776 matches
-
mai tare ca glonțul! Așa să fie? Păi, dacă ne-aruncăm ochii roată în jurul nostru și în istoria postdecembrismului, avem de ales: ori că democrația își râde de noi cu taina capriciilor după care se conduce, ori că pretinșii democrați pedalează în continuare pe substituirea realității cu iluzii și speranțe (pesemne că ăștia au în vedere acele cartușe fără gloanțe, cărora li se spune oarbe), ori amândouă deodată și în proporții diferite, funcție de împrejurări. Da, căci în Rusia democratizată (!) după canoane
DE LICHELISM NOI VOM SCĂPA NUMA-N CAP DACA-I VOM DA! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371599_a_372928]
-
coborâri pe tărâmul celălalt... Cu sau fără confesiuni depline, trambulini în mijlocul sufletului, cu sau fără petreceri de căutări pe aceeași cărare, torceam la fire de lumină fără încetare. Luam fragmente de cer, le potriveam după măsura viziunii, reconstituiam întinsul și pedalam peste nori cu energia dintr-o îmbrățișare. Câteodată îmi așezam mâna pe răni, alteori îți încăpeam în gânduri. Uneori stăteam la rând pentru zâmbetul zării. Ba mi se încețoșa, ba se limpezea privirea, separând evidențele. Și întrezăream fărâme din ceea ce
EVIDENȚĂ de IULIA DRAGOMIR în ediţia nr. 2301 din 19 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375327_a_376656]
-
la cârmă și oficial. Problema conceptelor mai greu de evaluat, cum este inefabila fericire, este că scapă din schema acestei scări de valori, neputând fi stocată în unități de măsură fixe. Puțini își dau seama de acest lucru, continuând să pedaleze inerțial în plutonul majoritar, acumulând mai departe unități de ”bine”, ”sănătos”, ”prosper”, pe care le confundă cu ”fericire”. Locuitorii de pe Coasta de Vest a Americii, din state precum California sau Nevada, despre care se spune că sunt locurile în care
VÂN(Z)ARE DE FERICIRE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375301_a_376630]
-
mergând singur pe uliță, își reprimă jenat surâsul ce-i împodobise, câteva clipe, fizionomia, privind totodată în stânga și-n dreapta, de teamă să nu-l fi văzut cineva „râzând ca prostu’ în târg”. De la distanță-l zări pe Neculai, poștașul, pedalând alene la bicicleta lui cea nouă și roșie „ca fătăciunea de scroafă, abia scăpată de la vier” - cum o descrisese Păsărilă, în ziua când îl văzuse etalându-se prima dată cu ea prin sat. Nu-i acordă nicio importanță. „Cine să
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
împrăștiate pe jos. Io nu-mi plătesc datoriile, hai?... Io, Petre Clăpăugea?... Măăă, mâncați-aș ficații tăi!... Unde ești, mă?... Abia când rosti ultima întrebare, observă Petre că vorbește singur, întrucât Neculai nu mai era. Se-ntoarse și-l văzu pedalând gospodărește în direcția de unde venise el cu găleata cu apă. Atât de concentrat fusese pe ruptul scrisorii și pe călcatul în picioare a resturilor ei, încât nici măcar nu-l observase când, simțind probabil furtuna din privirile sale, își pusese bicicleta
ŢUICA LU' PĂSĂRILĂ de LIVIU GOGU în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345751_a_347080]
-
Răzoarele de sulfina Le-a distrus pe loc, pe toate, Și-apoi a plâns până-n noapte ; Dar s-a tot gândit el seară, Cum să-și îndrepte greșeală. Dimineață de cu zori, Intră în stratul cu flori Îmbrăcat în salopeta, Pedalând pe bicicletă. Pe umăr c-o sapă mare Se apucă de lucrare, Și începe să repare Tot ce-a distrus în razoare. Pune plantă, o ridică, Si apoi c-o cană mică ‘i pune apă la tulpina : Plânge floarea de
CATELUSUL DE LA TARA de SOFIA RADUINEA în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347840_a_349169]
-
