614 matches
-
-i buba! Ia să punem noi mâna, să-i aruncăm pe ăștia de pe capră, ia să vezi... Jandarmul se dăduse jos la el: - Mă! Acu te leg! - Leagă-mă, na! Oamenii se îndîrjiseră în jur. Aveau ochii aprinși de ură. Perceptorii plecară repede, înfricoșați. - Pe coaste să vă fie! blestema Marița în urma lor. Să vă mănânce buba neagră pe voi și pe copiii voștri! - Doamne, măiculița Domnului, pune un foc să-i arză, că prea s-a răit lumea! - Prafu să
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mulțime pușca cu o baionetă în capăt. Stere se uita din curtea lui și își înțelese puterea. Mare lucru era să ai, să dai, să-ți plătești datoriile, să te ții bine cu statul, să nu te supere. La el, perceptorii veneau cu pălăria în mână. II salutau cu respect, fi cinstea cu câte o țuică. Parcă putea să-i ajute cu ceva pe vecini? Tot Pandele, jupânul lui, îi spusese o dată: - Stere, lumea nu e împărțită prost! Ce-ar fi
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și bun de gură, la răspântie, în fată la Stere, ce și-au zis: ăsta cine-o mai fi și ce-o vrea de la sufletele noastre amărîte? Nu ziceți că picase și unul c-o tobă de-o bătea ca perceptorii, de s-au speriat oamenii. A ieșit frizerul, a ieșit afară cârciumarul, Goșnete cizmarul, mahalaua - ciucure. Lunganul a băut mai întîi o cinzeacă, băgîndu-l pe cârciumar înăuntru, a dat din cinstea lui și unui nătâng care păzea două căruțe: una
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
acestei lumi, adică de singurele realități, că au apărat prin forță crucifixul, ca pe o scuză și nu ca pe o credință. Nu este așa de greu să-i înțelegi pe papi. Ei vor apărea la Judecata de apoi alături de perceptori, de oamenii de stat și de toți patronii universului. De fapt, bogații au avut totdeauna prea mult spirit politic. Cu cât sânt mai mulți pe pământ, cu atât li se ascute spiritul politic. Săracii n-au conștiință politică decât în
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
atribuții în următoarele domenii: - „păstrarea și îmbunătățirea averii comunei”; - administrarea pășunii; - adoptarea bugetului comunei; - aprobarea proiectelor de clădiri, demolări etc.; - „deschiderea și închiderea de ulițe și piețe publice”; - ordinea publică etc. Legea cuprindea și alte reglementări cu privire la Secretarul Consiliului comunal, perceptor, cheltuielile și veniturile comunale sau contabilitatea comunală. Legea pentru înființarea consiliilor județene prevedea existența unui astfel de consiliu în fiecare județ, pentru „a reprezenta interesele locale colective și economice ale județului”. Consiliul avea un președinte, ce se alegea din rândul
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
grajdurile mai aveau ceva fân sau boabe uscate, să afle de la ei ce credeau despre acel dezastru. Cum de s-a ajuns la toate astea? E pedeapsa lui Dumnezeu. Nu plouă niciodată și, ca și cum asta n-ar fi de-ajuns, perceptorii pretind plata taxelor socotind numărul fiilor, indiferent de mărimea peticului de pământ posedat. Perceptorii ăștia vin până aici? Vin și duc cu ei, dacă găsesc, căprițe, mieluți, viței și brânzeturi. Iar ceea ce nu iau ei, iau bandiții și borfașii. Și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
despre acel dezastru. Cum de s-a ajuns la toate astea? E pedeapsa lui Dumnezeu. Nu plouă niciodată și, ca și cum asta n-ar fi de-ajuns, perceptorii pretind plata taxelor socotind numărul fiilor, indiferent de mărimea peticului de pământ posedat. Perceptorii ăștia vin până aici? Vin și duc cu ei, dacă găsesc, căprițe, mieluți, viței și brânzeturi. Iar ceea ce nu iau ei, iau bandiții și borfașii. Și nimeni nu s-a revoltat măcar o dată? Să te revolți? La ce bun? Ca să
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
bogăția a murit odată cu ei. Nu, e vina sicilienilor care i-au gonit pe evrei din insulă și chiar și din Calabria. Era de-ajuns să ațipească o clipă, că creierul său se și punea în mișcare, continuând derularea amintirilor. Perceptorii imperiali coborau de pe cai în fața ușilor celor sărmani: A căzut grindina trei zile-n șir, și n-a mai rămas nimic, nici de sămânță. Douăsprezece zile, douăsprezece zile fără încetare, a plouat torențial, nici măcar pe timpul lui Noe n-a fost
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
