284 matches
-
să nu facă nimic care să atragă atenția asupra lui. Petrece cam tot timpul în cabina sa, iar când urcă pe punte se îngroapă în cea mai plictisitoare carte pe care o găsește în biblioteca vasului. Nu prea există nici o „perdantă“ care să aibă ce comenta, când răspunsul la întrebarea ei adresată cu un fluturat semnificativ de gene:„Ce mai citești?“, este: „Volumul doi de la Înființarea Republicii olandeze, a lui Motley“. Amanda, care n-a pierdut timpul ca altele, își maschează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
de "agramați cu pretenții" ș.a.m.d.! Să nu uităm publicul acestor festivaluri, "marele public", mulțimea "oamenilor simpli", dorința de a se bucura de arta scrisului frumos, curat, bogat în idei și... glia de învățăminte! "Festivalurile" nu sunt cel mai perdant chip de a valorifica "banii publici". V.P.: Ați fost în Ardeal (Erdély), ați stat printre unguri. Cum se trăia atunci în Ținutul Secuiesc, ce gândeau, ce aspirații aveau ungurii? Asta în comparație cu timpul prezent, când mințile înfierbântate ale unor lideri unguri
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
în ultima zi să-i salute pe participanții la festivalul de la Neptun, laureatul, scriitorul franco-spaniol Jorge Semprun nu mai era acolo: o ștersese, ca să zic așa, englezește. Ceea ce m-a lăsat cam perplex. Erau în schimb Robbe-Grillet și Michel Deguy, perdanții festivalului, care fuseseră probabil invitați doar ca să dea mai multă strălucire adunării. Așadar fostul comunist n-a avut răbdare să-l aștepte pe noul adept al social-democrației. A umflat bănuțul și a plecat. Mă rog, o fi avut omul treabă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
de încredere, între încrederea socială și cea politică. Încrederea socială nu se asociază puternic cu setul obișnuit de variabile socio-economice și politice, dar se regăsește cu precădere în câteva tipuri sociale: cei care sunt "învingătorii" competiției sociale mai curând decât "perdanții", adică cei care își exprimă mulțumirea cu locurile de muncă, fericirea și mândria națională. Pe de altă parte, încrederea politică nu este asociată cu aceleași variabile. Dacă încrederea socială se leagă, chiar dacă slab, de succesul economic și social, încrederea politică
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Administrative/906_a_2414]
-
românească este hipermasculinizată (dovadă fiind și raportul dintre numărul femeilor și cel al bărbaților, simbolurile de tipul eroului salvator care sunt vehiculate în respectivul mediu, comportamentul agresiv etc.), o abordare eminamente feminină a puterii situează candidatele, politicienele pe o poziție perdantă. Posibila activitate politică pe care o vor desfășura va fi marcată de marginalizare dacă relația cu puterea nu este de tipul „putere asupra puterii”, ci o asociere feminină în sensul capacitării, noțiune îndelung valorizată de feminismul valului al doilea, al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1991_a_3316]
-
25. Ecce pater! O descoperire târzie și nefolositoare. Ramolismentul bătrânului punea capăt unei frumoase tradiții de soldați ai micilor victorii și ai marilor eșecuri. Pe asumarea lor nediferențiată, familia Moduna și-a construit o solidă reputație de Învingători păguboși și perdanți optimiști: strălucirea izbânzilor era de fiecare dată fericit completată de o strălucire și mai mare a eșecurilor. Așa se explică blândețea care le scălda chipul, atât În poze, cât și În realitate, precum și Încrederea măsurată În semeni. Despre Începuturile familiei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cu ajutorul bețelor pe care le aruncau de la înălțimea cailor în galop. Nu puteam vedea care dintre ei izbutea cel mai bine, dar vacarmul care ajungea până la noi de pe colină, din locul numit tocmai al-Tabla, ne indica fără greș câștigătorii sau perdanții. Deodată, un nor negru se ivi deasupra capetelor noastre. Veni atât de iute că ni se păru că soarele se stingea precum o lampă peste care ar fi suflat un djinn. Era beznă la ceasul amiezii și, fără ca sultanul să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
puțin. Improvizația nu rezistă. Ai dat degeaba șpaga. Tu ce-ai făcut? Eu am scos de 10 ori cît am investit. Crezi că nu puteam plusa? Cum adică? Să dau mai mult decît tine. Dar ar fi fost o acțiune perdantă de la început. Șeful dă să plece, apoi se întoarce spre Ionel: Și s-ar putea s-o sfeclești și mai și. Cum? Să te grăbești cu șpăgile, ca să recuperezi și să te alegi cu niște cătușe. Îți spun astea ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
de ziua Sfântului Patrick, doi omuleți au intrat În barul lui O’Mallory. Nefiind verzi, au sărit imediat În ochi. Se clătinau vizibil și cântau Într-o limbă ciudată. O’Hallahan i-a provocat la un concurs de băutură, cu perdantul plătind. După ce O’Hallahan s-a prăbușit cu capul În aparatul de făcut gheață, i-a provocat și O’Rourke. Și O’Connor. Și O’Keefe. În prezent, toți sunt În comă alcoolică. Gașca lui O’Henry „Mamutul“ a sărit