descifrării mecanismelor, al predictibilizării ipotezelor, într-o lume tot mai globalizată, unde personalul, individualul, identitatea proprie încep să aibă tot mai mică relevanță și importanță. “Cică așa trebuie să se întâmple” este până la urmă o mare miciună. Spune autorul: “Se pedalează pe condiționări care nu au fost impuse de nimeni, pentru a-și acoperii mizeria morală, sterilitatea unor gândiri, dacă ele există cumva, incapabile de renovare și construcție proprie. De altminteri, continentalizarea sau globalizarea instituțiilor nu a cerut niciodată desființarea specificității
ROMÂNIA MOLUSCĂ DE MIRCEA CHELARU, CRONICĂ DE RĂZVAN DUCAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347888_a_349217]
-
descifrării mecanismelor, al predictibilizării ipotezelor, într-o lume tot mai globalizată, unde personalul, individualul, identitatea proprie încep să aibă tot mai mică relevanță și importanță. “Cică așa trebuie să se întâmple” este până la urmă o mare miciună. Spune autorul: “Se pedalează pe condiționări care nu au fost impuse de nimeni, pentru a-și acoperii mizeria morală, sterilitatea unor gândiri, dacă ele există cumva, incapabile de renovare și construcție proprie. De altminteri, continentalizarea sau globalizarea instituțiilor nu a cerut niciodată desființarea specificității
„ROMÂNIA MOLUSCĂ” DE MIRCEA CHELARU de RĂZVAN DUCAN în ediţia nr. 1210 din 24 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347934_a_349263]
-
carte scrisă cu pasiune, cu dragoste chiar, o pledoarie pentru păstrarea neștirbită a bogatei moșteniri culturale primite, pentru respectarea valorilor românești și înălțarea, afirmarea în istorie și în universalitate prin acestea. Autorul nu deține secretul intrării sub cupola universalității, el pedalează, ca și înaintașii săi, pe ideea păstrării identității naționale, a ceea ce are unic, nerepetabil cultura română, ca parte a familiei europene. Un exemplu de devoțiune și patriotism sincer, da, patriotism, căci se impune ca această noțiune filozofică, blamată în ultimele
O CARTE DE SINTEZA DESPRE CULTURA ROMANA SI RAPORTAREA LA UNIVERSALITATE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376392_a_377721]
-
jumătatea în lut jumătatea din tine te întreabă ce faci îi zâmbești vieții tale ochii-s triști și posaci ne unim jumătăți ale unui întreg stări idei reprimate sunt săgeți ce converg spre un timp care-aleargă ca fugarul prin crâng pedalăm niște clipe inimi bat nu ne-ajung am mai vrea rătăcind jumătăți de măsură ... Citește mai mult jumătăți de măsură ne oferă suspinjumătăți de-adevăruri doar pelin și venincând în soare te clatini m-amăgești în tumultîntre norii tomnatici vocea
CARMEN POPESCU [Corola-blog/BlogPost/375945_a_377274]
-
Trecu în goană pe lângă blocurile din străzile învecinate și o luă pe cărarea ce ducea spre pădure. Știa că nu are șanse mari în fața lui Marius. El cu ce să impresioneze? Cu ce să se facă observat? Inu începu să pedaleze tot mai repede pe poteca pietruită. Bicicleta sălta ca o căprioară speriată, prin hârtoape. Inu își ridică voios spatele, înfiorâdu-și trupul de plăcere. Părea să îl încânte această viteză printre copaci. Deodată, ceva scrâșni, băiatul nu mai reuși să mențină
ÎNTÂLNIREA de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1586 din 05 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/379721_a_381050]
-
de acțiuni, atunci, da, și la Dorohoi a fost Revoluție ! Cinste lor! Dacă nu se ridicau românii din toate provinciile țării, mureau, fără îndoială, mult mai mulți oameni. Constat că aceste aspecte sensibile sunt ignorate cu premeditare, ceea ce este dezonorant. Pedala punându-se și după 25 de ani pe denigrarea revoluționarilor. O ultimă problemă. Se afirmă, în aceleași articol, ba că sunt 17.500 de revoluționari, ba 22.000. Oare în cei 25 de ani nici până acum să nu existe
TABLETA DE WEEKEND (100+4): NA-ŢI-O FRÂNTĂ CĂ ŢI-AM DRES-O ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374692_a_376021]
-
