1,360 matches
-
Aici te voi atinge cu durere În nopțile în care nu mai cred Că toamna nu-și va plânge despărțirea De straiele de-albastru și senin Din vara ce ne-a sărutat iubirea Cu-atâta dulce și cu-atât amar pelin La mine-n palmă sunt doar primăveri Când liniile vieții ni se-ating Sărută-mi diminețile de ieri Cu mâinele iubirii să te ning Și lasă-mă să te cuprind în toate În cer, în lună și în toamnele ce
TE-ADUN ÎN PALMA MEA de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364526_a_365855]
-
și de PS Părinte Calinic Botoșăneanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Iașilor. PS Părinte Episcop Gherasim putneanul a scris următoarele lucrări: Catalogarea manuscriselor românești din Biblioteca Mănăstirii Secu (1994); În duhul evlaviei ortodoxe (1999); Cuvinte și tâlcuiri arhierești (1999); Mierea din drumul pelinului (2000); Iarba din roata amurgului (2001); Precizări tipiconale (2002); Tămâie și exil - dialoguri despre pribegia fraților (2003); Tihna însemnărilor (2004). De asemenea, Episcopul Gherasim (Cucoșel) Putneanul a publicat diferite articole în revistele: "Mitropolia Banatului" și "Îndrumătorul Bisericesc" de la Timișoara și
EPISCOPUL GHERASIM PUTNEANUL... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364545_a_365874]
-
cuibul cu berze Etapa 78 - 18 V 2009 Locul I - Dan Norea singur pe bancă de ce sunt două umbre? toamnă târzie Locul II - Petru Ioan Gârda Stele-n adâncuri - între oglindă și mâl, câți ani lumină!? Locul III - Ion Rășinaru Pelinul pe foc - aroma pâinii coapte din grâul cel nou Mențiune - Valeria Tamaș Sub masa bunicii soare întârziat- coșul cu gutui... Mențiune - Ana Bezem Cireșii-nfloriți- luminează-n alb și luna Mențiune - Ioan Marinescu-Puiu Copac desfrunzit - se presupune c-a fost iubit
HAIKU, PREMIANŢII CONCURSULUI SĂPTĂMÂNAL de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361424_a_362753]
-
de femei cînd are nevoie și nu acceptă nici un compromis. De altfel, zicea CrisLi, starea de normalitate a proștilor este imoralitatea în toate gîndurile și faptele lor! În concluzie ... vreți să citiți ceva teribil de amuzant cu gustul și tăria pelinului și să ajungeți la aceleași concluzii despre viață? Citiți cărțile și poeziile lui Ioan Lilă ... „Parfumul păpușilor de porțelan” iar pentru mine este clar ... m-am procopsit cu un prieten! Stănescu Aurel Avram Referință Bibliografică: Ioan Lilă. Un parfum cunoscut
IOAN LILĂ. UN PARFUM CUNOSCUT VENIT DE DEPARTE SAU VIAŢA CA O GUMĂ de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361540_a_362869]
-
rămâne până la adânci bătâneți, el neputând părăsi ceata ca ceilalți. În seara când se depune jurământul, călușarii ridică și “steagul” călușului, constituit dintr-o prăjină înaltă de 3-4 metri, în vârful căreia se leagă spice de grâu, frunze de nuc, pelin, usturoi, (plante magice) care conțin uleiuri volatile plăcut mirositoare sau calmante cu reale calitați antimicrobiene și un prosop. Vătaful cunoștea o adevărată medicină populară pe care o folosea mai apoi în descântece. Stegarul - cel care poartă steagul - nu dansează! El
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
aruncat cu pieptul in sulițe, I se comunicau dorințele oamenilor, iar el nu mai rostea nici un cuvânt, rămânând “mut” (ca să păstreze secretul ). Mutul poartă o traistă în care se găsesc plante cu efect magic și terapeutic, ca și la steag (pelin, usturoi, frunze de nuc). Călușul se joacă în curțile gospodarilor mai cu stare, sau la cei care au un bolnav. La Crăciunei (J Olt) bolnavul este dus la hotare, pe locul unde s-a depus jurământul. La Dăbuleni (J Dolj
CĂLUŞUL, DANS TERAPEUTIC STRAVECHI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364021_a_365350]
