volumul Peisaj cu
Poeți cehi în românește by Mircea Dan Duță () [Corola-journal/Journalistic/2511_a_3836]
-
adesea efecte comice, cum recunoaște d-sa, n-ar fi atât rezultatul unei anestezii a simțului critic sau a unei cedări de natură morală, ci o strategie care, în spatele exagerărilor, urmărește conștient și neabătut un scop mai înalt și mai pedagogic în același timp: să salveze de cuțitul brutalei critici ideologice a vremii opera marilor scriitori, începând cu Eminescu: „Citite în afara acestui scenariu, toate textele călinesciene asupra lui Eminescu din intervalul menționat par niște aberații lipsite de orice suport motivațional” (p.
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
noastre este o experiență de lectură inedită, care te face să treci prin postura curiosului, apoi a inițiatului, ademenindu-te spre aceea a filologului. Astfel încât, la finele acestei cărți, să poți exclama, convins: antichitățile noastre! Meritul cel mai mare (implicit pedagogic) al cărții provine din decupajul comentariului, din alternanța echilibrată dintre detaliul cultural picant și informația științifică relevantă, dintre punerea în temă și focalizarea pe o problematică strictă, combinând comentariul personal cu cel istorico-filologic. Până la urmă, autoarea știe să transforme știința
Antichități actuale by Raluca Dună () [Corola-journal/Journalistic/2536_a_3861]
-
luni, inspectorul general adjunct al ISJ Vaslui, Vasile Ursanu. Potrivit sursei citate, în județul Vaslui vor fi șase centre de examen, cu câte 15-20 de săli fiecare, în unele centre urmând să fie montate, cum este cazul celui de la Liceul Pedagogic Bârlad, camere de supraveghere folosite și în secțiile speciale la alegerile prezidențiale din decembrie 2009.
În Vaslui se montează camere video în sălile de bac, deşi la prima sesiune nu au fost () [Corola-journal/Journalistic/25401_a_26726]