2,310 matches
-
întâlnești tot mai rar!... Părintele Arhimandrit Serafim Mân a mai avut și calitatea de a fi un om de o sinceritate, discreție și modestie ieșite din comun, care mi-au inspirat foarte multă încredere, confort sufletesc și dragoste față de valorile perene ale spiritualității și culturii noastre autentice!... Eu personal, mă simt foarte onorat pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de a-l întâlni și (de) a-l cunoaște pe Părintele Arhimandrit Serafim Mân - mare personalitate a culturii
ÎMPLINIREA A PATRU ANI DE LA SĂVÂRŞIREA DIN ACEASTĂ VIAŢĂ A PREACUVIOSULUI PĂRINTE ARHIMANDRIT SERAFIM MAN DE LA MĂNĂSTIREA ROHIA – MARAMUREŞ (1935 – 2013)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2236 din 13 [Corola-blog/BlogPost/383268_a_384597]
-
chipuri feminine negre, mistice, inspirând mirosuri orientale, forme migdalate și stranii ale unor ochi sidefii ce nu pot fi cuprinși, scalpuri și bucăți de față netede, scandinave, fracțiune de geniu necuprinsă, izbucnită, înțeleasă și întrevăzută în clipa unui orgasm, dragoste perenă neuitată și dureros cuprinsă în sertarele și miile de evidențe ale unei cărămizi, pietre ponce și absconse încastrate de o mână pricepută în albele și alambicatele sipete ale unei împărătese de la începutul lumii, albastru de turquoise și malachit, craniu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
seceta, iar oamenii erau tare nefericiți, întrucât mureau de foame și se tot întrebau cine îi pedepsise și, în ideea că dacă ceva este să fie, este, de ce era așa cum era. Lumea lor apărea uriașă și ciudată, frumoasă, păstrătoarea câmpiilor perene, desenatoarea liniilor care formau drumurile, convergând până la urmă și formând munții, bisericile uriașe, întemeind scheletul ființei pe care-o locuiau, Pământul. În tot acest timp, ploaia aștepta o de mult uitată comandă, undeva între Lumea de Deasupra și Cea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
bărbatul cel mai frumos din istorie. — Auziți, și se zice de Cary Grant că e omul de pe stradă, murmura ea, Îmbuibîndu-se cu bomboane de ciocolată. Cum se poate așa ceva? — Gogomănii, declara Barceló. Bădăranii și tontălăii trăiesc Într-o stare de perenă invidie. — Ce frumos vorbește domnul. Se cunoaște ați fost la universitatea aia cu sorbitul. — Sorbona, o corecta Barceló fără acreală. Era foarte greu să n-o iubești pe Bernarda. Fără ca nimeni să i-o fi cerut, gătea și cosea pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2275_a_3600]
-
o întâlnești tot mai rar!... Părintele Gavriil Stoica a mai avut și calitatea de a fi un om de o sinceritate, discreție și modestie ieșite din comun, care mi-au inspirat foarte multă încredere, confort sufletesc și dragoste față de valorile perene ale spiritualității și culturii noastre autentice!... Totodată, sfinția sa a fost unul dintre cei mai luminoși și mai învățați călugări ai noștri, duhovnic aspru cu păcatul dar mereu blînd cu păcătosul, plin de harul păcii și al bucuriei. Chiar dacă avea și
DESPRE CONCEPŢIA ŞI VIZIUNEA PĂRINTELUI ARHIMANDRIT GAVRIIL STOICA CU PRIVIRE LA PĂRINTELE DUHOVNICESC ŞI IMPORTANŢA ACESTUIA ÎN VIAŢA CREŞTINULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 956 din 13 august [Corola-blog/BlogPost/364324_a_365653]
-
Acasa > Stihuri > Cugetare > EFODUL TIMPULUI Autor: Mihai Condur Publicat în: Ediția nr. 340 din 06 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Din arhitrava bolților cu nopți perene Efodul timpului preface totul în lumină Sub morile abisului se contopesc morene Ghețari de veacuri dormitând sub zarea lină. Treceam oftând după secunda timpurie Nu-nțelegeam că timpul e un fluviu de nisip Și orele acestea, fragile frunze de hârtie
EFODUL TIMPULUI de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364549_a_365878]
-
