531 matches
-
traducător. Fiu de avocat, V. nu terminase încă școala când, atras de teatru, fuge cu trupa craioveană a lui C. Mihăileanu. Aventura ia sfârșit destul de repede, fugarul fiind adus înapoi de familie și trimis la București, unde este încredințat unui pension. V. însă, cucerit de măiestria actoricească a lui Costache Caragiali sau a lui Matei Millo, recidivează. El reușește chiar să obțină câteva mici roluri, fiind angajat curând în ansamblul lui Millo. Peste patru ani se întoarce în orașul de baștină
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290484_a_291813]
-
SĂTEANU, C. (pseudonim al lui Carol Schönfeld; 23.I.1878, Iași - 28.II.1949, București), publicist și traducător. A învățat în urbea în care s-a născut, urmând clasele primare la o școală de pe Sărărie. La un pension ieșean își însușește limba germană, pe care ajunge să o stăpânească bine. În rest, despre pregătirea lui se știu prea puține lucruri. Se poate să fi fost un autodidact, în orice caz unul foarte informat și cu mare râvnă de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
, Henric (Henri) (29.IV.1877, București - 18.II.1942, București), prozator. Este fiul Irinei și al lui Joseph Stahl, pedagog din Bavaria, care, adus de prințul Știrbei pe la 1850, întemeiază la București un pension și alcătuiește un dicționar german-român, precum și manuale de limba franceză. Absolvent al Liceului „D. Cantemir” din capitală (1893), S. urmează cursurile Facultății de Drept, fără a-și încheia studiile odată cu colegii săi de an, cauza fiind interesul tot mai mare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289842_a_291171]
-
integral la tristețile vagi. Ele caracterizează peisajul, păstrat în repere bacoviene: târgul provincial cu limitările lui dătătoare de adânci incertitudini, un cimitir evreiesc în care „mormintele că viermii se târăsc”, o cazarmă din care răzbat cântece triste, un ospiciu, un pension etc. Poetul nu pare încă decis să pornească o campanie de distrucție asupra tiparelor simboliste, iar momentul sentimentalismului adolescentin îl reține un timp în preajma unor motive erotice tratate elegiac. Semnele detașării există însă de pe acum. Tristețea este mai mult a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
motive erotice tratate elegiac. Semnele detașării există însă de pe acum. Tristețea este mai mult a peisajului și a obiectelor, ceea ce rezultă e o poezie descriptiva, în care elementele alcătuitoare se așază, aproape prozaice și, destul de rar, persiflate cuminte: „Verișoară, față de pension îmbrăcată în negru, guler alb, / Te iubesc pentru că ești simplă și visezi / Și ești bună, plângi și rupi scrisori ce nu au înțeles / Și îți pare rău că ești departe de ai tăi și că înveți / La Călugărițe unde noaptea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
întîmplător. În unele situații însă, cele două forme și-au repartizat semnificațiile elementului originar (rație, rațiune; porție, porțiune). În cîteva cazuri s-a adăugat și o a treia formă de origine franceză și germană precum divizie, diviziu-ne, divizion / pensie, pensiune, pension. Atît formele în -(ț)ie, cît și cele în -(ț)iune au însă aceeași origine, în limba latină. Cea scurtă provine din nominativul latin natio, religio, iar cea lungă este preluarea acuzativului și ablativului natione(m), religione(m), cu trecerea
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în română (forma scurtă) și în neerlandeză (de unde a trecut și în limbile slave și, uneori, în germană); c) adaptarea după modelul francez în limbile germanice (exclusiv neerlandeza, care urmează acest model numai parțial) și uneori în română (comision, divizion, pension). Ca factor de apropiere între limbile romanice și cele germanice, împrumutul latin nu a urmat întotdeauna o cale sistematică și nu caracterizează numai categoria substantive-lor, deși aici are rolul cel mai evident și extinderea cea mai mare. Uneori, această apropiere
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
, Elena (19. XII. 1878, București - 25.XI.1947, București), prozatoare și publicistă. Sora mezină a lui George Bacaloglu și a lui Victor A. Bacaloglu, ofițeri de carieră, cu preocupări publicistice și literare, B. își face educația într-un pension și, probabil, după ce se căsătorește cu Radu D. Rosetti, audiază cursuri de literatură, filosofie și istoria artei la Bruxelles și Paris. Divorțând, se va recăsători în 1902 cu Ovid Densusianu, de care se desparte curând. Își va crește singură copilul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285523_a_286852]
-
