1,002 matches
-
ale diferitelor partide: ȘED are membrii cei mai școlarizați, PCR cei mai puțin titrați. Introducerea ciclurilor lungi de patru ani la București, Sofia și Moscova pentru cadrele care altfel n-ar fi putut să acceadă la studii universitare indică o penurie mai acută de cadre. La Berlin, aceste cadre erau delegate la studii mai Întâi Într-o instituție de Învățământ superior de stat, condiție prealabilă Înaintea delegării la studiile de partid: chiar dacă această condiție nu este Întotdeauna respectată și chiar dacă delegații
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
profesorilor școlii urmase ciclul de doi ani, din 1947 până În 1949, precum profesorul Reinhold. O mare parte a corpului didactic, cei care ocupau posturi de răspundere În special, fuseseră recrutați În anii ’50. Totuși școală ducea lipsa constantă de profesori, penurie acoperită În parte de conferențiari invitați. Vârstă Înaintată a unora dintre profesori - Frida Düwell, Otto Franke, mai tarziu chiar Hanna Wolf - explică reputația pe care o avea școală de a fi „un cimitir al elefanților”; oficial, aceasta situatie era prezentată
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
o resursă considerabilă, În lipsa unei adevărate alternative, pentru sistemele academice naționale, considerate drept sclerozate sau aproape În stare de faliment (interviuri cu Darota Dakowska și cu Ivaylo Ditcev). Cele de la București și Sofia au trebuit să facă față, de la Început, penuriei ambiente și decalajului dintre reprezentarea priorităților de cercetare de către oamenii de știință din Est și de către responsabilii programelor sau proiectelor din Vest. Contrar institutelor omologe din Vest, institutele din Est se sprijină În mod esențial pe resurse umane locale (cvasi-totalitatea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
și puterilor intelectuale. Putere simbolică și putere politică În Europa de Est după 1989 În pofida anagajării politice notorii a scriitorilor și intelectualilor În schimbările politice din 1989, relativ puține studii specifice le-au fost consacrate și aceasta În ciuda dispariției unei cenzuri oficiale. Penuria În materie de cunoștințe științifice diferă, fără Îndoială, de la o țară la alta și poate fi explicată din mai multe perspective. Una din explicații provine, desigur, din separarea disciplinelor: sociologia intelectualilor, artelor și literaturii nu este (Întotdeauna) acceptată că o
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
tipuri de ajutor - pe care le primeau de altfel și alte categorii -, precum ajutorul În caz de boală sau ajutorurile familiale În caz de deces. Aceste ajutoare puteau lua de asemenea forma unui ajutor alimentar, foarte importante În caz de penurie agravată, cum a fost cazul României În anii ’80. Într-un sistem de cantină de Întreprindere, «cantina-restaurant» a Uniunii era foarte apreciată. Facilitățile de călătorie, atât În țară, cât și În străinătate: după 1989, perioada de mari dificultăți În obținerea
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de douăzeci de ani de la moartea autorului, era una din cărțile cele mai scump vândute pe piața neagră Înainte de reeditare, fiind apoi difuzată În mod restrictiv, pe liste de așteptare, ca și alte obiecte rare Într-o epocă de mare penurie. Istorii și dicționare ale literaturii contemporane, menite totuși să sărbătorească reușită politicii culturale a partidului comunist (Dumitru Micu și Nicolae Manolescu, 1964, Marian Popa, 1971 și 1977), insistau mai cu seamă pe discontinuitatea dintre diferitele perioade și nu putuseră să
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În analiza pieței maritale trebuie luat în considerare și raportul numeric dintre bărbați și femei de vârsta căsătoriei. Când există un surplus de femei, nu numai că valoarea lor e mai mică, dar și mariajul și monogamia sunt devalorizate, pe când penuria lor le mărește prețul și încurajează comportamentul marital și monogamic (Guttentag, Secord, 1983). Și cu toate că în cifre absolute numărul femeilor necăsătorite este mai mare, dacă ne oprim la intervalul 18-40 de ani, surplusul pe piața maritală este al bărbaților. Or
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
profit în activitatea de exploatare a întreprinderilor comerciale. Capitolul 2 Analiza performanțelorpe baza Contului de Profit și Pierdere Starea de performanță economico-financiară a unei firme constituie o problemă deosebit de importantă și mai ales stringentă pentru firmele aflate într-o anumită penurie de capital și lichidități. Analiza orientată spre studiul performanțelor economico financiare ale firmei, evoluția și perspectivele acestora furnizează informații utile managerilor dar și partenerilor externi. În termeni generali, bilanțul exprimă starea patrimonială la care s-a ajuns la finele exercițiului
BILANŢUL CONTABIL şi reuşita economică by Gabriela IGNAT, Doina COJOC () [Corola-publishinghouse/Science/396_a_736]
-