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
erau statele învinse și Rusia Sovietică. Aceste principii apărau teritoriile respective de ocuparea sau anexarea lor de către o putere străină. Cea de a doua alternativă, aproape opusă ca obiectiv, prevedea aplicarea clauzelor tratatelor secrete și impunerea unei păci punitive guvernelor perdante. La urma urmei, nici un stat din oricare dintre tabere nu se arătase deosebit de interesat de autodeterminare în formularea obiectivelor sale în timpul războiului decît dacă principiul ducea la promovarea propriilor pretenții. Un astfel de aranjament ar fi marcat totodată continuarea politicilor
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
menit să constituie o bază pentru regimurile care aveau nevoie să-și mărească popularitatea. Un asemenea lucru nu s-a întîmplat însă și în Grecia, unde rezistența din timpul războiului s-a identificat curînd cu Partidul Comunist și cu tabăra perdantă în urma războiului civil din 1946-1949. Mișcările de partizani prezentau în timpul războiului o atracție foarte mare pentru tineri și pentru idealiști, ca și pentru cei care nu aveau altă soluție decît să se alăture detașamentelor din munți. Nucleul comunist oferea o
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
prin mult prea obișnuitele și nemuritoarele „pile”, pentru sine sau pentru familia sa. Or, la vremurile traversate, la cutumele și moravurile unei societăți tot mai receptivă și mai dependentă, parcă, la/de compromisuri, asemenea conduită echivala cu o excentiricitate virtual perdantă. A suportat însă cu stoicism dezamăgirile sau nedreptățile, care l-au urmărit într-o severă ritmicitate și cărora le-a contrapus cinstea și demnitatea, în relațiile cu oficialitățile de orice fel, plus farmecul personal, bonomia și generozitatea, în raporturile cu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Avea un dușman de moarte regizorul C.D. care l-a... vămuit de multe ori, pretextînd că-l aduce-n Capitală. Deși era mai în vîrstă, ne-am împrietenit. Am încercat să-l ajut, dar n-aveam cum: avea un aer perdant, care nu dă bine în București... și o lipsă de relaxare care-i îndepărta pe convivi. Drama (chiar tragedia!) lui a apărut pe acest fond, al disperării: într-o seară, la Bîrlad, se juca o piesă a lui D. Solomon
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
altele, care se subordonaseră docil acelei „mode”. Mai recent, s-au ivit încercări de contestare a lui B. pe criterii strict literare - ar fi „doar” modern, nu și postmodern, cum s-ar cuveni, cu alte cuvinte, cramponându-se de modernitatea perdantă, ar fi depășit estetic; după alte opinii, romancierul ar fi, dimpotrivă, unul dintre pionierii postmodernismului literar românesc. Dincolo de plauzibilitatea uneia sau alteia dintre „etichetările” posibile, astfel de dezbateri nu fac decât să ateste, din nou, importanța operei scriitorului. Prima carte
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
la bărbați, într-o pasiune distrugătoare precum în cazul lui Renée: "Elle mangea en une saison l'héritage de șa tânte. Elle jouait, maintenant. Elle avait trouvé un salon où leș dames s'attablaient jusqu'à trois heures du matin, perdant des centaines de mille francs par nuit"[Zola, La Сurée, p.417]. Jucătoarea de noroc declinata la feminin este un personaj mai nou. Doamna Méchain participa la bătăliile mari și mici ale Bursei, prevede căderile de situații, profitând din belșug
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a avut și are o situație financiară precară - pe când alte reviste culturale și-au găsit sponsori generoși, săptămânalul din Calea Victoriei 120 nu a avut decât un sprijin material sporadic și imprevizibil; s-a fixat multă vreme pe o țintă generațională perdantă în timp (vârstele a doua și a treia); a promovat o agendă oarecum lipsită de atracție, deși nicidecum irelevantă (dimpotrivă!), pentru generația tânără, mai interesată la început de câștigarea propriei nișe, pe care și-a definit-o în jurul anului 2000
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
de sine. El intră într-o zonă a ezitărilor, a evitărilor din care poate ieși singur foarte rar și foarte greu. În această situație, psihologii recomandă: "ignorarea temporară a emoțiilor", căci o blocare a lor poate fi nocivă pentru sănătatea perdantului și pentru stabilitatea/echilibrul relațiilor lui interpersonale. De asemenea, ei mai recomandă: • audierea unei muzici agreabile; • lungi plimbări pe jos într-un peisaj plăcut; • statul la taclale cu prietenii; • vizionarea unei comedii sau a unei melodrame de succes; • ne cumpărăm
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