SNFOR va fi strâns suma cerută pentru vânzarea definitivă, să fie încheiat un contract corespunzător. În mod tradițional, la 15 septembrie 1919 a fost inaugurat (cu fastul impus de eveniment) primul an școlar de la liceul de fete, numit, uneori, și „pension de domnișoare”. Din păcate, atunci când 14 femei se adună la un loc, fie și pentru o cauză nobilă, se adună 14 orgolii, 14 temperamente, 14 caractere și 14 trepte diferite pe scara ierarhiei sociale așa că, tot în acest an, au
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de pe strada Donici nr. 22 i s-a aprobat fără rezerve înscrierea fiicei sale Natalia în clasa a II a, fără niciun fel de taxe. d. Sursele de finanțare Plata chiriei, a profesorilor, a alimentelor dar și a primirii în pension a unor copile sărace, nu erau acoperite nici pe departe din taxele școlare așa că meritul supraviețuirii acestui frumos proiect a revenit în totalitate acestor doamne inimoase care au știut să scoată bani și din piatră seacă, chiar dacă, uneori se mai
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
acoperii toate cheltuielile spre aceasta. Numele amatorilor și sumele ce au dat se vor face cunoscute în vreuna din foile viitoare. Cu banii se va închiria o casă, pentru școala suspomenită, se vor plăti profesorii trebuincioși, se vor pune în pension spre învățătură un număr de cinci fete, deocamdată, cu toate cele trebuincioase, hrană și îmbrăcăminte, se vor întîmpina trebuincioasele școalei ș.c.l. Eliad va fi directorul aceștii școli și casierul soțietății, și la vreme va da socoteală înaintea soților
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
din tineri vor dori a urma cursurile arătate se vor îndrepta la redactoriul gazetei, unde vor găsi pe Eliad totdauna pînă la 12, și se vor înscrie în lista școlarilor. Incît pentru fete, am arătat că se vor pune în pension spre învățătură cu îmbrăcămintea, hrana și cele trebuincioase din casa soțietății. Se va alege un număr pînă la cinci copile cu prințipuri bune de moral și cu dispoziții la muzică, și învățăturile ce li se vor da în pension vor
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
în pension spre învățătură cu îmbrăcămintea, hrana și cele trebuincioase din casa soțietății. Se va alege un număr pînă la cinci copile cu prințipuri bune de moral și cu dispoziții la muzică, și învățăturile ce li se vor da în pension vor fi limba rumânească și franțozească, declamația, muzica vocală și danțul. Cîți din părinți vor dori ca fiicele dumnealor să urmeze aceste învățături folositoare și pe urmă să le hotărască de artiste, să binevoiască a se îndrepta asemenea la redactoriu
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
III.1941, Iași), memorialistă. Viitoarea mare tragediană s-a născut într-o familie de condiție modestă. Mama, Ecaterina, era casnică, iar tatăl, Constantin Theodoru, lucra ca intendent de spital. P. urmează clasele primare la Vaslui, fiind dată apoi la un pension particular. Curând, din pricina taxei prea ridicate, e retrasă de acolo și o vreme va învăța acasă, cu o profesoară din vecini. După o scurtă trecere prin Școala Profesională „Sf. Sava” din Iași, este înscrisă în 1885 la Conservator, având șansa
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289058_a_290387]
-
la Vatra Dornei însoțit de doi colegi de clasă, de preotul profesor Nae Popescu, un grup de profesori și col. aghiotant Dămăcescu, venind cu automobilul dinspre Borșa. Mihai a fost găzduit în Hotelul Băilor nr. 1, iar însoțitorii lui la Pensionul Nufer. Masa a fost luată la Cazinoul Băilor. Pe lângă Mihai și însoțitorii săi, au participat: Gh. Flondor, rezidentul regal al ținutului Suceava și prefectul județului Câmpulung, col. Șumulescu. Populația locală și-a manifestat dragostea și atașamentul față de Mihai și Dinastie
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
ar dobândi-o a drepturilor sale, a intereselor sale adevărate, a resurselor ce sunt într-însa și împrejurul său... Apoi, după ce vorbește de faptul că marea majoritate a tinerilor din clasele avute își caută instrucția în Franța și că toate pensioanele de domnișoare sunt conduse de franceze, adaugă: ... Și ea (Rusia), este foarte necăjită de acest fapt (intrucția dobândită în străinătate); de repețite ori vrut-au să înlocuiască trupele franceze printr-o operă germană, dar e prea târziu. Boierii, care n-
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Eu. — Tu ai compus-o? — Da, eu. Cine te-a îndemnat? — Nimenea, dar am fost toți de părere. Aci nu spuneam adevărul, fiindcă ideea nu era a mea, ci fusesem îndemnat. — Carevasăzică tu ești capul bucatelor, tu faci revoluție în pension: până a fi venit tu toți erau mulțumiți de mâncare și acuma ție îți pute. Dar la tat-tu acasă ce-ai mâncat? Zici că nu aveți pâine destulă, dar pâinea multă nu e bună, face scrofule, întreabă pe doftor
