324 matches
-
spectacol multimedia despre istoria construirii Castelului Imperial. Castelul Burgravilor era situat în zona cuprinsă între "Turnul Circular" și "Turnul Luginsland", dar după distrugerea sa în 1420 și cumpărarea ruinelor sale de către oraș a mai rămas foarte puțin din el. "Turnul Pentagonal" aflat în partea de nord a stâncii este una dintre cele mai vechi clădiri de pe stânca pe care se află castelul. El era odinioară donjonul Castelului Burgravilor. Partea sa inferioară din zidărie de piatră ar fi putut fi construită în
Castelul din Nürnberg () [Corola-website/Science/337670_a_338999]
-
adică în 1992. Zidurile bisericii, groase de 1,20 metri și înalte de 12 metri, au avut și rol de apărare. Deși pare opacă și simplă pe dinafară, lăcașul este bogat ornamentat pe dinăuntru. Are o sală și un cor pentagonal, iar pe fațada apuseană se află portalul principal, singura intrare inițială în biserică, care era probabil închis cu o hersă. În tribuna orgii aflată deaspura altarului se poate ajunge prin intermediul unei scări circulare. Există de asemenea alte scări alipite de
Biserica fortificată din Brădeni () [Corola-website/Science/326701_a_328030]
-
piatră de râu. Edificiul are un acoperiș din șindrilă, în patru ape, cu o ușoară rupere în pantă, aproape insesizabilă, în dreptul absidelor laterale. Streașina largă este susținută de console în „cap de cal”. Monumentul are plan treflat, cu abside laterale pentagonale mici și absida altarului poligonală nedecroșată. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele vestic al pronaosului. Dimensiunile bisericii sunt mici: lungimea de 15.75 metri și lățimea de 4.50 metri. În interior, biserica este
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
din Dolheștii Mari este construită din piatră brută, cu ziduri groase (1,50 m) și durabile, având inițial aspectul unei bazilici romane de tip creștin (cu pronaos, naos și altar). Edificiul are formă dreptunghiulară, de tip sală, cu absida altarului pentagonală atât la exterior, cât și în interior. Această formă neobișnuită a altarului este o trăsătură a arhitecturii gotice, în disonanță cu bisericile construite după tradiția bizantină în care laturile poligonului erau vizibile doar în exterior, iar absidele erau semicirculare în
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
chenar dreptunghiular. În pereții laterali ai bisericii se află opt nișe (câte patru pe fiecare parte) cu arcuri ușor frânte, separate între ele de stâlpi încorporați în zidurile laterale. Bolta altarului este semicilindrică înspre vest și are formă de semicalotă pentagonală (cu legături spre cele cinci laturi ale absidei) înspre est. Iconografia bisericii din Dolheștii Mari este printre cele mai vechi ansambluri de pictură murală păstrate pe teritoriul fostului Principat Moldova. Prof.dr. Vasile Drăguț a înscris pictura murală a bisericii dolheștene
Biserica Cuvioasa Parascheva din Dolheștii Mari () [Corola-website/Science/321650_a_322979]
-
legate între ele în partea de jos cu o panglică roșie având următoarele inscripții în cele trei limbi oficiale ale Republicii Moldovenești Nistrene: În partea de sus a stemei, între extremitățile convergente ale celor două spice, se află o stea pentagonală de culoare roșie. Imaginile secerii și ciocanului, soarele și razele sale au culoarea aurie, spicele de grâu sunt portocaliu închis, știuleții de porumb sunt portocaliu deschis și frunzele lor sunt galben închis. Fructele au culoare portocalie cu margini maronii, boabele
Stema Transnistriei () [Corola-website/Science/310858_a_312187]
-
contraforți să fi fost adăugați ulterior pentru întărirea structurii bisericii. După cum relatează Romstofer, biserica a avut sub streașină și la turlă o ""decorație de plăci ornamentale cu rozete și nasturi smălțuite"". Lăcașul de cult avea abside semicirculare la interior și pentagonale în exterior, acestea fiind străpunse de câte o fereastră în ax. Absida altarului era mai amplă decât absidele laterale. Absidele erau împodobite cu firide înalte (câte 5 la cele laterale și 7 la altar), având deasupra lor un rând de
Biserica Sfântul Procopie din Bădeuți () [Corola-website/Science/316840_a_318169]
-
linii: "Приднестровская Молдавская Республика", primul cuvânt fiind dispus în arc de cerc în partea de sus, iar celelalte două pe două linii în mijlocul cercului. Toate imaginile și inscripțiile medaliei sunt convexe. Medalia este prinsă printr-o ureche de o panglică pentagonală de mătase lucioasă de culoare roșie, având o lățime de 24 mm. În mijlocul panglicii se află o bandă longitudinală de culoare verde cu lățimea de 7 mm. Pe reversul panglicii se află o agrafă pentru prinderea decorației de haine.
