341 matches
-
părți care amestecă de fiecare dată cel puțin trei moduri perceptuale: mirosul, văzul (Q1) și gustul (Q2), în catrene, mirosul, văzul (T1) și mirosul, auzul (T2), în terține. Deși amorsată printr-un refuz de a privi (v. 1), această descriere perceptuală este saturată de multiple percepții: Decupaj poetic: Catrene Terțina 1 Terțina 2 Fraze tipografice: P1 P2 Percepție olfactivă: v. 1 și 2 v.9 v.12 și 13 Percepție vizuală: v. 3 8 v. 10 și 11 Perceție gustativă: v.
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
29 1.5.5. Noi direcții / 35 1.6. Concluziile capitolului / 38 II.Comunicarea interculturală demers realizabil ? Perspective antropologice și politice / 39 2.1. Delimitări conceptuale și tipologice / 39 2.2. Elemente ale Comunicării interculturale / 42 2.2.1. Elementele perceptuale / 42 2.2.2. Elementele socio-culturale / 43 2.3. "A treia cultură" strategie a Comunicării interculturale / 50 2.4. Comunicarea ca mediere interculturală / 53 2.5. Metode de și tehnici de comunicare din perspectiva interculturală / 59 2.6. Conceptul cultural
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
specifice culturii lor. Diferențele dintre aceste elemente specifice și necunoașterea sau neacceptarea lor sunt, cel mai adesea, cauzele unor dificultăți, nereușite, chiar conflicte ce duc la comunicări ineficiente. Principalele elemente culturale care pot afecta situațiile de comunicare interculturală sunt: elementele perceptuale, cele socio culturale precum și procesele verbale și nonverbale. 2.2.1. Elementele perceptuale Percepția este procesul prin care un individ selectează, evaluează și organizează stimulii din lumea exterioară. Fiecare dintre noi experimentăm orice din lume nu așa cum este ea, ci
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
sunt, cel mai adesea, cauzele unor dificultăți, nereușite, chiar conflicte ce duc la comunicări ineficiente. Principalele elemente culturale care pot afecta situațiile de comunicare interculturală sunt: elementele perceptuale, cele socio culturale precum și procesele verbale și nonverbale. 2.2.1. Elementele perceptuale Percepția este procesul prin care un individ selectează, evaluează și organizează stimulii din lumea exterioară. Fiecare dintre noi experimentăm orice din lume nu așa cum este ea, ci ceea ce receptorii noștri senzoriali înregistrează. Există o relație strânsă între percepție și cultură
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și le animează în sisteme interactive și instalații complexe, devenind astfel un arhitect al informației. Dacă în trecut artistul "manufactura" obiectele, uneori sub forma unui meșteșug, alteori sub forma unei mici industrii, astăzi artistul "produce" servicii, analizând și organizând datele perceptuale în acord cu un anumit înțeles care trebuie transmis publicului. În condițiile acestei evoluții sociale, de la societatea de producție la societatea de schimb, artistul comunicațional acționează ca un organizator de informații care nu mai este preocupat de obiecte, ci mai
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
sau moderniste, arta americană investigată de Foster propune o critică a instituțiilor artistice, evitând angajarea într-o analiză epistemologică a obiectului sau într-o anchetă fenomenologică a răspunsului subiectiv. Această practică artistică nu închide arta în limitele experimentelor formale sau perceptuale, ci mai curând caută afiliații cu alte practici ale industriei culturale. Artiștii vizați de Foster (Martha Rosler, Sherrie Levine, Dara Birnbaum, Barbara Kreuger, Loise Lawler, Allan McCollum, Jenny Holzer, Krzysztof Wodiczko) exploatează numeroase forme de producție și moduri de abordare
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
în care apare o distincție binară între arta expresionistă, ce se dezvoltă pe baza deciziilor raționale din timpul procesului executării operei de artă, și arta conceptuală, în care toate deciziile cu privire la executarea lucrării sunt făcute, intuitiv, în avans. Spre deosebire de arta perceptuală, care depinde de formele vizuale, arta conceptuală este realizată pentru a angaja mintea privitorului, mai curând decât ochiul. Lawrence Weiner propune către sfârșitul anilor '60 un alt model de artă conceptuală, respectiv o dislocare radicală a noțiunii de semn, prezentând
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a definițiilor tradiționale ale reprezentării și manifestările artistice ale anilor '80 ce ar fi încercat o restaurare violentă a formelor artistice și a procedurilor de producție tradiționale. Odată cu propunerea inerentă a artei conceptuale de a înlocui obiectul experienței spațiale și perceptuale cu definiția sa lingvistică (opera apărând sub forma unei propoziții analitice), obiectul este interogat cu privire la vizualitatea sa, la statutul său de marfă, la forma distribuirii sale, ceea ce duce la o redefinire a condițiilor receptării și a rolului spectatorului.166 La
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
