337 matches
-
3 decembrie, începând de la ora 18, în sala cinematografului „Capitol” va avea loc concertul aniversar prilejuit de împlinirea a 10 ani de existență a Radio Vocea Speranței (RVS), primul post creștin din Banat. Vor concerta formațiile: „Laudes Christi”, „Adoramus”, „Excelsis”, „Peregrini” și soliștii Mediana Vlad, Lucian Onița. Vor fi reprezentate instituții din Timișoara, celelalte posturi de radio din oraș, centrul „Media Adventist” din București și conducerea „Conferinței Banat”. RVS Timișoara emite din luna octombrie 1995 pe frecvența 89,7 FM, între
Agenda2005-49-05-cultural () [Corola-journal/Journalistic/284444_a_285773]
-
unde motivul liric al călătoriei-revelație, cu variantele sale, organizează spațiul imaginar, - de la „preumblările bolnave” din Restriști, la itinerariile din Ulise, Brățara nopților, Petre Schlemihl sau Patmos; tot atâtea redescoperiri ale lumii în conjuncție cu starea de spirit frenetică a eului peregrin, în care se poate afirma năzuința, caracteristică atitudinii avangardiste, de transmutare, în înțeles alchimic, a evenimentelor universului imaginar. Tendință - cum s-a observat - postromantică, vizând „redefinirea lumii, reconsiderarea ei”, prin obligarea, ca să spunem așa, a obiectului de a intra într-
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Madrid V. trimite la „Buletinul Instrucțiunei Publice”, care apărea la București, corespondențe promițătoare atât prin stil, cât și prin sfera de probleme îmbrățișate, privitoare la viața intelectuală din capitala Spaniei. În una, recenzând o antologie de literatură romanică, amintește și Peregrinul transilvan al lui Ion Codru-Drăgușanu, aceasta fiind prima referință critică despre cartea călătorului român. Scrie pentru revista „La Enseñanza” (1867) câteva articole în care dezbate, cu argumentația sumară avută la îndemână, chestiunea originii latine a românilor. Ulterior colaborează cu articole
VIZANTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290593_a_291922]
-
par utile În vederea educării și cultivării concetățenilor săi; adică, potrivit concepției sale, acele aspecte care țineau de cultul valorilor Antichității latine. Persistența acestei imagini se observă și la Ion Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" . Lucru surprinzător la prima vedere, pentru că peregrinul făgărășan este interesat, prioritar, de cu totul alte aspecte, centrate pe faptul cotidian, pe mesajul artistic, pe observația psihologică și peisaj. Cu toate acestea, din cele două epistole trimise de la Roma, dacă În cea de-a doua se ocupă de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pentru monumentele clasicei Antichități. Reeditând opțiunea lui Gheorghe Șincai XE "Șincai" pentru aspectele antice, În defavoarea celor contemporane, el notează: Roma modernă e mare, e memorabilă; dară nu aceasta atrage la sine cu atâta putere, ci Roma antică. Mai mult chiar, peregrinul nostru, plecat de acasă pentru a-și satisface setea de orizonturi mai largi, abandonează chiar și marea, atât de dragă romanticilor: Las la o parte și marea, Marea Mediterană, ce la Genova o văzui pentru Întâia dată, și-ți scriu numai
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
mai avizat, mai critic și mai exersat, Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" se arată la fel de entuziast la Milano: „Catedrala de aici... n-are pereche În lume”. Este limpede că măreția goticului și fleșele medievale rezonau perfect cu sensibilitatea romantică a peregrinului ardelean. Spiritul cel mai critic În fața domului Îl dovedește Însă Timotei Cipariu XE "Cipariu" . Expunându-și rezervele față de stilul gotic, el afirmă că acesta „poate să placă nemților, ca oarece naționale, ci anevoie altora, de altă națiune”. Pe coordonatele teoriei