o simplă speculație izvorâtă din proximități calendaristice? Întrebările nu pot fi abolite aprioric și ceea ce ne sugerează cele două adunări, despărțite de 84 de ani și de tot ceea ce civilizația umană a imaginat și a realizat între timp, sunt semnificațiile perene. România Mare a fost un vis, un ideal plutind în legendă, cei ce-l întruchipaseră măcar puțin timp, Mihai Viteazul și locurile de care se legase fapta lor, Alba Iulia, deveniseră mituri naționale. A mai trecut timp până când o generație
INSTINCTUL POPULAR, ÎNDRUMĂTOR MORAL de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364566_a_365895]
-
și în inima mea personalitatea Înaltpreasfinției sale s-a conturat și s-a identificat prin câteva trăsături și calități distincte: - și anume, în primul rând prin maturitatea și bogata experiență sau înțelepciune pastorală și duhovnicească, prin atașamentul față de valorile spirituale, perene ale poporului nostru, prin felul său de a fi foarte firesc și mai puțin sofisticat sau complicat; după aceea prin tenacitatea și perseverența, prin dispoziția pe care o avea spre intensificarea eforturilor în vederea rezolvării unei probleme, atunci când situația o cerea
TRECEREA ŞI ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA NAŞTEREA CEA VEŞNICĂ A MITROPOLITULUI BARTOLOMEU ANANIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361273_a_362602]
-
la aproape tot ce se petrecea lângă el... Lucrurile mici și uitate de lângă noi în copilărie, în școală sau aiurea cărora nu le dăm importanța cuvenită la timpul și locul lor capătă, odată cu trecerea anilor, valoare de reper și sentiment peren, tolerant și de înțelepciune de mult așteptată, binevenită. P.S. Printr-un „transfer de proprietate” (când el trebuia să iasă de mult la...pensie!) în custodia altui împătimit al „muzicilor de (t)ropot și întâmplător cu vreun sens melodic” la care
PIANUL ŞCOLII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361363_a_362692]
-
clipele în care mă usuc Sub palma dimineților nebune, La rădăcina frunzelor de nuc Ascunde-mă , tu, Doamne, fă minune! Să nu mai plângă lacrima-ntre gene În toamna asta-n care mor din nou. Mă spală-mă cu ploile perene Și-n glas să-mi pui al inimii ecou! Referință Bibliografică: Rană de cuvânt / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 250, Anul I, 07 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Violetta Petre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
RANĂ DE CUVÂNT de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361408_a_362737]
-
Vasile Burlui Acad. Constantin Marinescu Prof.univ.asoc.Pompiliu Comșa Autorii acestui eseu l-au cunoscut pe Acad. Nicoale Dabija, mai mult de pe pozițiile de intelectual multivalent, de patriot învederat și militant neînfricat pentru salvgardarea Cauzei românilor basarabeni, a intereselor naționale perene ale românilor de pretutindeni. I-am urmărit cu admirație ampla și valoroasa creație literară, cutezătoarea sa activitate social-politică, mai cu seamă, din ultimele trei decenii, pusă în slujba românismului basarabean, a ideii de Unitate națională cu frații de pe malul drept
NICOALE DABIJA, UN EXPONENT DE MARE PRESTIGIU AL LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363924_a_365253]
-
la Congresele de la Alba Iulia, ale Spiritualității Naționale, sunt apreciate în mod cu totul deosebit, nu numai prin erudiția conținutului, ci, mai ales, prin spiritual lor analitic, mobilizator și creator de proiecte, menite să determine materializarea idealurilor și aspirațiilor naționale perene, în condițiile societății contemporane, globalizate. * * * Dimensiunea primordială, esențială a personalității Acad. Nicolae Dabija rămâne opera sa literară, creația sa poetică și proza, care-l plasează printre cei mai prolifici, valoroși poeți și scriitori contemporani din Republica Moldova și România. Numele său
