998 matches
-
și necunoscut în spațiul postbizantin și în sfera de influență a ortodoxiei - se înscriu decis în esteticile europene și în orizontul înnoirilor de limbaj, în timp ce hieratica icoanei și a frescei, cu schematismul ei formal împins aproape de abstracțiune, se retrage în penumbrele tainice ale spațiului eclezial și în lumina lăuntrică a unei spiritualități necontingente. Această separație, aparent dusă pînă la capăt, are totuși marile ei inerții și micile sale perversiuni. Deși, prin prezența sa publică, pictorul format în climatul și în civilizația
Între Orient și Occident by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11057_a_12382]
-
să descifrezi cu lupa un vers foarte bun sau un poem excepțional, o rugăciune sau verset biblic, dar nu o nuvelă sau un roman. Editura Minerva aspiră să revină la suprafață, după ce a căzut - voit sau nevoit - într-o compactă penumbră. Privatizarea sau scepticismul a făcut-o să piardă programul de ediții critice, intrat într-o profundă criză. Colecția ,Biblioteca pentru toți" a avut și ea numai de pierdut de pe urma acestei transformări, care s-a resimțit grav în profilul editurii. S-
Clasicii români la Târg by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11072_a_12397]
-
amuțise încăperile vaste, protocolare, și înfășase mobila într-un giulgiu alb, înghețată: catifelele și gobelinurile, patina de antic a pieselor și lemnăria aurită, toate arătau fantomatic albe sub husele care le apărau de praf și de vară. Undeva, departe, în penumbra de zăpadă și draperii împreunate, se auzea un telefon sunînd. Grady l-a auzit de cum a intrat în casă. Dar înainte de a răspunde, l-a condus pe Clyde într-un hol atît de somptuos, încît dacă vorbeai la un capăt
Truman Capote O vară de răscruce by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/10795_a_12120]
-
o nuanță de ironie, alteori percepem melancolie în zâmbetul ei.” Căci numai Leonardo descoperise, în epocă, soluția: „Pictura trebuia să lase privitorului ceva să ghicească. Când contururile nu sunt foarte ferme, când forma e oarecum vagă, ca și cum ar dispărea în penumbră, impresia de uscăciune și rigiditate dispare”. În afară de această tehnică numită sfumato, da Vinci înțelesese că și asimetria peisajului contribuie la mister: „În dreapta, orizontul pare mult mai înalt decât în stânga. După cum ne uităm la unul sau la altul din aceste orizonturi
Cărți la Editura ART by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3991_a_5316]
-
se întâmplară și două lucruri teribile. Primul a fost că Maria făcu ceea ce promisese să nu facă. În timp ce atenția tuturor era atrasă de îmbrăcatul și pieptănatul miresei, intră în dormitorul mamei sale. Camera avea obloanele trase, dar chiar și în penumbră pânzele albe întinse pe pat lăsau să se întrevadă forma coșurilor în care pâinea scoasă din cuptor în dimineața aceea fusese așezată să se odihnească. Dulapul din laminat bicolor se întindea pe un perete întreg, iar oglinda de pe ușa din
Michela Murgia: ACCABADORA by Gabriela Lungu () [Corola-journal/Journalistic/3884_a_5209]
-
încercând/ să acopăr sfâșierea/ cu plinul/ unui ochi/ ce se-ntoarce/ contemplându-te-ntreg” (Pânza lui Ulise). Fugă într-un ev minor, ciclul ce dă și titlul volumului, este pigmentat de accente thanatice, pe care le descoperim în Psalmul de penumbră („Încă mă închipui cu flori pe frunte/ crescute ca o înștiințare pentru cei de deasupra”) sau în Subterană, unde așteptarea înfiorată a primăverii, cu puterea ei regenerantă, depășește limitele ontologice impuse făpturii muritoare: „În curând cerul va pluti sub pământ
Fugă într-un ev minor by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Imaginative/13570_a_14895]
-
