324 matches
-
și particularități, forturile și bateriile sunt clasificate în următoarele tipuri: Fort tip 1 Reprezentante: 1 Chitila și 3 Otopeni Structura: pentagonală Categoria: forturi mari, din planurile inițiale ale generalului Brialmont Fort tip 2 Reprezentante: 2 Mogoșoaia și 13 Jilava Structura: pentagonală modificată față de tip 1 Categoria: forturi mari, din planurile inițiale ale generalului Brialmont Fort tip 3 Reprezentante: 4 Tunari, 7 Pantelimon - 18 Chiajna, total 12. Structură: trapezoidală Categoria: forturi adaptate din planurile generalului Brialmont la un nou tip de muniție
Sistemul de fortificații al Bucureștiului () [Corola-website/Science/318760_a_320089]
-
planurile inițiale ale generalului Brialmont Fort tip 3 Reprezentante: 4 Tunari, 7 Pantelimon - 18 Chiajna, total 12. Structură: trapezoidală Categoria: forturi adaptate din planurile generalului Brialmont la un nou tip de muniție. Fort tip 4 (acvatic) Reprezentant: 5 Ștefanești Structura: pentagonală Categoria: variantă particulară a tip 2, înconjurat din 3 parți de șanțuri cu apă Fort tip 2 modificat (unic) Reprezentant: 6 Afumați Structura: pentagonală modificată față de tip 1 Categoria: variantă modificată în timpul construcției a tipului 2 Bateriile intermediare Tip 1
Sistemul de fortificații al Bucureștiului () [Corola-website/Science/318760_a_320089]
-
generalului Brialmont la un nou tip de muniție. Fort tip 4 (acvatic) Reprezentant: 5 Ștefanești Structura: pentagonală Categoria: variantă particulară a tip 2, înconjurat din 3 parți de șanțuri cu apă Fort tip 2 modificat (unic) Reprezentant: 6 Afumați Structura: pentagonală modificată față de tip 1 Categoria: variantă modificată în timpul construcției a tipului 2 Bateriile intermediare Tip 1: 1-2 Chitila, 4-5 Tunari, 5-6 Ștefanești, 6-7 Afumați și 7-8 Pantelimon Tip 2: 13-14 Jilava, 14-15 Broscărei Tip 3: 2-3 Mogoșoaia, 8-9 Cernica, 9-10
Sistemul de fortificații al Bucureștiului () [Corola-website/Science/318760_a_320089]
-
pridvor, pronaos, naos și altar. În biserică se intră printr-un pridvor pătrat aflat pe latura de vest, având deasupra sa un turn-clopotniță de formă octogonală. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și nu are ferestre. Naosul are două abside laterale pentagonale simetrice, în axa cărora s-a amplasat câte o fereastră. Altarul are o absidă de formă pentagonală, decroșată, cu o fereastră dreptunghiulară în axa absidei. Catapeteasma este avansată, formând în nișele laterale un diaconicon și un proscomidiar.
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
vest, având deasupra sa un turn-clopotniță de formă octogonală. Pronaosul este de formă dreptunghiulară și nu are ferestre. Naosul are două abside laterale pentagonale simetrice, în axa cărora s-a amplasat câte o fereastră. Altarul are o absidă de formă pentagonală, decroșată, cu o fereastră dreptunghiulară în axa absidei. Catapeteasma este avansată, formând în nișele laterale un diaconicon și un proscomidiar.
Biserica de lemn din Cârlig () [Corola-website/Science/320190_a_321519]
-
o turlă octogonală, de dimensiuni mari, învelită complet în tablă. Turla are patru ferestre dreptunghiulare, dispuse simetric și orientate către cele patru puncte cardinale. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), fără contraabsidă, cu absidele laterale și cu abisda altarului pentagonale, de dimensiuni mari. Absida altarului este nedecroșată față de restul corpului construcției. Cele trei abside au fiecare câte trei ferestre terminate la partea superioară în arc de cerc, dispuse astfel: una în axa absidei și celelalte două simetric față de aceasta. Biserica
Biserica de lemn din Măzănăești () [Corola-website/Science/320319_a_321648]
-
trei turle false, de dimensiuni mai mici, pe pridvor, pronaos și altar. Cele patru turle sunt învelite complet în tablă, iar în vârful fiecăreia există câte o cruce. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), fără contraabsidă, cu absidele laterale pentagonale și cu absida altarului pentagonală și decroșată față de restul corpului construcției. Accesul în interior se realizează pe două uși: una dispusă în peretele sudic al pridvorului și alta dispusă în peretele sudic al absidei altarului. Cele două uși sunt confecționate
Biserica de lemn din Lucăcești () [Corola-website/Science/320318_a_321647]
-
mai mici, pe pridvor, pronaos și altar. Cele patru turle sunt învelite complet în tablă, iar în vârful fiecăreia există câte o cruce. Monumentul are plan triconc (formă de cruce), fără contraabsidă, cu absidele laterale pentagonale și cu absida altarului pentagonală și decroșată față de restul corpului construcției. Accesul în interior se realizează pe două uși: una dispusă în peretele sudic al pridvorului și alta dispusă în peretele sudic al absidei altarului. Cele două uși sunt confecționate din lemn și sunt vopsite
