340 matches
-
Pedersen, Elaine L., "Body cathexis and clothed body cathexis: Is there a difference?", în Perceptual and Motor Skills, 70, 1990, pp. 1239-1244. Mathes, Eugene W. și Kempher, Sherry B., "Clothing as a nonverbal communicator of sexual attitudes and behavior", în Perceptual and Motor Skills, 43, 1976, pp. 495-498. Matthews-Grieco, Sara F., "Corp și sexualitate în Europa vechiului Regim", în Corbin Alain, Courtiène, Jean-Jacques și Vigarello, Georges (coord.), Istoria corpului: De la Revoluția Franceză la secolul Luminilor, vol. 1, traducere de S. Manolache
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Stanford-Binet - au fost substanțial revizuite. Cea de-a patra ediția a „Scalei Wechsler de evaluare a inteligenței la copii” (Wechsler Intelligence Scale for Children, WISC-IV) permite măsurarea funcționării intelectuale pe baza scorurilor obținute la patru indici generali: înțelegere verbală, gândire perceptuală, viteză de procesare și memorie activă. Scala Stanford-Binet, actualmente la cea de-a cincea revizie, oferă un indice general de funcționare intelectuală, precum și indici separați de funcționare vizuală și verbală. Rezultatele evaluării intelectuale pot, de asemenea, furniza informații cu privire la disfuncționalități
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
și 3 luni Individual Inteligență generală, coeficient de inteligență verbală, coeficient de inteligență kinestezică Scala de inteligență Wechsler pentru copii (Wechsler Intelligence Scale for Children, WISC-IV)/ de la 6 ani la 16 ani și 11 luni Individual Inteligență generală: înțelegere orală, perceptual reasoning, viteă de procesare și indici de memorie activă Testul Stanford-Binet, ediția a 5-a (Stanford-Binet, 5th Edition)/ de la 2 la 85 de ani Individual Inteligență generală, coeficient de inteligență verbală, coeficient de inteligență performance Testul abilităților diferențiale (Differential Abilities
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
footnote> ca o tendință a oamenilor de a se „apăra” de cele mai multe informații la care sunt expuși, studiile arătând faptul că un individ va observa cu predilecție stimulii legați de nevoile sale cele mai presante. b) Distorsiunea selectivă exprimă procesul perceptual prin care oamenii încearcă să asigure o concordanță între informația primită și imaginea preexistentă în mintea lor<footnote Rodica Boier, op. cit., p. 56. footnote>, altfel spus, se referă la tendința oamenilor de a da informațiilor o interpretare proprie. c) Reținerea
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
selectivă este procesul prin care oamenii încearcă să rețină doar informațiile care le susțin atitudinile și convingerile. Ei vor reține informațiile referitoare la marca sau produsul dorit și vor uita aprecierile făcute la adresa celorlalte produse. Ca orice proces, și procesul perceptual poate fi descompus în mai multe etape : expunerea, atenția, înțelegerea, acceptarea și reținerea<footnote Costinel Dobre, op. cit., p. 28. footnote>. Expunerea are loc prin apropierea fizică de un stimul ce creează o ocazie favorabilă ca unul sau mai multe simțuri
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
Dobre, op. cit., p. 28. footnote>. Expunerea are loc prin apropierea fizică de un stimul ce creează o ocazie favorabilă ca unul sau mai multe simțuri să fie activate. Contactul dintre consumator și stimul nu este suficient pentru a declanșa procesul perceptual, acest fapt producându-se numai atunci când intensitatea stimulului depășește un nivel minim, denumit prag perceptual<footnote Ibidem. footnote>. Atenția reprezintă capacitatea resurselor de procesare a informațiilor, utilizate de consumator pentru a prelucra stimulii la care este expus. Deoarece capacitatea de
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