socială este principiul auto-organizării (organizării sinelui) și ambele explică acțiunea socială.207 Ulterior, în domeniul sociologiei și în cel al psihosociologiei, s-a dezvoltat teoria identității, două seturi de idei fiind considerate precursoarele acestei teorii: interacționismul simbolic și teoria controlului perceptual.208 În sens larg, teoria identității se referă la relația dintre individ și societate. Teoria reunește într-un singur cadru rolul central atât al semnificațiilor, cât și al resurselor în interacțiunile și scopurile oamenilor și încearcă să explice semnificațiile specifice
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
spațiul public virtual“ și despre „perspectivele online pentru partidul de masă“, despre „noua cetățenie“, despre „provocări și limite ale unei societăți informatice“, discuția fiind moderată de profesorul Daniel Condurache. Realitatea virtuală este definită de Comănescu drept „un mediu artificial, iluzie perceptuală premeditată, creată de om“. Virtualul este la fel de real ca realitatea, dar spațiul virtual își pierde una dintre însușirile esențiale: „măsurabilitatea“. Prin limitarea deplasării „se diluează cauzabilitatea“, această „cauzalitate diluată“ dă lipsa consecințelor, ceea ce duce implict la „disoluția etică“. Pe Internet
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2191_a_3516]
-
6, 1984, pp. 369-395. LAZARUS R. S., SPEISMAN M., MORDKOFF A.M. și DAVISON L.A., A laboratory study of psychological stress produced by a motion picture film. Psychological Monographs: General and Applied, 76 (34), Whole nr. 553, 1962. LEVENTHAL H., A perceptual motor theory of emotion. Social Science Information, 21, 1982, pp. 819-845. LINZ D., DONNERSTEIN E. și PENROD S., Effects of long-term exposure to violent and sexually degrading depictions of women. Journal of Personality and Social Psychology 55, 1988, pp. 758-768
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sous-jacents. Thèse pour le Doctorat de 3e cycle en Sociologie, option Psychologie Sociale Expérimentale, Université Paris VII, 1987. PAHLAVAN F., BONNET P. și DUDA, D., Human motor responses to simultaneous aversive stimulation and failure on a valued task. Psychological Reports, Perceptual and Motor Skills, 86, 2000, pp. 232-242. PAHLAVAN F., DUDA D. și BONNET P., Direction of human motor responses by men and women to aversive stimulation. Psychological Reports, Perceptual and Motor Skills, 90, 2000, pp. 415-422. PANKSEPP J., Emotions as
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
simultaneous aversive stimulation and failure on a valued task. Psychological Reports, Perceptual and Motor Skills, 86, 2000, pp. 232-242. PAHLAVAN F., DUDA D. și BONNET P., Direction of human motor responses by men and women to aversive stimulation. Psychological Reports, Perceptual and Motor Skills, 90, 2000, pp. 415-422. PANKSEPP J., Emotions as natural kinds within the mammalian brain. În M. LEWIS și J.M. HAVILAND-JONES (Eds.). Haridbook of emotions (ediția a II-a), New York, Londra, The Guilford Press, 2000, pp. 137-156. PARKER
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
determinarea extensiei lui; intrarea lexicală, însumează toți corespondenții conceptului în limbajul natural. Pornind de la conceptele care circumscriu forma logică, se delimitează, parțial, informațiile referitoare la context. Pe lângă aceste elemente, contextul mai cuprinde: informații extrase din interpretarea enunțurilor anterioare și informații perceptuale, acestea făcând obiectul memoriei pe termen mediu, care păstrează pentru o perioadă limitată informații care au făcut deja obiectul unor interpretări recente. Teoria pertinenței postulează un al treilea tip de memorie, memoria pe termen scurt sau memoria de lucru, care
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
emotion), 128 anx (Anxiety), 129 anger (Anger), 130 sad (Sadness), 131 cogmech (Cognitive processes), 132 insight (Insight), 133 cause (Causation), 134 discrep (Discrepancy), 135 tentat (Tentative), 136 certain (Certainty), 137 inhib (Inhibition), 138 incl (Inclusive), 139 excl (Exclusive), 140 percept (Perceptual processes), 141 see ( See), 142 hear (Hear), 143 feel (Feel), 146 bio (Biological processes), 147 body (Body), 148 health (Health), 149 sexual (Sexual), 150 ingest (Ingestion), 250 relativ (Relativity), 251 motion (Motion), 252 space (Space), 253 time (Time); categoria preocupări
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
au dificultăți de a înțelege unele cuvinte, iar eventuala utilizare a cuvântului nou învățat nu se poate face decât în contextul și cu asocierea în care el a fost învățat; - nu poate învață cuvinte noi decât bazându-se pe similarități perceptuale mai mult decât pe atribute funcționale; - pot avea dificultăți în a înțelege cuvintele cu mai multe sensuri; - înțeleg greu verbele “a da” și “a lua” cât și utilizarea pronumelui personal la persoana I-a; - utilizează pronumele personal la persoana a
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
holistic și nu-i se tratează separat dificultățile de vorbire și pe cele motorii etc. Implementarea Greenspan folosește contextul interactiv în intervenție și se adresează întârzierilor în dezvoltare legate de modularea senzorială, de planificarea și secvențialitatea motorie și de procesarea perceptuală. De obicei se lucrează cca. 20 de minute, după care urmează 20 de minute pauză, intervenția adresându-se fiecărei întârzieri sesizate. Avantaje Părinții sunt învățați cum pot să implice copiii în activități, folosind strategii mai plăcute, relaxante, bazându-se pe