-
vremea morilor ce măcinau iubire Și-a Cuvântului din sinele dorit. Dar în lumea asta pe dos întoasă Băiatul ce-și bea ziua în paharul cu vin Își bătea adesea mama c-o palmă nervoasă, Apoi își îneca răutatea-n pelin. Într-o clipă cuvântul ucide l-a trăznit, A luat cuțitul și cu sete în mama a lovit, Inima i-a luato din piept aruncând-o-n mărăcini, Primăvara începuse să plângă cu flori de mălini. În tufă sângele mamei
INIMA MAMEI II, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363054_a_364383]
-
DE MAMĂ Autor: Marin Bunget Publicat în: Ediția nr. 1606 din 25 mai 2015 Toate Articolele Autorului Mă strigă viața, Doamne... eu, copil, Nu știu ce e tăcerea... nici destinul, De ce, poveri, pe trupul meu fragil, Au gustul... ce-l iubește doar pelinul ? De ce mă trec atâtea primăveri, Fără culori ori zâmbetul din foare ? Când somnul mă alung-atâtea seri, De ce și liniștea din nopți mă doare ? Prin câte neiubiri am rătăcit... De nu mai știu să mă întorc la viață ? Mai pune-mi
CÂND ÎȚI LIPSEȘTE ZÂMBETUL DE MAMĂ de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361033_a_362362]
-
bă, Ion ăsta lu’ Mărășteanu. L-au dat afară după unde-a lucrat, că o fi furat. Doar sunt de neam. --L-am văzut pe câmp, pe o bicicletă cu remorcă. Taie cu coasa, fel de fel de buruieni. --Pelin, bă, pelin strânge. Ce dracu o fi făcând cu el, nu știu. --Ca să-l mănânce, bă! Ha, ha, ha! Că ăștia n-au nici după ce bea apa. --Da’...zise unul care nu râsese deloc, remorca aia la bicicletă și-a făcut
S.R.L. AMARU -5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1606 din 25 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/361026_a_362355]
-
Groapele, Bucurelul, Tăul dintre Brazi) și lacuri de origine carstica (Tăul fără Fund, Soarbele). Patrimoniul natural al Retezatului este deosebit de valoros datorită speciilor rare care se întâlnesc pe suprafața lui. Speciile rare de garofița, darie, flămânzica, anghelina, floare de colț, pelin sau sângele voinicului sunt adevărate nestemate ale Retezatului. O treime din totalul speciilor de plante existente pe teritoriul României se găsesc în Retezat. Întâlnim păduri de carpen, gorun și tei în special pe versanții însoriți ai văii Râul Mare și
PARCUL NATIONAL RETEZAT, O EXPERIENTA DE NEUITAT de ALEXANDRU CĂNĂVOIU în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360990_a_362319]
-
într-o dimineață Am constatat că viața noastr-aproape a trecut. Se depăn-anotimpuri și-n grabă se duc anii. Trec ore, zile, clipe că norii pe cer senin, Se scutur iar salcâmii, măi înfloresc castanii, Gustam dulceața mierii si-amarul din pelin. Copiii noștri au cresc și ne-au luat locul. Copilărim atunci când ni se nasc nepoți. Privim în urmă însă ne-așteptăm sorocul Ne pare rau, dar contra apei nu e posibil să înoți. Cuminți, tăcuți ne vom retrage-n țină
DOAR O VIAŢĂ DE OM de DORINA STOICA în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364123_a_365452]
-
a secerat în grabă, Nici curcubeul meu sub tălpi de lupi strivit, Nici fluturii iubirii, nimic nu mi-a murit. Am iscălit cu aripi, rănite de ninsoare Pe frunze care astăzi cer dreptul la uitare. Paianjeniș profan și pâcla de pelin A spulberat-o vântul cu adieri de crin. M-am vindecat de huma,de tot ce-am irosit, În suflet, mirt jertfit din nou a înflorit, Brumate desfrunziri se iartă prin iubire, Urc trepte-nzăpezite, spre-a Ta dumnezeire! Referință
URC TREPTE de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363281_a_364610]
-