decembrie promițător. Sâmbăta, Laura avea ore puține, așa că profită de această zi superbă și ajunsă acasă, nu zăbovi prea mult, și împreună cu Ioana, Ionuț, și bineînțeles bicicleta, își petrecură după amiaza în parcul copiilor, unde Ionuț învăța cu sârg să pedaleze. Și Laura, și buni, îl secondau de-o parte și de alta, ca să nu cadă. Deja strunea bicicleta destul de bine și era tare mândru de progresele pe care le făcuse. Parcul era plin de copii gălăgioși, bucuroși și fericiți, că
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379197_a_380526]
-
de lapte știu. eram copiii tuturor mamelor cu sânii dezgoliți flămânzi ne aninam de toate punctele și ne hrăneam cândva am ridicat o sferă până la geamul icoanei a căzut s-a spart. defineam iubirea noi vechi vini ridicăm plângem apăsăm pedala fugii orga rămâne în urmă. ne poartă dorurile în fuga sunetelor prin tuneluri lungi prelungi ascultă-mă cândva cum și mai ales de ce numai tu... Anne Marie Bejliu, 30 ianuarie 2015 Referință Bibliografică: cum și mai ales de ce / Anne Marie
CUM ŞI MAI ALES DE CE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374262_a_375591]
-
de aer). Comparată cu alte forme de activitate, în care corpul este susținut artificial, sau unele părți ale sale nu sunt implicate în Dan Iulian Alexe 38 efort în întregime (membrele inferioare ale celui care vâslește sau brațele celui care pedalează), alergarea de durată tip jogging (efort aerob, intensitate sub 140 bătăi/minut) este mult superioară ca și solicitare. Astfel, în opinia noastră, solicitarea cardiovasculară este superioară celorlalte solicitări expuse anterior, raportându-ne la aceeași durată a efortului și aceeași intensitate
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
Edwards B., (2010) au arătat că, supuși unui experiment în care melodia era aceeași, dar ritmul de rulare al ei era diferit, un grup de cicliști au avut creșteri și scăderi semnificative ale performanțelor motrice. Ei au fost puși să pedaleze, în timp ce în fundal rula o piesă muzicală. Însă, ceea ce sportivii nu au știut, a fost că specialiștii au pus piesa o dată la viteză normală de rulare, apoi au crescut cu 10% viteza și în final au scăzut cu 10% viteza
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
unor studii publicate de LiveScience, sportivul, chiar și amator, tinde să își dozeze mișcările din timpul joggingului în așa fel încât acestea să ritmeze cu muzica. Studiul a constat în acea că o parte dintre sportivi au fost puși să pedaleze cu muzica de fundal, iar alții fără. Cei din prima grupă au avut nevoie de o cantitate de oxigen cu 7% mai mică decât subiecții care au pedalat fără muzică. În cazul celor care au pedalat având muzica în fundal
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
constat în acea că o parte dintre sportivi au fost puși să pedaleze cu muzica de fundal, iar alții fără. Cei din prima grupă au avut nevoie de o cantitate de oxigen cu 7% mai mică decât subiecții care au pedalat fără muzică. În cazul celor care au pedalat având muzica în fundal, aceștia și-au mărit rezistența cu 15%. În plus, „muzica te ajută să blochezi acea voce din creier care îți spune să te oprești” declara cercetătorul Costas Karageorghis
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
au fost puși să pedaleze cu muzica de fundal, iar alții fără. Cei din prima grupă au avut nevoie de o cantitate de oxigen cu 7% mai mică decât subiecții care au pedalat fără muzică. În cazul celor care au pedalat având muzica în fundal, aceștia și-au mărit rezistența cu 15%. În plus, „muzica te ajută să blochezi acea voce din creier care îți spune să te oprești” declara cercetătorul Costas Karageorghis, din cadrul Universității Brunel din Marea Britanie (www.livescience.com
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