Urcară scările spre terasa din spatele casei. În fața ușii masive de stejar, căutatul cheilor reîncepu. Pălăria îi căzuse pe ceafă, lăsând broboanele de sudoare să curgă în voie. În fine, apărură din buzunarul care mai fusese cercetat de câteva ori. În penumbra răcoroasă a casei tăcute, coridorul i se păru la fel de lung ca prima dată. Jocul de șah al pătratelor de gresie bej și maro, încadrate de un chenar roșcat, se îngusta spre capătul blocat vederii de ușa dinspre dormitorul de oaspeți
În vizită la unchiul Gh. by Mioara Apolzan () [Corola-journal/Imaginative/13093_a_14418]
-
și patristică, dar un eclectic ce încerca să gândească și pe cont propriu - uneori foarte temerar chiar, cum o demonstrează comentatorul contemporan -, Gerardus din Veneția și din Cenad iese acum, întrucâtva, din negurile unui început de istorie medievală și din penumbra unor pagini latine devenind, iată, într-o schiță de portret a cărei nevoie o simțeam, un personaj cultural cu valoare exemplară pentru vremea sa și pentru colțul de lume de care și-a legat numele. “ - scria Răzvan Theodorescu în „Cuvântul
Agenda2005-37-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284188_a_285517]
-
o inexplicabilă îngăduință”. Cartea profesorului Simionescu, Țara noastră, oameni, locuri, lucruri, i-a atras atenția chiar mai-marelui județului. I s-a adresat autoritar celui care pe atunci ținea în mâini frâiele învățământului timișean, un activist suit la lumina zilei din penumbra mediocrității: „Măi, bagă la cap. După cartea asta am învățat și eu. Voi mai puteți face una ca asta? Răspunsul fu timid cu glasul stins, dar uluitor în același timp: „Nu putem tovarășe prim, că n-avem cu cine. Au
Agenda2005-11-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283488_a_284817]
-
l PLANETELE (care se văd cu ochiul liber): MERCUR - invizibilă; VENUS - invizibilă; MARTE - vizibilă în crepusculul dimineții; JUPITER - vizibilă în a doua parte a nopții; SATURN - vizibilă toată noaptea. l ALTE DATE ȘI FENOMENE 24 aprilie - Eclipsa de LUNĂ prin penumbră, invizibilă la noi în țară. 29 aprilie - LUNA la perigeu. agenda aniversărilor DUMINICĂ, 24 APRILIE ALEJO CARPENTIER În urmă cu 25 de ani a decedat scriitorul cubanez Alejo Carpentier. În urma conflictelor cu autoritățile vremii, în 1927, după ce a ieșit din
Agenda2005-17-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/283621_a_284950]
-
Crăciun aseară Și sub bradul verde mi-a lăsat discret Versuri o mulțime pe corzi de chitară Și un dor feroce ce nu-ncape-n piept, Gânduri călătoare vin mereu și pleacă Simfonia mută crește...se înalță-ncet Umbre și penumbre dorul iși îmbracă Rană-adâncă-n suflet,rană de poet, A venit la mine Moș Crăciun cu daruri, Versurile mele,simt,încet cum zboară Precum o sămânță aruncată-n valuri, Dorul prin iubire simt,. mă înconjoară! Referință Bibliografică: Sărbători de vis 2
SĂRBĂTORI DE VIS 2 de VALER POPEAN în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383426_a_384755]
-
pentru ca, prin soarta mea, vezi și soarta altora!” (Tomi Laszlo) L-am cunoscut pe Tomi și pe Rolla cu ocazia reuniunii timișorenilor din mai 2011, la Haifa. Tomi, decanul comitetului de organizare, dădea sfaturi și împăciuia cu discreție; Rolla, din penumbra, isi spunea cu vioiciune părerea. Un an mai târziu am petrecut câteva zile împreună cu ei, în apartamentul lor din Haifa. Dimineață, Tomi consulta știrile pe internet, de la BBC la New York Times și Haaretz, apoi, la micul dejun, îi raportează Rollei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383466_a_384795]
-