Biserica de lemn din Lucăcești () [Corola-website/Science/320318_a_321647]
-
în pereții laterali de est și de vest există câte o fereastră terminată la partea superioară în arc de cerc. Din pridvor se realizează accesul în pronaos. Acesta are o formă dreptunghiulară. Naosul are formă dreptunghiulară, cu două abside laterale pentagonale în axa cărora se află dispusă câte o fereastră terminată în arc de cerc, de dimensiuni mai mari decât ferestrele din pereții laterali ai pridvorului. Altarul prezintă o absidă pentagonală decroșată, cu o ușă de acces în peretele sudic și
Biserica de lemn din Lucăcești () [Corola-website/Science/320318_a_321647]
-
formă dreptunghiulară. Naosul are formă dreptunghiulară, cu două abside laterale pentagonale în axa cărora se află dispusă câte o fereastră terminată în arc de cerc, de dimensiuni mai mari decât ferestrele din pereții laterali ai pridvorului. Altarul prezintă o absidă pentagonală decroșată, cu o ușă de acces în peretele sudic și cu o fereastră către est, în axa absidei. Această fereastră are forma și dimensiunile celor două ferestre din absidele laterale.
Biserica de lemn din Lucăcești () [Corola-website/Science/320318_a_321647]
-
verzuie, pentru a proteja edificiul de intemperii. Edificiul are un acoperiș înalt din tablă zincată, cu o turlă mare pe naos și trei turle false pe pridvor, pronaos și altar. Monumentul are formă de cruce (plan triconc), cu abside laterale pentagonale. Absida altarului de formă poligonală, precum și pridvorul pătrat, sunt decroșate față de restul corpului construcției. Biserica are o lungime de 26.60 metri, lățimea de 12.70 metri și înălțimea de 10 metri. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși
Biserica de lemn din Drăgoiești, Suceava () [Corola-website/Science/320320_a_321649]
-
o turlă mare pe naos și trei turle false (câte una pe altar și pe cele două abside laterale). Turla aflată deasupra naosului se sprijină pe două baze, ambele de formă pătrată. Monumentul are formă de cruce, cu abside laterale pentagonale. Absida altarului de formă poligonală este ușor decroșat față de restul corpului construcției. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși (una în peretele vestic al pridvorului și cealaltă în peretele sudic al absidei altarului). În interior, biserica este împărțită în
Biserica de lemn din Românești, Suceava () [Corola-website/Science/320328_a_321657]
-
fost placați la partea inferioară cu scânduri vopsite în culoarea roșie și la partea superioară cu șindrilă fasonată cu model, de culoare galbenă. Edificiul are un acoperiș din tablă zincată, fără turle. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu două uși de acces: una principală, aflată în peretele sudic al pronaosului, și alta secundară, situată în decroșul de sud al absidei altarului. În interior
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
laturile de nord și de sud (0.60x1.20 metri). Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică retrasă de la perete cu 0.75 metri, în plan, și cu 0.30 metri pe verticală. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. În prelungirea diaconiconului, a fost construită o încăpere pe unde se intră direct în altar. În partea sudică a acestei încăperi a fost amplasată o fereastră de
Biserica de lemn din Humoreni () [Corola-website/Science/320330_a_321659]
-
pe un soclu din piatră de râu. Pentru a proteja edificiul de intemperii, pereții din bârne au fost placați cu scânduri vopsite cu culoare verde. Edificiul are un acoperiș din tablă zincată. Monumentul are formă de navă, cu absida altarului pentagonală și decroșată față de restul corpului construcției și cu pronaos poligonal. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pridvorului. În interior, biserica este împărțită în patru încăperi: pridvor, pronaos, naos și altar. Pereții interiori
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
cu latura de 6.15 metri), cu două ferestre dreptunghiulare terminate la partea superioară în arc de cerc, pe laturile de nord și de sud. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică retrasă. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. Aici se află două ferestre dreptunghiulare încheiate în arc de cerc: una în axa absidei și cealaltă pe peretele sudic. Acest spațiu este acoperit cu o boltă
Biserica de lemn din Lămășeni () [Corola-website/Science/320340_a_321669]
-
în structura bisericii de care avem știre datează din 1778. La inițiativa arhimandritului mănăstirii Putna, Vartolomei Măzăreanu, a egumenului Ioasaf și a sătenilor, lăcașul a fost modernizat și transformat în biserică parohială. Cu acel prilej s-au adăugat absidele laterale pentagonale și pronaosul, tăindu-se din pereții lungi. Până în anul 1786, biserica de lemn a fost schit dependent de Mănăstirea Putna. În acel an, ea a devenit biserică parohială a comunității sătești. Ultima etapă de construcție a avut loc în anul