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
În volum relatările călătoriilor sale (din 1839 și 1842) abia În anul 1865, când regimul austriac se liberalizase, iar perioada de apogeu a carboneriei mazziniene trecuse de mult, unificarea Italiei fiind aproape realizată. Pe de altă parte Însă, explicația atitudinii peregrinului făgărășan ține de spiritul romantic al memorialului său. În ambianța acestei noi mentalități, Drăgușanu dovedește o sensibilitate rezonantă la fenomenul revoluționar italian și nu poate Înregistra decât cu simpatie atât spiritul de opoziție al italienilor față de ocupantul austriac, cât și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
să pătimească?”. Simpatia și deschiderea față de cauza italiană, detectabile În textul lui Drăgușanu, aparțin Însă nivelului difuz al mentalului colectiv, sunt proprii unor sensibilități mai largi, care nu au de-a face În mod direct cu atitudinile propriu-zis politice ale peregrinului ardelean. La nivelul convingerilor ideologice, Drăgușanu pare a se mișca pe alte coordonate, deconcertante pentru un spirit radical, dar mult mai consonante cu ideologia moderată a intelectualității ardelene. Regimul bourbonic napolitan i se pare a fi „un blând și părintesc
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
fondator al unei secte puritane În colonia Pennsylvania și pionier al literaturii americane, printr-un jurnal de călătorie și lirica sa religioasă. Un alt exemplu celebru Îl oferă (de data aceasta chiar În perioada care ne interesează) cel mai ilustru peregrin ardelean prin America primei jumătăți a veacului al XIX-lea, Bölöni Farkas Sándor XE "Sándor" , un Alexis de Tocqueville În variantă transilvană. Jurnalul său de călătorie, apărut la Cluj-Napoca În 1834, a reprezentat o lucrare de matură reflecție politică pe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
vol. III, Tipografia Csáthy György, Debrecen, 1812. Bulat, Toma G., „Un pamflet austriac din 1799 Îndreptat Împotriva francezilor”, În Revista Istorică, XIV, 1928, nr. 4-6. Cipariu, Timotei, Jurnal, ediție Îngrijită de Maria Protase, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1972. Codru Drăgușanu, Ion, Peregrinul transilvan, ediție Îngrijită de C-tin Albu, Editura Sport-Turism, București, 1980. *** Constituțiile Aprobate ale Transilvaniei (1653), ediție Îngrijită de Liviu Marcu, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1997. *** Corpus Juris Hungarici. Magyar Törvénytár șColecție de legi maghiareț, Franklin Társulat, Budapesta, 1899. Csorja, Ferenc
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
XE "Codru Drăgușanu" s-a bucurat de numeroase reeditări și de o generoasă exegeză, preponderent din spațiul istoriei literare; pentru aceasta, vezi Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, București, 1979, p. 199, sub voce „Codru Drăgușanu, Ion”. Despre relațiile „peregrinului ardelean” cu Italia a scris Claudio Isopescu, Il viaggiatore transilvano Ion Codru Drăgușanu e l’Italia, Roma, 1930. Am folosit ediția Ion Codru Drăgușanu, Peregrinul transilvan, ediție Îngrijită de C-tin Albu, Editura Sport-Turism, București, 1980, preferabilă celor anterioare datorită