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
acest dezechilibru, de mult timp, de către specialiști și a fost recunoscut și de autiști, încămai sunt descrise dificultățile senzoriale, perceptive și motorii ca fiind asociate în cadrul tabloului general descris în DSM - IV. Importantă este și opinia autiștiilor despre dificultățile senzori perceptuale pe care le experimentează. Astfel indivizii cu autism evidențiază ca problemă majoră percepția, idee susținută și de unii autori ai unor lucrări care consideră că autismul se raportează la dificultățile de procesare senzorială. Temple Grandin afirmă că există pentru majoritatea
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
atenția excesivă la urcatul sau coborâtul scărilor, mersul pe vârfuri, lovirea de mobilă etc. Un program vizual de unul, doi ani, care include lentile prismatice și practicarea exercițiilor motorii oculare, pot reduce sau chiar elimina aceste probleme. Cealaltă metodă vizual/perceptuală presupune purtarea lentilelor colorate. Indivizii care beneficiază de ele sunt deseori hipersensibili la diferite luminozități (lumina soarelui, fluorescentă, culori sau contraste și/sau au dificultăți de citire a textului printat). Efectele acestei metode se răsfrâng asupra tuturor acestor probleme. 4
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
Bull. De Groupe d’Acoustique musicale, Paris, 32, 1967. 105. Lienard, J.S. La machine parlante de Kempelen, G.A:M. Bull, du Groupe d’Acoustique musicale, Paris, 1968, 34, p.5-15. 106. Leonard, L., Lapointe, L., Williams, W. - Oral sensory Perceptual in Cleft Palate individual, Folia Foniatrica, S. Karger-Basel, Munchen, Paris, London, New York-Sydney, 26, 3, 1974, p. 203. 107. Leontiev, A.N. Cu privire la problema „sistemului lingvistic individual”, Rev. de psihologie, 1960, p. 7-19. 108. Leopold, W. Speech development of a
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
cartezian dat imaginației 9. ("A închipui nu e nimic altceva decât a contempla forma lucrului corporal sau imaginea"10). Identitatea dintre imaginație și imagine reprezintă un argument în plus pentru a include în aria studiilor privind imaginarul și analiza universului perceptual. La acest argument se adaugă și modalitatea în care se formează imaginea perceptivă. Aceasta nu se realizează în mod static, ci există o interrelaționare între obiectul și subiectul percepției. Imaginea lumii exterioare este construită pas cu pas începând de la prima
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
lucru ce cade sub imaginație. Halucinația este un afect zadarnic al sufletului irațional, care nu are ca pricină nici un lucru ce cade sub imaginație. Organul puterii de imaginație este cavitate anterioară a creierului"123. Imaginația este clasificată în două: imaginea perceptuală legată de obiect și cea halucinantă în care obiectul lipsește. Imaginația este o componentă a sufletului irațional în relație cu un obiect, sau o acțiune individuală, "zadarnică" a acestuia. Evoluția ulterioară a conceptului este dublată de ideile mistice ale naturii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
contexts, in a "freeze frame" that is both the scientific status quo reflected by an epistemic item (books, idea, mathematical formula, etc.) and the evolution during "history". Within this formula, the knowledge relativity overcomes the limitations of first-level specific to perceptual knowledge ("common sense") and includes the most profound scientific structure found inside the whole scientific framework, such as the mathematical abstractions. First, I started from a reassessment of the concept of imagination that has never been seen only in the
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
folosiți termenii în diferite contexte și îndeosebi la noțiunile care le sunt polar opuse. Problema imaginilor ține atât de psihologie cât și de studiul literaturii, în psihologie, cuvântul "imagine" înseamnă o reprezentare mintală, o amintire a unei experiențe senzoriale sau perceptuale trecute, nu neapărat a unei experiențe vizuale. Cercetările deschizătoare de noi drumuri efectuate de Francis Galten, în 1880, au căutat să stabilească în ce măsură oamenii sunt în stare să reproducă, vizual, trecutul; și au dus la concluzia că oamenii se deosebesc
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
un aparat, să-l numim cerebroscop, care va induce trăiri asemănătoare în timp ce urmărim o proiecție video. Din această perspectivă, devine evidentă deosebirea dintre prevenire și restaurare în raport cu evoluția cauzală a unui sit natural. De fapt, chiar la nivelul prelucrării datelor perceptuale, chiar dacă acestea sunt, să presupunem identice, se produce o diferență între reprezentarea pe care o avem asupra originalului și reprezentarea pe care o avem asupra copiei tocmai pentru că la nivelul procesării conștiente intervin elemente cognitive legate de originea și istoria
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]