zile, douăsprezece zile fără încetare, a plouat torențial, nici măcar pe timpul lui Noe n-a fost un dezastru ca ăsta. Giorgio a căzut dintr-un măslin, zace-n pat și nu poate să se miște. Leonardo s-a înecat în puț. Perceptorii râdeau, gardienii intrau în colibe, scotoceau peste tot și uneori dădeau foc. Dacă în familie era vreo fată frumoasă îi propuneau s-o ducă să-l slujească pe baron, unde, întăreau ei, va fi tratată ca o regină; în schimb
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
oamenii. Fusese anul în care familia se transferase în sătucul vecin Stigmano: pământul aiurea din pricina lipsei de apă, buruienile luau foc de la soare și șerpii, înebuniți și ei, se adunau în convoaie pe ulițe. Soarele fusese o lipitoare lacomă, dar perceptorii se făceau că nu-nțeleg, pretinseseră taxele ca și anul trecut și astfel cleștele datoriilor strânsese bietele inimi ale țăranilor și meșteșugarilor, ale ciobanilor și ale culegătoarelor. Numai broscoii avuseseră puterea și îndrăzneala să protesteze, ieșiseră grămadă din găurile unde
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
să-și piardă caracterul opresiv și să nu fie decât un act de fraternitate". Bunătate din cer! Știam că e la modă să vârâți fraternitate peste tot, dar nu mă gândeam că am fi putut să o punem în buletinul perceptorului. Ajungând la detalii, semnatarii programului spun: Dorim abolirea imediată a impozitelor care ating bunurile de primă necesitate, ca sarea, băuturile, et caetera. Reforma impozitului funciar, a accizelor, a patentelor. Justiție gratuită, adică simplificarea formelor și reducerea cheltuielilor. (Asta are fără
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în loc de a vorbi de o sută de mii de oameni și o sută de milioane de franci, să facem raționamentul pe un om și o mie de franci. Iată-ne în satul A. Recrutorii fac turul și mobilizează un individ. Perceptorii de taxe își fac și ei turul și iau o mie de franci. Individul și suma de bani sunt duși la Metz, cea din urmă fiind destinată să asigure traiul celui dintâi timp de un an fără a face nimic
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
trebui să vă mai întrebați de asemenea dacă este posibil ca solul să primească tot atât din această prețioasă apă de la ploaie pe cât pierde prin evaporare? Ceea ce este foarte sigur este că atunci când Jacques Bonhomme dă o sută de franci perceptorului, el nu primește nimic în schimb. Când, mai apoi, un funcționar cheltuie o sută de franci, el îi dă acești bani lui Jacques Bonhomme întotdeauna în schimbul unei valori egale în grâu sau în muncă. Rezultatul final pentru Jacques Bonhomme este
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de sus în jos sau de jos în sus. Cum vine asta? Să zicem că negociez cu un terasier să îmi sape un șanț pe câmpul meu în schimbul a o sută de parale. Chiar în momentul în care închei schimbul, perceptorul îmi ia cele o sută de parale și le trimite ministrului de interne. Schimbul meu este încălcat, dar domnul ministru își va adăuga un fel de mâncare în plus la cină. Cum îndrăzniți să afirmați că această cheltuială oficială aduce
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
sacramentale: "Adunarea a adoptat", milioanele coboară oare pe o rază de lună în cuferele domnilor Fould și Bineau? Pentru ca evoluția, cum se zice, să fie completă nu trebuie ca statul să organizeze atât veniturile cât și cheltuielile? Să-și trimită perceptorii în țară și contribuabilii la contribuție? Studiați deci chestiunea în cele două elemente ale sale. Constatând destinația pe care statul o dă milioanelor votate, nu neglijați să constatați în același timp destinația pe care contribuabilii ar fi dat-o și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
nu se consideră menționatele cincizeci de milioane decât din momentul în care statul le cheltuie, dacă se uită numai unde se duc, nu și de unde vin; dacă ținem cont numai de binele pe care îl vor face ieșind din cuferele perceptorilor și nu de răul care s-a produs, cu atât mai puțin de binele care a fost împiedicat când au intrat în cufărul perceptorilor; da, din acest punct de vedere mărginit, totul este profit. Casa construită în Barbaria este ceea ce
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de unde vin; dacă ținem cont numai de binele pe care îl vor face ieșind din cuferele perceptorilor și nu de răul care s-a produs, cu atât mai puțin de binele care a fost împiedicat când au intrat în cufărul perceptorilor; da, din acest punct de vedere mărginit, totul este profit. Casa construită în Barbaria este ceea ce se vede, portul săpat în Barbaria este ceea ce se vede, munca creată în Barbaria este ceea ce se vede, câteva brațe mai puțin în Franța