retrase 27.000 de automobile, cele mai afectate fiind tipurile VW Polo și Lupo, produse în perioada 1998-1999. Testele făcute pe termen lung asupra sistemului de frânare, au evidențiat faptul că, în cazuri extreme, șoferul trebuie să apese foarte puternic pedala de frână pentru a opri automobilul. Firma germană apreciază că, pe lângă costul de remediere a acestor defecțiuni, cifrat în jurul a 10 milioane Euro, ar putea fi afectat și renumele pe care compania îl are pentru standardele înalte de calitate. Din
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3150]
-
personalitate, al disponibilităților sale de cooperare, dar și al pragului său de apariție a durerii (element central în aproape toate tratamentele stomatologice). 2. Durerea, fiind aproape nelipsită în cursul intervențiilor stomatologice - s-au găsit soluții eficiente - este important să se pedaleze de către medic pe o psihoterapie centrată pe elemente sugestive legate de prestigiu, efect sumat acțiunii unor veritabile analgezice și pe o pregătire psihologică prealabilă cuplată, eventual, cu o medicație tranchilizantă la bolnavii care au dezvoltat adevărate fobii față de actul stomatologic
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
prozei lui I. De această dată formula care ritmează și articulează textul o procură suita operațiunilor de bază presupuse de manipularea unui computer personal. Ca să schițeze în linii frânte traseul de viață al personajului liant al cărții, Theodor Orheianu, autorul pedalează pe sensurile literale ale termenilor-cheie cu care se lucrează în domeniu - dosar, fișier, fereastră, program, document ș.a.: „Pentru executarea operațiunilor de bază este indiscutabilă pregătirea unui dosar-sistem. Conținutul acestui dosar-sistem cuprinde patru elemente opuse, două câte două. Întâi, perechea Spiru
ILIESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287521_a_288850]
-
incantația religioasă cu un erotism exploziv. Volumul Ceas rău și alte schițe, clișee, amintiri (1918 ) adună o proză mai puțin coerentă, însă pe alocuri percutantă, vădind o anume forță de tip dostoievskian. Subiectele se desfășoară prin intermediul unui dialog foarte viu, pedalând pe înfierarea patimii și înțelegerea adâncă a suferinței (un bătrân ce se îndreaptă în căruță spre spital își dă duhul odată cu animalele îndrăgite, caii; stingerea din viață a unui personaj este pregătită, printr-un izomorfism narativ, de relatarea morții altcuiva
IONESCU-OLT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287591_a_288920]
-
este incompatibil cu noțiunile de început și de sfârșit. De altfel, glosele teoretice abundente ale autorului conduc destul de clar în această direcție. Indiferent de formulă sau de gen, prestațiile „textuale” ale lui I. ilustrează perfect înclinarea promoției ’80 de a pedala pe resursele ludice și poetice ale literaturii, în detrimentul valențelor sale referențiale sau proiective. În cadrul acesteia „rețeta Iova” rămâne însă de un radicalism liminal, care mai devreme sau mai târziu sfârșește în impas, adică în tautologie și în tăcere. SCRIERI: Texteiova
IOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287612_a_288941]
-
din Islam), însă ponderea o dețin simbolurile din mitologie, personaje precum Neptun, Pan, Orfeu, Narcis. Rondelurile din ciclul Orfice se disting prin viziunea modernă pe care o proiectează asupra ipostazierii poetului și a condiției lui. Poemele din volumul Anamnesis (1986), pedalând pe discrete acorduri bacoviene, sunt construite în jurul unor rememorări și trăiri revolute. Între ele, ciclul Cronica nopților și a anotimpurilor se evidențiază prin peisajele autumnale, desfășurate într-o fastuoasă, rafinată paletă cromatică. Prozele reunite în volumul Bătrânul anticar (1991) îmbină
IZVERNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287658_a_288987]