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de la origini până la 1900, București, 1979, p. 199, sub voce „Codru Drăgușanu, Ion”. Despre relațiile „peregrinului ardelean” cu Italia a scris Claudio Isopescu, Il viaggiatore transilvano Ion Codru Drăgușanu e l’Italia, Roma, 1930. Am folosit ediția Ion Codru Drăgușanu, Peregrinul transilvan, ediție Îngrijită de C-tin Albu, Editura Sport-Turism, București, 1980, preferabilă celor anterioare datorită fluenței textului, asigurată de modernizarea parțială a lexicului, fără alterarea sensurilor originare. Publicate sub titlul Un student În străinătate acum o jumătate de veac, maramurășanul
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ediții: la p. 145 nu este vorba despre „Carol Albert (1741-1745)”, după cum se precizează la p. 177, În nota 12, ci despre Carol Albert de Savoia, rege al Sardiniei (1831-1849). Ibidem, p. 140. Apud Ion Codru Drăgușanu XE "Codru Drăgușanu" , Peregrinul transilvan, ediție Îngrijită de Corneliu Albu, Editura Sport-Turism, București, 1980, p. 69. Ibidem, p. 72. Ibidem, p. 76. Ibidem, p. 164. Iosif Pervain, Ioan Chindriș, Corespondența lui Alexandru Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" , vol. II, Editura Dacia, Cluj-Napoca
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Virgil Cândea se oprește asupra tipologiei intelectualului sud-estic din veacul umanismului și pe care o fixează convingător în trei tipuri de bază, respectiv ulama ("om al condeiului"), clerul creștin și dragomanul, la care adaugă alți "agenți ai înnoirii intelectuale", anume peregrinul, convertitul și renegatuPs. Următoarele două secole îi aduc în prim-plan pe filosoful-patriot și pe cetățean, definitorii pentru edificarea a ceea ce s-a numit "umanismul civic" (Alexandru Duțu) în perioada de ecloziune romantică. Pe de altă parte, frecvența unor tipologii
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
tăioasă a vânturilor, o corabie care a izbutit, totuși, să vină spre noi. Dar în cea de a doua, care marchează și debutul dumneavoastră scenic? Piesa se numea, de fapt, „Încotro, dragul meu rătăcitor?“. Am încercat să vă propun un peregrin prin lumea lui lăuntrică, dar și prin lumile colindate. Să invoc spiritul lui 60 necontenit însetat de armonii, rătăcirea lui nu în neant, ci datorată neastâmpărului de a investiga lumile din sine și din preajmă. Citindu-1 prin operă, am căutat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
tăioasă a vânturilor, o corabie care a izbutit, totuși, să vină spre noi. Dar în cea de a doua, care marchează și debutul dumneavoastră scenic? Piesa se numea, de fapt, „Încotro, dragul meu rătăcitor?“. Am încercat să vă propun un peregrin prin lumea lui lăuntrică, dar și prin lumile colindate. Să invoc spiritul lui 60 necontenit însetat de armonii, rătăcirea lui nu în neant, ci datorată neastâmpărului de a investiga lumile din sine și din preajmă. Citindu-1 prin operă, am căutat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
cărților românești (Buda, 1821), p. 8. 26. paris Mumuleanu, op.cit., p. 1. 27. Logofătul Costachi Conachi, op.cit., pp. 327 328, 325 326. 28. D. țichindeal, op.cit., prefața, pp. XII-XIII. 29. V.A. Urechia, op.cit., II, p. 105. 30. I. Codru-Drăgușanu, peregrinul transilvan, ed. șerban Cioculescu (București, 1942), p. 56. 31. V.A. Urechia, op.cit., II, p. 105. 32. Cezar Bolliac, pagini alese, ed. Andrei Rusu (București, 1961), p. 167. 33. Nerva Hodoș-Al. Sadi Ionescu, publicațiunile periodice românești (București, 1913), I, p.