NICOALE DABIJA, UN EXPONENT DE MARE PRESTIGIU AL LITERATURII ROMÂNE DIN BASARABIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 919 din 07 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363924_a_365253]
-
generis, originală, construită cu erudiție și responsabilitate științifică. De asemenea, subliniem faptul că autorul și-a lărgit, amplificat considerabil informația sa asupra evoluției istorice, a dezvoltării periodice, social-economice, culturale, educaționale, a stării de sănătate a populației, a tradițiilor și valorilor perene ale localității, pe baza unui amplu dialog cu autoritățile și, mai ales, cu personalitățile de ieri și de azi ale comunei, cu persoanele vârstnice ale localității. Desigur, Profesorul Comșa, publicist cu experiență remarcabilă, în calitate de autor al altor unsprezece cărți de
MONOGRAFIA COMUNEI SUCEVENI DE POMPILIU COMŞA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364016_a_365345]
-
care astăzi le întâlnești tot mai rar!... Părintele Nicodim Dimulescu mai are și calitatea de a fi un om de o sinceritate, discreție și modestie ieșite din comun care îți inspiră foarte multă încredere, confort sufletesc și dragoste față de valorile perene ale spiritualității noastre monastice, și ale culturii noastre autentice!... Citindu-i datele sale biografice mă uit, cu multă admirație, la data și locul nașterii sale: - 11 mai anul 1935 în localitatea Cărpeniș, județul Argeș; la viața călugărească în care a
PĂRINTELE NOSTRU STAREŢ EMERIT NICODIM DIMULESCU ARHIMANDRITUL, LA ÎMPLINIREA A CINCIZECI DE ANI DE VIAŢĂ MONAHALĂ, FRUMOASĂ, RODNICĂ, EXEMPLARĂ ŞI BINECUVÂNTATĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 228 [Corola-blog/BlogPost/362846_a_364175]
-
care astăzi le întâlnești tot mai rar!... Părintele Timotei Aioanei mai are și calitatea de a fi un om de o sinceritate, discreție și modestie ieșite din comun care îți inspiră foarte multă încredere, confort sufletesc și dragoste față de valorile perene ale spiritualității noastre monastice, și ale culturii noastre autentice!... Originar din Țara de Sus a Moldovei, din localitatea Rădășeni, ținutul Fălticenilor, județul Suceava, Părintele Arhimandrit Timotei Aioanei s-a născut la 13 noiembrie 1966, din părinții Miron și Elena Aioanei
MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ ŞI AMINTIREA UNEI PRIETENII, VOL. I ŞI II, EDITURA „ANDREIANA”, SIBIU, 2013 ŞI 2014 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362821_a_364150]
-
Stela Covaci - soția prietenului lui Labiș, mărturisește: „Tânărul Labiș, romantic revoluționar, cum se spunea pe atunci, încercând să scrie în pas cu cerințele epocii, a înțeles că îndrumarea falsă și restricțiile care i se impuneau nu pot fi admise”. Valorile perene ale literaturii române la care s-a raportat Labiș au fost Mihail Sadoveanu și Mihai Eminescu, în încercarea de redefinire a propriei voci poetice. Admirându-l pe Sadoveanu, i-a făcut un frumos portret: „ E-n fața mea, cu părul
AURUL DIN POEZIA LUI NICOLAE LABIŞ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362904_a_364233]
-
în contrariul său dacă am căuta să vedem sensul și obiectul procesului literar, motivul său hotărâtor, în formarea, dezvoltarea și desăvârșirea limbajului.Unii cercetători susțin că limbajul, care reprezintă un mijloc de comunicare, nu este hotărâtor ci valorile mari și perene create în limba respectivă. Eu cred, și susțin cu tărie, că limba are un mare rol în promovarea operelor literare.Cu cât aria de răspândire a limbii și numărul de vorbitori este mai mare cu atât literatura scrisă în acea
ISTORIA LITERATURII COMPARATE PARTE INTEGRANTĂ A ISTORIEI LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1082 din 17 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363340_a_364669]
-