Medalia „Apărător al Transnistriei” () [Corola-website/Science/313388_a_314717]
-
nesfințită” de conscriptorii episcopului sârb Sinesie Jivanovici al Aradului. Aceasta figurează atât în tabelele recensămintelor ecleziastice din anii 1761-1762 și 1829-1831, precum și pe harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773). Lăcașul înfățișează o planimetrie arhaică, anume cea a unui dreptunghi cu absida pentagonală decroșată, prevăzut, în partea opusă, cu o terminație poligonală în trei laturi; tradiția potrivit căreia biserica ar fi fost înălțată în jurul anului 1600 își găsește astfel confirmarea. Pisania care cuprindea datarea începuturilor acestui edificiu a dispărut însă în cursul unui
Biserica de lemn din Ciungani () [Corola-website/Science/316800_a_318129]
-
în care au fost adăugate corului încă trei nivele din cărămidă. Soluția adoptată pentru susținerea caturilor superioare a fost construirea de contraforturi din cărămidă ce dau intuitiv impresia că sunt niște nișe terminate în arcuri semicirculare. Turnulețul cilindric are formă pentagonală începând de la jumătatea sa și adăpostește o scară spiralată. În prima jumătate a secolului al XV-lea a fost construită incinta fortificată. Curtinele aveau o înălțime de 6-7 m (pe partea estică se mai păstrează ziduri înalte de aproximativ 4-5
Biserica fortificată din Buzd () [Corola-website/Science/326815_a_328144]
-
rândunică". Edificiul are un acoperiș din șindrilă în "solzi". Acesta este înalt, cu pante repezi, și are ruperi în pantă în zona bolții. El se prelungește mult în afara cosoroabei, formând o streașină largă. Monumentul are plan treflat, cu absida altarului pentagonală decroșată. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele vestic al pridvorului. Pridvorul are o formă dreptunghiulară, având două ferestre dispuse simetric pe laturile
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
sud). Deasupra pronaosului se află o boltă semicilindrică. Între pronaos și naos se află un perete în care s-a realizat o deschidere largă încheiată în arc de cerc. Naosul are și el o formă dreptunghiulară, cu două abside laterale pentagonale în care se află câte trei ferestre dreptunghiulare, cu ancadramentul cioplit dintr-o singură bârnă. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică, în continuarea celei ce începe în pronaos și se termină în altar, iar absidele laterale sunt acoperite printr-
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
cioplit dintr-o singură bârnă. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică, în continuarea celei ce începe în pronaos și se termină în altar, iar absidele laterale sunt acoperite printr-o boltă avela. Altarul are o absidă nedecroșată de formă pentagonală și nu are cele două nișe care adăpostesc proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află două ferestre dreptunghiulare: una în axa absidei și cealaltă pe canatul sudic de lângă axă. Bolta semicilindrică se continuă și în altar, fiind racordată la est cu
Biserica de lemn din Putna () [Corola-website/Science/311970_a_313299]
-
din șindrilă bătută în „solzi”. Pe coama bisericii se află două cruci (una în partea de est și alta în partea de vest). Monumentul are formă treflată (plan triconc), cu abside laterale dreptunghiulare, cu absida altarului poligonală și cu pronaos pentagonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al
Biserica de lemn din Frătăuții Noi () [Corola-website/Science/320439_a_321768]
-
cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul are o formă pentagonală în partea de vest. În acest spațiu se află două ferestre: una dreptunghiulară terminată în unghi în axul contraabsidei și o alta pe peretele sudic. Naosul are două abside dreptunghiulare, în care se află dispuse câte o fereastră dreptunghiulară terminată
Biserica de lemn din Frătăuții Noi () [Corola-website/Science/320439_a_321768]
-
stabilită în urma săpăturilor arheologice din 1976, precum și a altora, de dată mai recentă (2003-2004). Construcția realizată din piatră nefasonată legată cu mortark are un plan dreptunghiular (lățime: 7,5 m în interior și 10 m în exterior), prezentând o absidă pentagonală și contraforți dreptunghiulari în exterior. Aceștia susțineau o boltă în cruce pe ogive. Fundațiile măsoară 1,30 - 1,40 m grosime, iar construcția în ansamblu prezintă similitudini cu cele de tip cistercian de la Cârța și din Bartolomeu. Acest fapt permite
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