pentru ca, prin soarta mea, vezi și soarta altora!” (Tomi Laszlo)L-am cunoscut pe Tomi și pe Rolla cu ocazia reuniunii timișorenilor din mai 2011, la Haifa. Tomi, decanul comitetului de organizare, dădea sfaturi și împăciuia cu discreție; Rolla, din penumbra, isi spunea cu vioiciune părerea. Un an mai târziu am petrecut câteva zile împreună cu ei, în apartamentul lor din Haifa. Dimineață, Tomi consulta știrile pe internet, de la BBC la New York Times și Haaretz, apoi, la micul dejun, îi raportează Rollei
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383466_a_384795]
-
pentru că, prin soarta mea, vezi și soarta altora!” (Tomi Laszlo) L-am cunoscut pe Tomi și pe Rolla cu ocazia reuniunii timișorenilor din mai 2011, la Haifa. Tomi, decanul comitetului de organizare, dădea sfaturi și împăciuia cu discreție; Rolla, din penumbră, îsi spunea cu vioiciune părerea. Un an mai târziu am petrecut câteva zile împreună cu ei, în apartamentul lor din Haifa. Dimineața, Tomi consultă știrile pe internet, de la BBC la New York Times și Haaretz, apoi, la micul dejun, îi raportează Rollei
DIALOG CU TOMI LASZLO (1) de GETTA NEUMANN în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383469_a_384798]
-
compuse de Mihai Vanica, pe versurile poetei Gina Teodorescu, regretata mamă a compozitorului Mircea Drăgan. Poate oare decripta cineva taina refractării luminii iubirii în obscuritatea vinei? Ce cuget morb, ce viciere a simțirii sunt în stare să acuze iubirea?! În penumbrele unei odisee bracate de la capăt la capăt pe incredibil de tragice încercări, întreaga familie Vanica a fost „vinovată” de iubire și a executat condamnarea de la Kremlin, o parte din ea luând calea sinistrelor deportări în Siberia, iar alta pornind pe
MIHAI VANICA. ODISEEA VIEŢII, ODISEEA MUZICII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2168 din 07 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382842_a_384171]
-
și-n vis. Ograda și casa îi purtau încă pecetea. Mă amăgeam că e dusă prin vecini, că vine îndată... Furișat după cină în iatacul ei, azvârleam împrejur ochi ageri, hulpavi. Îmi părea minunat lăuntrul cel tainic, de mult neumblat. Penumbra tremura ca-ntr-o poveste. Nu-mi aduceam aminte când fusesem acolo ultima dată, însă acum parc-aș fi intrat întâi! O fereastră micuță cu gratii se-adăpostea îndărătul unei verzi perdele străvezii. Sclipirea mătăsii da privirii curioase frumusețea deplin
CASETA CU BIJUTERII de ANGELA DINA în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385328_a_386657]
-
Șerban, ‘Omul care face minuni’ de Radu F. Alexandru. A debutat în cinematografie tot în 1957, cu filmul ‘Pasărea Furtunii’, regizat de Dinu Negreanu. Din filmografia să menționam: ‘Lumină de iulie’ (1963), ‘Meandre’ (1966), ‘Tinerețe fără bătrânețe’ (1968), ‘Drum în penumbra’ (1972), ‘Dragostea începe vineri’ (1972), ‘Zestrea’ (1972), ‘Pistruiatul’ (1973) - serial TV, ‘Actorul și sălbaticii’ (1974), ‘Gloria nu cântă’ (1976), ‘E atat de aproape fericirea’ (1977), ‘Clipă’ (1979), ‘ Visul unei nopți de iarnă’ (1980) - teatru TV, ‘Lumini și umbre’ (Partea I
A murit actrita Margareta Pogonat [Corola-blog/BlogPost/93520_a_94812]
-
Universitatea Ecologică, unde a predat actoria, ajungând până la gradul de conferențiar universitar. S-a pensionat de la Teatrul Nottara în anul 1998, iar de la Universitate - la începutul anului 2012. A fost distinsa cu Premiul ACIN de interpretare în 1972 (‘Drum în penumbra’, regia Lucian Bratu) și în 1973 (‘Zestrea’, regia Letiția Popa, si ‘Dragostea începe vineri’, regia Virgil Calotescu). În anul 2009, Margaretei Pogonat i s-a decermat premiul UNITER pentru întreaga activitate, alături de Mitică Popescu. Are o stea, după modelul american
A murit actrita Margareta Pogonat [Corola-blog/BlogPost/93520_a_94812]
-