fost structurat în așa fel încât să participe și restul de 80% din forța de muncă. Aceasta este problema cu cele mai multe concursuri care implică bani sau premii. Sunt foarte motivante pentru câștigători și dezamăgitoare pentru perdanți. Nu uitați că și „perdanții” lucrează pentru companie. Competiții care motivează. Pentru a desfășura o competiție eficientă, trebuie respectate câteva reguli: 1. folosiți obiecte mici și concrete ca premii și concentrați-vă asupra dreptului angajatului de a se lăuda ca principală recompensă; 2. apoi, concursul
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
câștigători și veți descoperi că aveți mai mulți decât ați visat vreodată. Premii jenante Când am spus să faceți în așa fel încât recunoașterea să fie distractivă, nu m-am gândit la acele concursuri în care învingătorii mănâncă friptură, iar perdanții fasole. Am văzut tot felul de premii jenante, cum ar fi un pix cu cap de porc pentru o întreținere deficitară și un premiu gen Zmeura de Aur pentru cea mai proastă prestație în activitatea unui angajat sau a unei
[Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
putere relativă în raport cu ei. În fine, statul poate recurge la această strategie pentru a evita lupta cu mai mulți adversari coalizați. Aflate în defensivă, statele tind de cele mai multe ori să aleagă pasarea responsabilității. De obicei, aceasta se dovedește o strategie perdantă pe termen lung: statul care o aplică poate obține câștiguri absolute, însă va suferi de regulă pierderi relative față de statul agresor. Mearsheimer oferă, în fine, și o teorie structurală a incidenței războiului între marile puteri, argumentând că sistemele multipolare sunt
RELATII INTERNATIONALE by Lucian-Dumitru Dîrdală () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1513]
-
estetice” după care era elaborat personajul „învingător”, „omul de tip nou”. Este aproape evident că scriitorul folosește aceste subiecte și aceste personaje ca simple pretexte pentru a produce un veritabil transfer de interes estetic asupra altor personaje, recrutate, acestea, dintre perdanții istoriei. Irina (Trinitate confidențială), doctorul Orghidan, Paul Tănăsescu, Sandy Stavropol (Șah etern, 1971) sau Pierre Manicatide (Provincia sufletelor), urmașii unor intelectuali marcanți sau ai unor familii boierești care au ctitorit țara și neamul, sunt adevăratele personaje ale literaturii lui B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285703_a_287032]
-
promovare în special prin mass-media, extrem de agresivă, care a condus în dese cazuri la schimbarea fundamentală a culturii obișnuințelor și cerințelor consumatorilor din această zonă a Europei. Lipsa strategiilor de evoluție, neînțelegerea acestora atunci când ele există absența gândirii strategice caracterizează perdanții mai mari sau mai mici ai spațiului economic. Se explică astfel de ce unele guverne din țările fără “vocație” de a rezista într-o lume globalizată economic nu sunt în stare să gândească și să ofere națiunilor lor o strategie-răspuns la
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3151]
-
maghiare, eveniment care a solicitat atenția lui Dej în plan internațional, cei doi ar fi fost înlăturați de la putere chiar în același an, așa cum opinează de altfel și Sorin Toma, fostul redactor șef al Scânteii (2004, 127). Se știe că perdanții jocului pentru putere l-au însoțit pe Dej în delegația PMR care a fost prezentă în februarie 1956 la Congresul XX al PCUS. După ce "tovarășilor" români le-a fost distribuit textul cuvântării secrete a lui Hrușciov, cei doi au devenit
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pondere sporită în relațiile internaționale, iar majoritatea statelor comuniste manifestă o anumită disponibilitate de a le tolera, la nivel limitat, în accepțiunea lor "burgheză", RSR va păstra sensul leninist al drepturilor omului, complăcându-se în stil romantic în această postură perdantă și voluntară deopotrivă. Vestul nu mai este acum dispus să întrețină relații comerciale cu un regim dictatorial, care își respectă cu greutate termenele scadente ale unor dobânzi care excedau posibilitățile economice ale țării și care, în ciuda abundentei retorici democratice pe
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
în care eroii, acțiunea dramatică, viziunea regizorală, scena cu tot ceea ce ea cuprinde, pot scoate spectatorul din inerție, ghidându-l spre un orizont al Adevărului și, totodată, îndepărtându-l de pericolul pierderii în mulțime, de riscul maculării idealurilor sau de perdanta rostire de verdicte. Oricât de mult s-ar sprijini pe conflict, pe relații agonice, el, teatrul, nu poate subzista în afara acomodării fiecărei singularități cu o alta, în timpul și în miezul creației, în scenă și în afara ei. Ca urmare, dialogul dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]