Studiu de caz: dosarul de cadre al unui profesor universitar, 1950-1965 (Septimiu Chelcea) 118 Informatorul de lângă noi (Germina Nagâț) 132 Cenzura noastră cea de toate zilele (Liviu Antonesei) 138 Indiferența nu este obligatorie ori Sluțirea măsurii (Laurențiu șoitu) 145 Cultura penuriei: bunuri, strategii și practici de consum în România anilor ’80 (Liviu Chelcea, Puiu Lățea) 152 Avatarurile cozii în socialismul de tip sovietic (Dan Lungu) 175 Cozi și oameni de rând în anii ’80 (Paul Cernat) 191 EVENIMENTE MARCANTE La violence
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
masivă fusese, în anii ’60 și ’70, un indiciu al bunăstării, amplu exploatat din punct de vedere politic) și rarefierea accelerată a produselor alimentare de primă necesitate au dat naștere unui sistem de relații sociale tipic pentru orice epocă de penurie, ale cărui principii de funcționare (scurtcircuitarea căilor obișnuite de acces la bunuri și servicii, traficul de influență, abuzul de funcție, recompensa în produse etc.) se situau la antipodul celor oficiale, dar erau infinit mai eficiente, fiindcă asigurau supraviețuirea celor mulți
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Erau mereu tot felul de ședințe, nenumărate. În afara celor de catedră, desigur, necesare, erau ședințe de învățământ politic, de sindicat, de luptă pentru pace. Apoi cadrele didactice erau obligate să participe la ședințele organizate de asociația studenților. După 1970, când penuria de cadre s-a atenuat și se ridicase o nouă generație, formată după reforma învățământului, a apărut cerința să nu poți preda în universități dacă nu ești membru de partid. Cum în perioada de relativă relaxare (1964-1974) s-a manifestat
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cunoscut-o este mai mare decât cel al supraviețuitorilor altor perioade. Existența cotidiană Dincolo de atitudinile posibile față de regimul comunist și de reprezentanții săi, viața cotidiană nu era tocmai ușoară în anii ’80. Motivul principal, acceptat de cam toată lumea, era o penurie generalizată de bunuri de consum, inclusiv de hrană. Încet-încet, magazinele alimentare erau tot mai des goale, iar spre sfârșitul perioadei respective erau goale mai tot timpul. Cu toate acestea, produse alimentare se mai găseau, și nu numai pe piața neagră
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fapt, a fost și momentul cel mai dificil al confruntării cu frigul. Pe de o parte, a fost o iarnă grea, pe de altă parte, până la momentul respectiv, încălzirea apartamentelor din blocurile de locuințe fusese cel puțin acceptabilă 4. Dacă penuria alimentară se instalase relativ treptat, confruntarea cu frigul din case a fost ca un șoc. În pofida spiritului de „descurcăreală”, puțină lume a găsit soluții cu adevărat eficiente la această dificultate. Recursul la folosirea gazelor naturale, destinate doar bucătăriilor în unele
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
se impun dincolo de diferențele personale. Acestea din urmă se manifestă doar la nivelul reacțiilor provocate de pericol. Se pare că așa stăteau lucrurile în cazul foamei și al frigului. Pericolul era real, dar nu neapărat imediat, mai ales în cazul penuriei alimentare. Motiv pentru care erau persoane care imaginau mai ușor obiectul fricii, în speță foamea sau frigul, și care resimțeau în mai mare măsură trăirea subiectivă de amenințare. Alte persoane, fără să aibă o trăire importantă de frică, erau pur
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pot susține unii pe alții. Ei nu mai pot organiza nimic împreună, în pofida eventualității unui potențial personal important pentru fiecare dintre ei. Dar descrierea convine foarte bine masei totalitare, din care cam toată lumea a făcut parte. În ce măsură frica generată de penuria alimentară și de frig poate fi raportată la masa totalitară? Căci am amintit deja faptul că, în general, soluțiile la aceste probleme se obțineau grație ajutorului familiilor, prietenilor, colegilor de serviciu. Se impune precizarea că aceste relații nu sunt de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Forma manifestă folosește, în primul rând, metode directe de înfricoșare, obținând, atât în plan colectiv, cât și individual, o stare emoțională intensă care duce la supunere față de putere. Forma latentă este generată de măsuri indirecte, precum cele care duc la penuria alimentară, e mai greu observabilă la nivel individual, dar menține lipsa de organizare socială a majorității populației. Ambele forme presupun intervenția mecanismelor de apărare, ca și în cazul fricii. Pentru a-și putea continua existența într-un mediu plin de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
obstinație expresia „m-am descurcat”. Este plin de admirație pentru mama sa, care a fost peceristă și șefă la bufetul din sat, care s-a descurcat, dar și pentru evoluția sa de șef, situată sub zodia aceleiași abilitați. Poate că penuria alimentară se datora organizării proaste a muncii pământului și a distribuției ulterioare, poate că era „planificată”, ca mijloc de control și aliniere. O modalitate de a „corecta” această lipsă generalizată era furtul sistematic de la stat, evaziunea, care funcționa ca un