creează o ocazie favorabilă ca unul sau mai multe simțuri să fie activate. Contactul dintre consumator și stimul nu este suficient pentru a declanșa procesul perceptual, acest fapt producându-se numai atunci când intensitatea stimulului depășește un nivel minim, denumit prag perceptual<footnote Ibidem. footnote>. Atenția reprezintă capacitatea resurselor de procesare a informațiilor, utilizate de consumator pentru a prelucra stimulii la care este expus. Deoarece capacitatea de procesare este o resursă limitată, consumatorii sunt foarte selectivi<footnote Ioan Plăiaș, op. cit., p. 196
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
sunt rezultatul învățării precedente. Învățarea este procesul prin care consumatorii dobândesc cunoștințe și experiență, pe care le folosesc apoi în cumpărarea și utilizarea produselor<footnote Ștefan Prutianu, Corneliu Munteanu, Cezar Caluschi, op. cit., p. 330. footnote>. Învățarea stă la baza mecanismului perceptual și al motivației consumatorului de a cumpăra sau nu un anumit produs sau serviciu și reprezintă ,,o schimbare observabilă sau neobservabilă în comportamentul unui consumator, datorată efectelor experienței, care conduce la creșterea probabilității ca un act comportamental să fie repetat
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
t change, studies say”, New York Times, 18 iunie 1987, apud Jim Blythe, op. cit., p. 59. footnote> (care tinde să scadă la persoanele mai în vârstă). Cercetările au ajuns la concluzia că trăsăturile definitorii ale personalității unui individ influențează atât mecanismul perceptual și motivațional al acestuia, cât și comportamentul său de cumpărare și consum, dar încă nu se poate ști cu claritate natura acestor legături și succesiunea înfăptuirii lor<footnote Iacob Cătoiu, Nicolae Teodorescu, op. cit., p. 97. footnote>. Dacă specialiștii înțeleg reacțiile
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
barierele creativității Factorii stimulativi ai creativității pot deveni blocaje nespecifice prin absența unei variabile stimulative sau prezența opusului acesteia. Blocajele specifice se repartizeză în două mari categorii: blocajele cognitive și de personalitate. Blocajele interne ale creativității sunt: A. Cognitive a) Perceptuale - incapacitatea de a formula problema; - dificultatea izolării ei; - prea marea îngustare a problemei formulate; - incapacitatea definirii termenilor problemei, când nu a fort înțeleasă; - incapacitatea de a distinge între cauză și efect. b) Informaționale - suprainformarea în specialitate versus insuficienta informație;nerecunoașterea
Problematica Creativităţii by MARILENA CRĂCIUN () [Corola-publishinghouse/Science/91590_a_92997]
-
au dificultăți de a înțelege unele cuvinte, iar eventuala utilizare a cuvântului nou învățat nu se poate face decât în contextul și cu asocierea în care el a fost învățat; - nu poate învață cuvinte noi decât bazându-se pe similarități perceptuale mai mult decât pe atribute funcționale; - pot avea dificultăți în a înțelege cuvintele cu mai multe sensuri; - înțeleg greu verbele “a da” și “a lua” cât și utilizarea pronumelui personal la persoana I-a; - utilizează pronumele personal la persoana a
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
holistic și nu-i se tratează separat dificultățile de vorbire și pe cele motorii etc. Implementarea Greenspan folosește contextul interactiv în intervenție și se adresează întârzierilor în dezvoltare legate de modularea senzorială, de planificarea și secvențialitatea motorie și de procesarea perceptuală. De obicei se lucrează cca. 20 de minute, după care urmează 20 de minute pauză, intervenția adresându-se fiecărei întârzieri sesizate. Avantaje Părinții sunt învățați cum pot să implice copiii în activități, folosind strategii mai plăcute, relaxante, bazându-se pe
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