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
îndrăznit să anunțe o stagiune de vară la București. De altfel nici nu era lumină, căci întregul oraș era luminat cu petrol. Gazul aerian a fost introdus și inaugurat mai târziu. Într-o seară de toamnă am fost scoși din pension pe două rânduri și plimbați pe Calea Victoriei ca să vedem inaugurarea gazului. Vremea rece și lume multă se plimba pe străzi. Lumina becurilor juca permanent, fiindcă instalația era, pesemne, primitivă, iar sita Auer nu era încă inventată. La Teatrul Național o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
C.A. Rosetti a plecat în Franța în 1871, dezamăgit de cursul pe care-l luase viața politică românească prin instalarea unui guvern conservator, agreat de princepele Carol și de către puterile nedemocratice ale Europei. El intenționa să deschidă aici un pension de băieți ca să-și întrețină la studii pe cei trei fii, Mircea, Vintilă și Horia, pe care-i educase în spiritul concepțiilor sale democrat revoluționare. În ciuda afirmațiilor provenite din surse conservatoare că ar fi dus în capitala Franței și la
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
134, 162, 163, 391 Iaurgeria lui Hagi Stanof: 127 Imprimeria Statului: 275 Institutul Buchholtzer: v. Pensionatul Buchholtzer Institutul de Arhitectură: 244 Institutul de băieți Șeicaru: 50 Institutul de hidroterapie al medicilor asociați: 127 Institutul Heliade: 195, 242, 260, 407 Institutul pension de băieți „Codreanu“: 116 Intrarea dr. Toma Tomescu: 122 Ioanid (grădina de zarzavat și livada): 197 Iordache („La Idee“; restaurantul): 134, 135 Jockey-Club: 121 Kosman (restaurantul): v. Cosman Kübler (cafeneaua): 116 Labes (cafeneaua): 133 „La Clopoțel“ (restaurantul): 134 „La Drei
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
société d'étudiants roumains, qui d'abord a tenu șes réunions aux "milles colognes", ensuite, 11, Rue des Minimes, un petit café où l'on donne à manger à des ouvriers à midi. Șes amis et lui y prenaient leur pension; ils șont partis en oubliant de payer. Actuellement ils n'ont pas de local connu. Ces réunions n'ont jamais été qu'un prétexte à buveries. À une de ces réunions, un tailleur d'Ixelles s'est présenté pour réclamer
by Laurenţiu Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
, Alexandru (6.I.1834, București - 14.III.1857, București), poet. Este fiul Mariei (n. Popescu) și al paharnicului Zamfirache Sihleanu. După copilăria petrecută pe moșia părintească din ținutul Buzăului, după anii de învățătură la Pensionul „Monty” și la Colegiul „Sf. Sava” din București, la optsprezece ani S. se afla la Paris, unde va obține bacalaureatul în 1853, la Liceul „Louis le Grand”. Câtva timp a frecventat și cursurile Facultății de Drept. A fost coleg cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289667_a_290996]
-
BUJOREANU, Ioan M. (3.VIII.1834, București - 1.VIII.1899, București), prozator și dramaturg. Este fiul Raliței (sau Ralu, n. Lupoianul) și al pitarului Mihalache Bujoreanul. B. își face studiile în pensioane particulare și la Colegiul „Sf. Sava” din București. Ocupă slujbe în administrație, e judecător de tribunal la Ploiești, avocat, redactor și director la „Monitorul oficial”. A editat câteva colecții de texte juridice, printre care și Colecțiune de legiuirile României vechi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285923_a_287252]
-
1882 și 1884 este redactor, i se publică în 1884 romanul În fața vieții, scos și în volum în același an. Funcționar, din 1885, în Ministerul Afacerilor Străine, e concomitent profesor la Liceul „Sf. Gheorghe”, condus de Anghel Demetriescu, și la pensionul de fete al Elenei Miller-Verghi. În 1888 e trimis atașat diplomatic la Roma, unde va rămâne până în 1906, cu o detașare temporară la Atena (1892) și alta la Bruxelles, când girează și postul de la Haga (1892-1894). Se căsătorește în 1890
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
asigură, la fel ca și celorlalți copii (frumoasa Catinca, măritată cu pașoptistul C. Rolla, și Iancu, viitorul locotenent-colonel și literat), o creștere aleasă. Asemenea lui Mihail Kogălniceanu, A. învață mai întâi cu dascălul maramureșean Gherman Vida (1827-1828), trecând apoi la pensionul lui Victor Cuénim (1828). Plecat, pentru studii, la Paris (1834), își ia acolo, în octombrie 1835, bacalaureatul în litere. Lipsindu-i orice înclinație pentru chimie și medicină, care îl tentaseră la un moment dat, se înscrie în 1836 la Facultatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]