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sociales”, Connexions, 80, pp. 13-30 Instituția colocatarilortc "Institu]ia colocatarilor" Tatiana Slama-Cazacutc "Tatiana Slama‑Cazacu" Printre primele inovații ale noului regim care se instalase către sfârșitul anilor ’40 - și, de fapt, o „cucerire” prin care se încerca rezolvarea comodă a penuriei de locuințe, dar prin care, totodată, se realiza șí deloc subtilul control asupra vieții cetățenilor României - a fost introducerea, în intimitatea căminului, a «colocatarilor»1. Adică, în traducere liberă a noii limbi de lemn: impunerea unor persoane complet străine (de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a gândi pentru alții doar cel care poate duce povara efectelor, a acuza și lăuda, a iubi și urî, a nega și afirma numai după ce ai gustat amarul fiecăreia dintre ele - acestea sunt etape obligatorii în drumul spre exprimare. Cultura penuriei: bunuri, strategii și practici de consum în România anilor ’80tc "Cultura penuriei\: bunuri, strategii Și practici de consum în România anilor ’80" Liviu Chelcea Puiu Lățeatc "Liviu Chelcea Puiu Lățea" Despre modul în care consumul a fost organizat în Europa de Est
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
acuza și lăuda, a iubi și urî, a nega și afirma numai după ce ai gustat amarul fiecăreia dintre ele - acestea sunt etape obligatorii în drumul spre exprimare. Cultura penuriei: bunuri, strategii și practici de consum în România anilor ’80tc "Cultura penuriei\: bunuri, strategii Și practici de consum în România anilor ’80" Liviu Chelcea Puiu Lățeatc "Liviu Chelcea Puiu Lățea" Despre modul în care consumul a fost organizat în Europa de Est în timpul comunismului s-a scris o serie lungă de cercetări. Unele dintre
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
centrale în dezbaterile clasice din antropologie, cum ar fi natura formelor de distribuție și de schimb (Polanyi, 1957; Mauss, 1967; diferite concepte propuse de Marx), tema inegalității sau relațiile patron-client. În articolul de față susținem că, printr-un demers comparativ, penuria și dimensiunile ei culturale pot îmbogăți literatura despre consum produsă despre societățile ce nu au cunoscut socialismul de stat. Accentul principal se va pune pe modalitățile în care indivizii și gospodăriile făceau față lipsei de bunuri ce exista la nivel
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
societățile ce nu au cunoscut socialismul de stat. Accentul principal se va pune pe modalitățile în care indivizii și gospodăriile făceau față lipsei de bunuri ce exista la nivel macro și cum erau ele folosite o dată ce se aflau în gospodărie. Penuria a forțat indivizii și, uneori, familii întregi în căutarea lor prin călătorii pe distanțe lungi, la statul la coadă și folosirea relațiilor, precum și la gestionarea acestor obiecte în modalități diferite de cele dintr-o societate afluentă. Aceast ansamblu de modalități
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
uneori, familii întregi în căutarea lor prin călătorii pe distanțe lungi, la statul la coadă și folosirea relațiilor, precum și la gestionarea acestor obiecte în modalități diferite de cele dintr-o societate afluentă. Aceast ansamblu de modalități de a face față penuriei a condus la situații destul de inedite, în care alimentarele și magazinele de stat erau goale mai tot timpul, însă majoritatea oamenilor aveau multe dintre bunurile ce lipseau de pe raft. Acest lucru indica existența unei economii secundare foarte dinamice. Primul nostru
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din timpul celui de-al doilea război mondial mai degrabă decât cu practicle de consum din țările occidentale ale anilor ’80. Folosind eticheta sugerată de Daniel Miller (1995, p. 16), vom organiza descrierea unor asemenea practici prin conceptul de cultura penuriei. Prima parte a articolului este o trecere în revistă a categoriilor analitice din literatura antropologică despre consum în timpul comunismului. Studiile cu acest subiect sunt structurate în jurul relațiilor sociale existente în domeniul economiei secundare, însă noi credem că o perspectivă teoretică
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
două nișe ce erau specifice acestei localități, și anume micul trafic de graniță în Ungaria și rețelele transnaționale, care-i includeau pe germanii ce emigraseră în fosta RFG. În a treia parte a lucrării discutăm chiar practicile de consum specifice penuriei, mai degrabă decât modalitățile în care bunurile erau distribuite informal. Întrebarea principală a studiului este ce putem afla despre consum în general privind la modalitățile în care oamenii foloseau obiectele din cauza penuriei anilor ’80. 1. Proeminența relativă a abordărilor de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]