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
călătorie de un lirism abundent, înecat într-o pletoră de metafore și alegorii convenționale care risipesc liniile peisajului descris, dându-i uneori contururi ireale. Contemplând pământul țării „sfințit de jertfe mari”, cu inima plină de mândrie pentru un trecut glorios, peregrinul invocă fapte strălucite din istoria neamului, legende și obiceiuri, aducând un elogiu țăranului român. În monografia lirică Pictorul N. I. Grigorescu (1910), el face o reconstituire exaltată a universului picturii lui Grigorescu. De altfel, în critica de artă propriu-zisă, practicată la
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
era un cetățean complet (civis optimo jure) (ceea ce indică, desigur, că existau și cetățeni incompleți, civis minuto jure). Ceea ce ne interesează pe noi Însă este faptul că, de la edictul lui Caracalla din 212, străinii, cu condiția să fie oameni liberi (peregrinii, beneficiari ai civitatis donatio), pot să devină cetățeni. După cum remarcă Schnapper, „romanii ș...ț au dat naștere ideii că, În principiu, cetățenia este deschisă și are vocație universală” (Schnapper, 2000a, p. 15). Dar, din nou, să ne ferim și de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lui Clistene nu Îi privesc. În sfârșit, modelul roman inventează un statut juridic al străinului, situație mai puțin politică decât cea a străinilor În raport cu Atena. Imperiul este cel care poartă și spada, și balanța dreptății: dreptul roman, dreptul latin, dreptul „peregrin”. Chestiunea egalității politice nici nu se mai pune, pentru că există o ierarhie a statutelor. Însă istoria romană a tins, În special prin intermediul edictului lui Caracalla (212-213 d.Hr.), să confere cetățenia tuturor locuitorilor Imperiului. Aceasta a fost situația În care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
literară, v. 11, 2000, nr. 38, p. 9-12. [121] VLASIE CĂLIN, (ed.). Excursiunile noastre în literatură, artă, filosofie. Pagini ale elevilor Liceului de Științe ale Naturii, Brașov, Pitești, Paralela 45, 2000, 199 p. [122] ZALIS, HENRI; BADIA, SILVIU, Scriitori români peregrini: traiectorii literare în timp și spațiu. București, Universal Dalsi, 2000, 332 p. [123] ZUGUN, PETRU, Funcțiile sintactice ale pronumelui reflexiv, Convorbiri didactice, XI, 2000, nr. 34, p. 35-38. 2001 [1] ABECEDAR / Valeria Cristici, Tudor Marin, Olivia Cioacă, Irina Iordan, - București
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
deosebire adecvarea: „intervențiile sale critice se disting printr-o voită aplicare la obiect, prin pătrunderea faptelor literare până la infrastructura lor intimă, printr-un refuz net dat speculațiilor de orice fel.”2 Și această frumoasă caracterizare finală: „El este un împătimit peregrin, plăcându-i să rătăcească în universul cărților ce-l atrag, delectându-se (ca un degustător rafinată cu frumusețile pescuite, dar asta, am spune, după socoteli și capricii de poet, iar nu la un mod metodic și cu atât mai puțin
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
cărora strămoșii totemici peregrinând prin țară, au lăsat În diferite locuri câte o piatră, un arbore sau un făt. „Concepția lor cosmogonică atribuie stabilirea ordinii În lume unui proces comun, Visul, care este evocat În povestiri și reprezentări alegorice ale peregrinilor unor demiurgi, cel mai adesea hibrizi, pe jumătate oameni, pe jumătate animale sau plante. Se zice că acești strămoși totemici ar fi instituit ritualurile și normele sociale, determinând În același timp aspectul actual al peisajului și impregnarea lui cu elemente
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
neabătută într-o credință particulară ori în reproducerea idiosincrasică a identității. Cum spuneam mai sus, toate pelerinajele au loc în istorie. Nici locurile de pelerinaj ori moaștele/relicvele nu scapă din această logică istorică, putându-și schimba definiția... canonică a peregrinului ideal/bine-venit odată cu definiția propriei substanțe. și nu mă refer atât la (re)semnificarea religioasă, în spirit ecumenic/irenic, a unor locuri de pelerinaj ori relicve, care își pot schimba pașnic „publicul-țintă” (din perspectiva pelerinilor, ținta însăși se schimbă), primind
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
văd eu pe cel-care-pleacă într-o corabie cioplită dintr-un stejar prăvălit de însuși călătorul care-a cosit pădurea, un nebun care moare 373, un străin în lumi străine, obligat la a trece în renunțare pentru a obține veșnicia, un peregrin etern. Precum Elis a lui Trackl, Zarathustra a lui Nietzche, Vieru călătorește veșnic, în moartea care naște prin sacrificiul lui un alt codru, o lume paralelă în care pierdut, trăiește reînfrunzirea sufletului într-un alt trup. Eminescian, dar departe de
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]