acest dezechilibru, de mult timp, de către specialiști și a fost recunoscut și de autiști, încămai sunt descrise dificultățile senzoriale, perceptive și motorii ca fiind asociate în cadrul tabloului general descris în DSM - IV. Importantă este și opinia autiștiilor despre dificultățile senzori perceptuale pe care le experimentează. Astfel indivizii cu autism evidențiază ca problemă majoră percepția, idee susținută și de unii autori ai unor lucrări care consideră că autismul se raportează la dificultățile de procesare senzorială. Temple Grandin afirmă că există pentru majoritatea
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
atenția excesivă la urcatul sau coborâtul scărilor, mersul pe vârfuri, lovirea de mobilă etc. Un program vizual de unul, doi ani, care include lentile prismatice și practicarea exercițiilor motorii oculare, pot reduce sau chiar elimina aceste probleme. Cealaltă metodă vizual/perceptuală presupune purtarea lentilelor colorate. Indivizii care beneficiază de ele sunt deseori hipersensibili la diferite luminozități (lumina soarelui, fluorescentă, culori sau contraste și/sau au dificultăți de citire a textului printat). Efectele acestei metode se răsfrâng asupra tuturor acestor probleme. 4
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
diferite: a) să recunoască dintro listă mai mare de cuvinte pe cele cu care lucraseră înainte; b) să identifice cuvintele prezentate pe ecranul unui computer pentru o perioadă foarte scurtă de timp (adică, pur și simplu să le citească). Identificarea perceptuală reprezintă un test indirect de memorie, deoarece nu li se pretinde subiecților să-și reamintească niște cuvinte învățate anterior, ei fiind angajați într-o cu totul altă sarcină. Două constatări rețin atenția. În primul rând, cum era și firesc, memoria
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
simbolizau, la un subiect dat, interesul cel mai ridicat, erau recunoscute cu o expunere semnificativ mai scurtă, decât cuvintele care simbolizau valoarea sau interesul cu rangul cel mai scăzut. Se poate conchide că interesul acționează ca un sensibilizator, coborând grupul perceptual. Este vorba de o sensibilizare selectivă. Din analiza răspunsurilor date de subiecți până la recunoașterea corectă cuvântului mai rezultă că orientarea dominantă a interesului într-o anumită direcție produce o creștere a pragului față de stimulii care nu sunt pe linia acestui
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
orientarea dominantă a interesului într-o anumită direcție produce o creștere a pragului față de stimulii care nu sunt pe linia acestui interes, ridică bariere față de stimulii incongrueți cu interesele sau valorile dominante ale individului. Este ceea ce se denumește prin apărare perceptuală. Recunoașterea cuvintelor cu valoare redusă pentru subiect este blocată prin mecanismele de apărare perceptuală. În unele experimente s-a urmărit să se verifice "rolul noului" în dezvoltarea interesului pentru învățătură al elevilor. De exemplu, elevii au avut posibilitatea să aleagă
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
stimulii care nu sunt pe linia acestui interes, ridică bariere față de stimulii incongrueți cu interesele sau valorile dominante ale individului. Este ceea ce se denumește prin apărare perceptuală. Recunoașterea cuvintelor cu valoare redusă pentru subiect este blocată prin mecanismele de apărare perceptuală. În unele experimente s-a urmărit să se verifice "rolul noului" în dezvoltarea interesului pentru învățătură al elevilor. De exemplu, elevii au avut posibilitatea să aleagă între două posibilități: să scrie, la dictare, după regulile ortografice noi, pe care au
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
frustrante” sunt principalii factori care vor determina un anumit mod de structurare a comportamentului, vor imprima o anumită direcție acțiunii de răspuns. Reacția la frustrare ete determinată, altfel spus, de o constelație de factori în care interacționează variabilele organismului, variabilele perceptuale, cu cele motivaționale, de învățare, temperamentale etc. Cunoașterea sensurilor și semnificațiile „conduitei la frustrare” este deosebit de importantă, deoarece ea ne creează posibilitatea evidențierii nivelului de dezvoltare și organizare a personalității celui în cauză. De exemplu, o „agresivitate” gata să izbucnească
[Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
fază îl constituie capacitatea de a lua în considerare mai curînd propozițiile decît obiectele (14, p. 40). Pornind de la aceste stadii, Bruner stabilește trei sisteme de prelucrare și de reprezentare a informațiilor: unul prin manipulare și acțiune, altul prin organizare perceptuală și imagistică și, cel de-al treilea, prin mecanismul simbolic. Acestea, ține să precizeze psihologul american, nu sînt stadii de dezvoltare, ci "mai degrabă accente deosebite ce se pun în cursul dezvoltării". Corespunzător acestor sisteme de reprezentare, organismul uman trece
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
K. (1985), Influence of menstrual cycle on thermoregulatory, metabolic and heart rate responses to exercise at night, Journal of Applied Physiology, volum 59, pp.1911- 1919; 48. Hinton, E., Taylor, S., (1986), Does placebo response mediate runner's high?, în “Perceptual and motor skills” vol.62 nr.3, pp.789-790; 49. Horghidan, V., (2000), Problematica psihomotricității, Editura Globus, București; 50. Hughes, J., & al., (1975), Purification and properties of enkephalin the possible endogenous ligand for the morphine receptor, în „Life Science”, vol
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
dintre mintea și corpul situate în spațiu. Relația subiectului cu lumea nu privilegiază așadar nici mintalul, nici materialul, nici mintea, nici trupul în constituirea experienței; mai degrabă întrepătrunderea corp-lume se realizează prin întruparea conștiinței. Conștiința fenomenologică 24 este una trăită, perceptuală și, în consecință, certitudinea ideilor are drept fundament certitudinea percepției. La rândul ei, percepția este încarnată, dând măsura experienței trăite și este spațializată într-o situație concretă. Percepția subiectului nu apare doar în urma impactului lumii exterioare asupra corpului întrucât, deși
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
poate obține esența lucrurilor existențiale în conștiință. Ne interesează în schimb, perspectiva lui Merleau-Ponty care, deși este influențat de Husserl, accentuează latura existențială a corpului, mai degrabă decât latura transcendentală a conștiinței în cadrul fenomenologiei. Merleau-Ponty prezintă, prin demers descriptiv, zona perceptuală și experimentală în care ființele umane au o existență corporală, spațială și temporală în lume. Spre deosebire de Husserl, Merleau-Ponty refuză o analiză esențial-universală a ființei umane, adoptând o descriere contextualistoricizată a ființei particulare, finite și parțiale, întotdeauna aflată în cultură și
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ZERO, punctul de vedere omniscient este caracteristic pentru narațiunea tradițională sau clasică (Adam Bede, Tom Jones, Bîlciul deșertăciunilor). ¶Booth 1983 [1976]; Chatman 1978; N. Friedman 1955b; Genette 1980; Prince 1982. Vezi și PUNCT DE VEDERE LIMITAT. punct de vedere perceptiv [perceptual point of view]. Percepția fizică prin care se prinde în vizor o situație sau un eveniment. ¶Chatman 1978. Vezi și PUNCT DE VEDERE CONCEPTUAL, PUNCT DE VEDERE. punere în abis [mise en abyme]. O replică în miniatură a unui text
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
dezvălui structura "ascunsă" a datelor, respectiv pattern-urile lor (Culic, 2004). Cu ajutorul unui pachet software performant, analiza a descoperit pattern-uri și relații generate de categoriile de conținut și le-a vizualizat prin dendrograme, grafice de proximitate, hărții ale poziționării perceptuale a categoriilor, grafice de corespondență etc. O parte din cele aflate în analiza de conținut cantitativă, le-am dezvoltat în cadrul etapei analitice calitativ-interpretative. În acest fel abordarea calitativă a fost întemeiată empiric, realizând o analiză de conținut metodologic controlată a
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]