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
scurt timp națiunea cea mai prosperă sub nivelul Turciei. Sacrificiul impus unora în favoarea altora, prin intermediul taxelor, își pierde în mod evident caracterul de fraternitate. Cui îi revine acest merit? Legislatorului? Nu îl costă decât să depună o bilă în urnă. Perceptorului? El ascultă de teama de a fi destituit. Contribuabilului? El plătește pentru a-și apăra corpul. Cui i se va atribui meritul pe care îl implică devotamentul? Unde se va căuta moralitatea? Spolierea extralegală excită toate sentimentele de repulsie; ea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
scop și se atașează la același principiu. Să zicem că mă prezint la bara Adunării Naționale și că afirm: "Exercit o meserie și găsesc că profiturile mele sunt insuficiente. De aceea vă rog să faceți un decret care autorizează domnii perceptori să preleveze, în beneficiul meu, doar o mică amărâtă de centimă pe fiecare familie franceză". Dacă legislativul primește cererea mea, se va putea vedea în acest gest, dacă se dorește acest lucru, doar un fapt izolat de spoliere legală, care
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
scopul mărturisit de a realiza egalitatea averilor, atunci în acest principiu, urmat de efecte, eu văd, și dumneavoastră nu mă puteți împiedica să văd, Comunismul. Că legislativul se folosește pentru a-și pune în practică gândirea de vameș sau de perceptor, de contribuția directă sau de impozitul indirect, de restricție sau de primă, puțin contează. Se crede el autorizat să ia și să dea fără compensație? Crede el că misiunea sa este de a echilibra profiturile? Acționează el urmând această credință
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
S-ar fi plătit pământul în 90 de ani și nu în 15, dar nu rămâneau atâtea neplătite ca astăzi. Din școalele poporale ar fi ieșit oameni știutori de carte care rămâneau ce erau și nu se făceau subperceptori de perceptori, căci intrarea între administratori ar fi fost grea într-un corp stabil, care nu se răstoarnă la fiecare schimbare de ministeriu în sfârșit Ioan Sandul al IV moștenea un stat românesc cu care te-ai fi putut făli. Atunci războiul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
orășenească e străină. în orașul Iași abia a treia parte a populației sunt supuși românești. Și asta merge crescând. Vecinătatea Austriei e omorâtoare pentru noi dacă nu ne vom trezi de cu vreme și nu vom arunca la naiba toți perceptorii, subperceptorii, sub - sub - perceptorii, dacă nu vom descărca pe țăran și nu-i vom asigura o dezvoltare liniștită, dacă nu ne vom hotărî să nu purtăm nici un product străin pe noi, precum au făcut ungurii în vremea absolutismului. Răul deci
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
orașul Iași abia a treia parte a populației sunt supuși românești. Și asta merge crescând. Vecinătatea Austriei e omorâtoare pentru noi dacă nu ne vom trezi de cu vreme și nu vom arunca la naiba toți perceptorii, subperceptorii, sub - sub - perceptorii, dacă nu vom descărca pe țăran și nu-i vom asigura o dezvoltare liniștită, dacă nu ne vom hotărî să nu purtăm nici un product străin pe noi, precum au făcut ungurii în vremea absolutismului. Răul deci e înlăuntru. Nestabilitatea este
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
așezați între Nistru și Prut. Cei dentîi Sunt populație autohtonă și duc un fel de viață care cu greu se poate descrie, viață de pasere pribeagă, originală și liberă, și nici autoritatea statului austriac nu prea pătrunde pintre dânșii, căci perceptori, subprefecți și a[lții ] care i-ar prea supăra dispar câteodată fără urmă. Dar nu aceștia li-s dușmani românilor. Din contra, românii le pricep limba lor fără s-o poată vorbi, și ei pricep pe cea română. E cel
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
S-ar fi plătit pământul în 90 de ani și nu în 15, dar nu rămâneau atâtea neplătite ca astăzi. Din școalele poporale ar fi ieșit oameni știutori de carte care rămâneau ce erau și nu se făceau subperceptori de perceptori, căci intrarea între administratori ar fi fost grea într-un corp stabil, care nu se răstorna la orice schimbare de ministeriu... În sfârșit, Ioan Sandul al Iv-lea moștenea un stat românesc cu care te-ai fi putut făli. Atunci
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]