utrenii, vecernii și miezonoptici, pentru Miorița și Meșterul Manole, pentru Țara Făgărașului și Bruckentalul Sibiului, pentru Ilașcu, Chișinău, Ion Aldea Teodorovici, Cernăuți, Anastasia Lazariuc, Nicolae Botgros și Lăutarii lui, pentru Ioana Radu și Ion Dacian, Pentru gustul veninului și-al pelinului, pentru armoniile pricesnelor, pentru șuieratul vântului prin făget și pentru vocea Mariei Tănase, pentru carul cu boi, căldările țiganilor, luntrea lipoveanului, cocia cu cai și pentru monahul Nicolae Steinhardt, pentru Capul de bour și pentru Politehnicile din Timișoara și Craiova
RUGĂCIUNE DE MULŢUMIRE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368464_a_369793]
-
Articolele Autorului Esență adevărată a femeii E valul cel singur și pur, Năframa ce respinge ideea, De-a-și caută fericirea în jur. Când unii, somându-i destinul, I se impun, neavând nici o lege, Apoi o și contesta, cum ai uri pelinul, Când ea, de fapt, e cea care alege. Femeia, puritate fără divagații, Într-o sorginte e atâta înțelepciune, Nu e adeptă falsei constelații, E închinarea către rugăciune. Iubirea ei, din suferință, vine, Și din gândire spusă-n insomnie, Nu -și
ESENŢA FEMEII de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367584_a_368913]
-
fii fericită... Și știi? Nu- i chiar așa dezastru, De-ai să te lași din nou iubită!' Da...am să 'ncerc încă odată Să umplu iar cu elixir divin Pocalul trist ce viața toată Mi-a fost umplut doar cu pelin. Mă duc spre visul ce mă cheamă Caleașca dragostei e-n poartă. N-am să-i mau dau tristeții vamă Când pot schimba a vieții soartă! autor Dorina Omota 12.12.2016 Referință Bibliografică: Mi-a bătut iubirea la ușă
MI-A BĂTUT IUBIREA LA UȘĂ... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367012_a_368341]
-
sufletul puțin cam ruginit, / dar nu sunt sigur, sigur c-am murit”. Este o poezie, cea a lui Mircea Tudose, care se rostește în promisiunile neîndoielnice ale firmamentului, ale neștiutului, ale zborului, în vorbele distinse ale glacialului, ale sideralului, ale pelinului, ale plecărilor, în graiul blândeții de toamnă, de seară, de praf, de sosire. „Lângă fântâna cu roată... / Aici, lângă poartă, / săpați-mi o groapă adâncă, adâncă” - să se sondeze sevele minerale, reale, să-și rotească timpul apele ideale, să se
SEMNELE DISTINSE ALE GLACIALULUI ŞI ALE BLÂNDEŢII de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367049_a_368378]
-
își poartă ușor mâțișorii Neînțeleasa ploaie prin argintul nopții despică umbrele iubirii culori vârtej de imagini silabe spații cuvinte Frânturi de umbre se preling prin zborul sufletelor regăsite printr-un sărut, lacrima lui o aude în sufletul ei Frunze de pelin împrăștie aroma tristeții, cândva s-au plimbat pe marginea vieții azi rătăcesc prin ceața pădurii Margini pierdute prin vis, pe pod o fata prin lacrimi privește apa și timpul domol curgător În liniștea apei, prin pleoapa închisă depărtările scad, acum
NEÎNŢELEASA PLOAIE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367118_a_368447]
-
își poartă ușor mâțișorii Neînțeleasa ploaie prin argintul nopții despică umbrele iubirii culori vârtej de imagini silabe spații cuvinte Frânturi de umbre se preling prin zborul sufletelor regăsite printr-un sărut, lacrima lui o aude în sufletul ei Frunze de pelin împrăștie aroma tristeții, cândva s-au plimbat pe marginea vieții azi rătăcesc prin ceața pădurii Margini pierdute prin vis, pe pod o fata prin lacrimi privește apa și timpul domol curgător În liniștea apei, prin pleoapa închisă depărtările scad, acum
NEÎNŢELEASA PLOAIE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 182 din 01 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367118_a_368447]
-
iar visul meu Se va-mplini sau se va stinge lin Mă rog arzând de dor lui Dumnezeu Să-mi dăruie un petec de senin În viața-n care plâng și sper mereu Să sorb nectar, să nu mai beau pelin. De tine mi-e sufletul plin Iubite, cuprinde-mi cu sufletul gândul Și du-mă departe de lume-ntre stele Cu ruguri de fragi de pe buzele mele Îți dărui iubirea ce-mi frământă lutul. Cuprinde cu irișii ochilor tăi Noianul