dispuse orizontal. Planul construcției este triconc, după tradiția bizantină. Biserica este susținută de 7 contraforturi: două se află în colțurile exonartexului (pridvorului), câte două încadrează cele două abside laterale și un picior de contrafort susține absida altarului. Absidele laterale sunt pentagonale și încadrate de câte două contraforturi, iar absida altarului este heptagonală. Absidele sunt împodobite cu arcade oarbe, având deasupra lor două rânduri de ocnițe (mari și mici). Ocnițele mari se întind de la o absidă laterală la celalaltă, pe când ocnițele mici
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
gotic (câte două pe pereții de nord și de sud). Încăperea mormintelor are o boltă semicilindrică și este luminată prin două ferestre dreptunghiulare (una pe peretele nordic și una pe cel sudic). Naosul are două abside semicirculare în interior și pentagonale la exterior. În fiecare absidă laterală se află o fereastră dreptunghiulară (de dimensiuni egale cu cele din încăperea mormintelor). Deasupra naosului se înalță turla cilindrică în interior și octogonală la exterior. Absida altarului este decroșată față de restul construcției, existând cele
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
au fost duse la Arhivele Statului din București și la Biblioteca Academiei Române. Încă de la început, Mănăstirea Cetățuia a fost înconjurată de ziduri de piatră groase de aproape 1,40 m și înalte de 7 m, delimitând o incintă de formă pentagonală cu dimensiuni de aproximativ 120x60 de metri. Zidurile de incintă erau compuse dintr-o curtină masivă, având câte o turelă de flancare (turn de colț) pătrată în colțurile de sud-est și sud-vest (acesta s-a prăbușit împreună cu zidul de pe latura
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
coadă de rândunică și cheotoare dreaptă, cu grinzile de la bază fixate, la noul amplasament, pe o fundație solidă de piatră. Biserica are un plan dreptunghiular unitar pentru pronaos, (3,93/6,50) și pentru naos (6/6,50), iar altarul pentagonal, cu pereții retrași. Pronaosul este tăvănit, de pe grinzile ce-l delimitează înălțându-se turnul de înălțime mai redusă, în comparatie cu alte construcții similare, cu galerie deschisă, având câte trei arcade semicirculare pe fiecare latură a sa și un coif
Biserica de lemn din Bălcești () [Corola-website/Science/313197_a_314526]
-
secera și ciocanul, înconjurată de un spic și de un fragment de roată dințată, ambele stilizate. Diametrul general al medaliei este de 40 mm, pe revers fiind gravat numărul individual. Medalia Ordinului este prinsă printr-o ureche de o panglică pentagonală de mătase lucioasă, având în extremitatea stângă două benzi roșii și una verde cu o lățime de 2 mm fiecare, simbolizând steagul Republicii Moldovenești Nistrene. După aceste benzi, se află alte trei benzi mai late cu o lățime de 7
Ordinul „Gloria muncii” (Transnistria) () [Corola-website/Science/313333_a_314662]
-
streașină foarte largă (2.00 m) în partea de vest și cu o învelitoare din tablă zincată. Streașina este susținută de console formate prin prelungirea căpriorilor. Monumentul are formă dreptunghiulară și dimensiuni mici (5.25x12.95 m), cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pridvor deschis, pe latura de sud. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
laturile de nord și de sud. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică sprijinită pe un arc dublou, plasat pe axul transversal al încăperii și este retrasă de la perete cu 0.50 m. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. Catapeteasma se află avansată cu 1.25 m vest față de nivelul decroșului. Aici se află două ferestre: una dreptunghiulară de dimensiuni egale cu cele din naos este
Biserica de lemn din Todirești () [Corola-website/Science/320429_a_321758]
-
false, inegale, pe pronaos și altar. Turla de pe altar este mai mică decât cea de pe pronaos. Streașina aflată sub acoperiș este largă (1.60 metri) și are console tăiate după un profil curbiliniu. Monumentul are formă dreptunghiulară, cu absida altarului pentagonală și decroșată și fără pridvor. Lăcașul de cult este prevăzut cu o ușă (în peretele sudic al pronaosului) și cu patru ferestre (una în axa altarului, două în naos și una în peretele vestic al pronaosului). În interior, biserica este
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]
-
80x5.65 metri), cu câte o fereastră pe laturile de nord și de sud, încheiate în arc de cerc. El are o boltă sprijinită pe un contur hexagonal, formată din bârne încheiate în „cheotori”. Altarul are o absidă de formă pentagonală (4.15x5.00 metri) și o fereastră dreptunghiulară (0.65x0.80 metri) în axa absidei. Fereastra a fost inițial mai mică, fiind mărită ulterior. Catapeteasma este amplasată cu 0.90 metri înspre naos. În decroșurile de nord și de sud
Biserica de lemn din Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/317119_a_318448]