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Putna () [Corola-website/Science/320372_a_321701]
-
Maicii Domnului” din Putna este construită din cărămidă, în stil moldovenesc. Dimensiunile edificiului sunt următoarele: 18 m lungime și 6 m lățime. Biserica este luminată prin 12 ferestre mari, de dimensiuni egale. Biserica are un plan treflat, cu abside laterale pentagonale. În exterior, cam la două treimi din înălțimea zidurilor, edificiul este înconjurat de un brâu torsadă, cu trei muluri, frânt din loc in loc. În registrul superior, deasupra brâului, se află firide oarbe. Turla octogonală aflată deasupra naosului este construită
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Putna () [Corola-website/Science/320372_a_321701]
-
județul Hunedoara a fost ridicată în secolul al XVIII-lea. Are hramul „Buna Vestire”. Figurează pe lista monumentelor istorice, . Biserica „Buna Vestire” din Tomnatecu de Sus, înscrisă pe lista monumentelor istorice românești, este un edificiu de plan dreptunghiular, cu absida pentagonală decroșată, prevăzut cu un turn-clopotniță suplu, cu foișor închis și fleșa înaltă; cele două pridvoare deschise, corespunzătoare intrărilor de pe laturile de vest si de sud, au fost adosate în anul 1863. Suprafața exterioară a bârnelor este tencuită. Tabla a luat
Biserica de lemn din Tomnatecu de Sus () [Corola-website/Science/321096_a_322425]
-
transmițând anul 1855; sub tencuiala interioară și exterioară actuală se pot ascunde însă nu doar eventuale fragmente picturale, ci și elemente de datare mult mai vechi. Edificiul, renovat în anii 1911, 1929, 1937 și 1966, se compune dintr-un altar pentagonal decroșat, un naos dreptunghiular de dimensiuni medii și un pronaos de aceeași formă, suprapus de un turn-clopotniță robust, cu foișor în console și fleșă ascuțită, sprijinit pe panta abruptă de tablă a acoperișului. În dreptul unicei intrări apusene s-a adosat
Biserica de lemn din Grosuri () [Corola-website/Science/321114_a_322443]
-
valoare inestimabilă. Biserica "Sfântul Ierarh Nicolae" din satul Poienița Tomii a fost ridicată, potrivit însemnării de pe piciorul de piatră al prestolului, în anul 1805, în timpul păstoririi preotului Gheorghe Popovici. Este un edificiu de plan dreptunghiular, cu absida nedecroșată, de formă pentagonală, prevăzut, deasupra pronaosului, cu un turn-clopotniță robust, cu foișor deschis și fleșă evazată. În dreptul unicei intrări apusene s-a adosat un pridvor din scânduri. În 1983, tabla a luat locul șiței clasice. Cum interiorul este placat cu scânduri, nu se
Biserica de lemn din Poienița Tomii () [Corola-website/Science/321131_a_322460]
-
se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Edificiul are un acoperiș din șindrilă în două pante, cu o turlă octogonală deasupra naosului. Streașina edificiului este foarte largă, având 1.40 m. Monumentul are plan triconc, cu absida altarului pentagonală decroșată față de restul corpului construcției și cu absidele laterale și pronaosul poligonale. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele sudic al pronaosului. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Pereții
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
încăperi: pronaos, naos și altar. Pereții interiori ai bisericii au fost tencuiți până la nivelul de naștere a bolților. Intrarea în biserică se face pe o ușă (1.15x2.20 m) situată în peretele sudic al pronaosului. Pronaosul are o formă pentagonală în partea de vest (5.95x7.20 m), în care se află o fereastră. Deasupra pronaosului se află o calotă octogonală retrasă de la pereți (cu 1.20-2.00 m). Între pronaos și naos este un perete cu un gol de
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
o calotă octogonală retrasă de la pereți (cu 1.20-2.00 m). Între pronaos și naos este un perete cu un gol de trecere central, terminat în arc aplatizat. Naosul are o formă dreptunghiulară (6.00x10.65 m), cu două abside pentagonale (3.65x2.45 m), cu tavane drepte. În axele absidelor laterale se află câte o fereastră. Deasupra naosului se află o boltă semicilindrică, din care se înalță o turlă octogonală (pe axa transversală ce unește cele două abside), înaltă de
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]
-
se află o boltă semicilindrică, din care se înalță o turlă octogonală (pe axa transversală ce unește cele două abside), înaltă de 4 metri și având patru ferestre în cele patru puncte cardinale. Altarul are o absidă decroșată de formă pentagonală, catapeteasma fiind avansată cu 1,15 m în naos, iar în decroșurile de nord și de sud se află proscomidiarul și diaconiconul. În această încăpere au fost amplasate două ferestre: una în axa absidei (0,60x1,00 m), terminată în
Biserica de lemn din Pârteștii de Sus () [Corola-website/Science/321133_a_322462]