POEME DE DRAGOSTE (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 168 din 17 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367242_a_368571]
-
Mi-e dor să-i simt la tâmpla mea Ma-ntreb de-am să-i revăd vreodată Și-mi șterg , oftând , lacrima grea. Ce-i viața ? E un joc meschin În care cel slăbit se prăbușește Un amalgam cu gust pelin Ce-ncet încet te schingiuiește ! Încerci să mergi pe drumul tău Orbecăind , năuc , în întuneric Dar iar te-mpiedici de ce-i rău Și cazi în hăul luciferic ! Sunt obosită ! Asta-i tot ! Aș vrea să caut vieții antidot . Dar mă
UN JOC MESCHIN de ROZNOVAN AMELIA LAVINIA în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368641_a_369970]
-
Învingând fiara urii. Printr-o legendă vestită, Cheile vremii ține. Slobozind Vara-nsorită, Iarna o ia cu sine. Grădini de-a feri de mană, Cu agheazmă se stroesc, Dar și-a pomilor coroană, Sperând că mai mult rodesc. La ușă, pelin se pune, Sau frunze de leuștean; Că duhuri rele pot ține La distanță, peste an. An de an perpetuate, Tradiții populare La sate sunt practicate În Sfânta Sărbătoare. RÂNDUIALĂ DE SF.GHEORGHE Sfântul Gheorghe-n sărbătoare, Dezleagă vremea caldă, Pe
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE SF.GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368656_a_369985]
-
și nuc, pentru a fi sfințite. Cu aceste ramuri sfințite se vor împodobi, mai apoi, casele și icoanele, deoarece acestea au puterea de a alunga spiritele rele. În unele zone, pe lângă tei și nuc, credincioșii mai folosesc leuștean, usturoi și pelin. O sărbătoare așa de mare și complexă, cum este cea a Rusaliilor, aduce cu ea o sumedenie de obiceiuri întâlnite cu precădere în satele și orașele mai mici. Pe langă multitudinea de tradiții și obiceiuri, de Rusalii întâlnim și o
RUSALIILE de MIRON IOAN în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368685_a_370014]
-
după femei și după copiii care trăgeau de hainele lui...Într-un cuvânt, stârnea râsul, contribuind la partea comică a spectacolului. Era îmbrăcat în straie femeiești, cu o traistă la brâu în care ținea ierburi de leac, 7 plante magice: pelin, leuștean, usturoi, frunze de nuc, sânziene, odolean și busuioc. În mână avea un buzdugan de lemn, pe care îl flutura în toate direcțiile, speriind nu numai copiii, ci și Ielele. Stegarul purta un steag din alun, împodobit din belșug cu
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
nuc, sânziene, odolean și busuioc. În mână avea un buzdugan de lemn, pe care îl flutura în toate direcțiile, speriind nu numai copiii, ci și Ielele. Stegarul purta un steag din alun, împodobit din belșug cu fire de usturoi proaspăt, pelin și spice de grâu, legate cu un șnur roșu. Ceilalți flăcăi din ceată aveau bâte frumos încrustate și, prinsă la brâu, o batistă albă cusută la muscă(cruciulițe). În satul nostru, Purani de Videle, mulți oameni s-au vindecat după ce
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]
-
era întins pe o pătură în mijlocul curții, pe direcția E-V(capul spre răsărit). Lângă bolnav, se așeza un vas înalt din lut, umplut cu apă neîncepută, scoasă din puț după miezul nopții. La mănușa vasului(toartă) se legau busuioc, pelin și usturoi. În ritualul de vindecare se foloseau și ierburile din traista Mutului. Călușarii formau un cerc magic în jurul bolnavului și dansau, lovindu-i simbolic tălpile cu bâtele, gest care semnifica alungarea bolii. Momentul culminant îl constituia clipa când Mutul
CĂLUŞARII DIN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368683_a_370012]