vechimii tipăriturilor religioase?! De ce atâta dependență formală față de Biblia de la București, tipărită în limba română pe la 1688?! Mira imploră iertare de la Domnul pentru gândurile sale, continuând să se minuneze cum teologii epocii moderne nu se preocupaseră de această problemă. În penumbra încăperii își făcu apariția Mira-Mică. Intrase pășind ca o pisică, sperând s-o surprindă pe vară-sa, care, credea ea, adormise. Văzând că nu așa stau lucrurile, fu dezamăgită, uitând să mai salute. Mira își zâmbi unui gând nerostit. Vară
CAPITOLUL 4 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383229_a_384558]
-
se pare, că tocmai din vorbe trăiești; ar fi mai avantajat, poate, dacă ți-ar arăta un scalpel! De-acum, cine să te mai creadă cu adevărat? Și cum să mai separe forma de esență? Delirul de hiperluciditate? Umbra de penumbră? Jocul - dacă se poate numi așa - te-a marcat definitiv: știi, de-o vreme, că totul e Lazaret și că nu există nici o scăpare. Conștient, ți-ai torturat vecinii, urlând, dincolo de miezul nopții, KK! Sonoritatea-scato a invocației - cine să știe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Pe jos era Încă plin de rămășițele caselor ce aparținuseră familiei Uberti, distruse după Înfrângerea ghibelinilor la Benevento. Pentru mai mult de treizeci de ani, ruinele slujiseră drept carieră de piatră pentru edificarea noilor construcții din oraș. În fața lor, În penumbra abia Îmblânzită de lucirea lămpilor cu ulei care ardeau În partea dinspre Ponte Vecchio, din teren se Înălța contrafortul lateral al turnului lui Farinata, șeful casei. Ruinele răsăreau din pământ ca niște uriași dinți sfărâmați. Acea esplanadă răvășită urma să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
știu. Dintr-un motiv oarecare, Încearcă să se dea drept doi dintre ai noștri. Pe alții i-au păcălit, dar nu pe mine. Dante Încercă să urmărească din ochi siluetele acoperite de zdrențe, dar acestea se făcuseră deja nevăzute În penumbră. 7 28 iunie, dimineața Dante pusese să fie convocat de urgență Bargello, la Palatul priorilor. Omul Își făcu apariția trăgându-și sufletul, contrariat În mod vădit. Era lipsit de armura lui obișnuită. Părea mai mic. — Ce este atât de important
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
dânsul, cu fața Înfundată În glugă. Tocmai când Dante se uita Într-acolo, Își mișcă Încetișor capul, dezvăluindu-și chipul pentru o clipă. Un fior Îi străbătu poetului șira spinării, În timp ce, instinctiv, se retrăgea Îndărătul unei coloane. Chiar și În penumbră, nu putea să se fi Înșelat. Era același om pe care Îl surprinsese examinând cadavrul lui Ambrogio. Noffo Dei, inchizitorul. Reflectă agitat ce era mai bine să facă. Dacă acest călugăr se afla acolo, Însemna că Biserica era la curent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
să cadă. — L-ai prins, priorule? Îl vezi? Îl auzi strigând pe Bargello de dincolo de perete. Se găsea Într-un loc neobișnuit. Ochii săi, Încă orbiți de lumina de afară, avură nevoie de câteva momente până să se deprindă cu penumbra noului mediu. I se părea că se află În corpul unei mari corăbii, o magazie largă, locuită de un popor de spectre care se agitau slab, În suflul unui curent ușor. De-a lungul axei longitudinale a construcției, pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
alarmat. Traversă rapid rândurile de țesături, examinând lungile și Îngustele coridoare dintre ele. Tocmai se gândea, cu mânie, că asasinul probabil fugise deja, când i se păru că aude ceva mișcându-se În fața lui. Acum, ochii i se obișnuiseră cu penumbra. I se păru că, printre pânze, distinge o umflătură care se deplasa spre partea opusă a construcției. Cineva umbla făcându-și paravan din țesăturile Întinse, pentru a se Îndepărta fără să fie văzut. — Repede, Bargello, dă fuga cu oamenii dumitale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]