și în inima mea personalitatea Preasfinției Sale s-a conturat și s-a identificat prin câteva trăsături și calități distincte: - și anume, în primul rând prin maturitatea și bogata experiență sau înțelepciune pastorală și duhovnicească, prin atașamentul față de valorile spirituale, perene ale poporului nostru, prin felul său de a fi foarte firesc și mai puțin sofisticat sau complicat; după aceea prin tenacitatea și perseverența, prin dispoziția pe care o avea spre intensificarea eforturilor în vederea rezolvării unei probleme, atunci când situația o cere
FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1896 din 10 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363402_a_364731]
-
Cu blândul tău surâs înscris în mine Așteaptă-mă cu dragostea promisă Și lasă-mi pașii în plutiri divine. Așteaptă-mă, când umede ecouri Distilă gânduri, roua de sub gene, Petale ce se scutur' pe rondouri Cu flori de suflet veșnice, perene. Așteaptă-mă, sub streașina ce-ți plânge Cu lacrime cerești în miez de noapte Când nesfârșirea timpului mă strânge În vise dragi și în parfum de șoapte... Așteaptă-mă, de-i ploaie sau furtună, De-i soare blând sau stelele
AŞTEAPTĂ-MĂ, MEREU MĂ-NTORC LA TINE! de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362306_a_363635]
-
puseuri avangardiste între simbolism și suprarealism în poezie, între naturalism și reformele proustiene în proza și între impresionism și orientările novatoare impuse de fauvism și cubism, în pictură. Acum modernismul nu mai era o erezie ci este asimilat cu valorile perene ale artei. Aici poetul îi cunoaște pe Jean Moreas, pe Paul Fort, Lucian Fabre, Paul Valery, ia cunoștință cu pictură lui Cezanne, Bonard, Gauguin, Toulouse-Lautrec, Van Gogh, Monet, Mattise și Giacometti. Poezia se redimensionează musical și pictural, proza prin opera
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
tras perdele de ninsoare Pe orice nopți, pe orice dimineți, Cu focul tău ne-alinți și ne dezgheți, Că-n fulgii tăi de nea sclipește soare. Și-n zborul grațios coboar-alene, Pe sufletele noastre răvășite, Un strop din liniștea banchizelor perene Și-o rază din lumina stelelor vrăjite. Iar dacă vii cu vietăți viclene, Ești, iarnă, rea, cu zări încremenite. STALACTITE În peștera unde trăim o viață Stau toate gândurile nerostite, Atârnă de tavan ca stalactite Și sunt mai reci ca
IARNA ( SONETE ) de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1866 din 09 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362414_a_363743]
-
Cu blândul tău surâs înscris în mine Așteaptă-mă cu dragostea promisă Și lasă-mi pașii în plutiri divine. Așteaptă-mă, când umede ecouri Distilă gânduri, roua de sub gene, Petale ce se scutur' pe rondouri Cu flori de suflet veșnice, perene. Așteaptă-mă, sub streașina ce-ți plânge Cu lacrime cerești în miez de noapte Când nesfârșirea timpului mă strânge În vise dragi și în parfum de șoapte... Așteaptă-mă, de-i ploaie sau furtună, De-i soare blând sau ... Citește
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
-mă, cu poarta larg deschisăCu blândul tău surâs înscris în mineAșteaptă-mă cu dragostea promisăși lasă-mi pașii în plutiri divine.Așteaptă-mă, când umede ecouriDistilă gânduri, roua de sub gene,Petale ce se scutur' pe rondouriCu flori de suflet veșnice, perene.Așteaptă-mă, sub streașina ce-ți plângeCu lacrime cerești în miez de noapteCând nesfârșirea timpului mă strângeîn vise dragi și în parfum de șoapte...Așteaptă-mă, de-i ploaie sau furtună,De-i soare blând sau ... IV. DOAR INIMA DE
PAULA DIANA HANDRA [Corola-blog/BlogPost/362312_a_363641]
-
literare. Poemele mele au început să fie cunoscute în spațiul virtual și astfel, am fost invitată să fac parte din antologii de poezii. Debutul în poezie a fost făcut în anul 2007 în antologia de versuri: „Freamăt de timp - freamăt peren”, la Editura 3 D, apoi, rând pe rând, în anii ce-au urmat, în alte antologii de poezii sau proză. Primul volum personal, intitulat „Fereastra de la răsăritul cuvântului” a văzut lumina tiparului, în anul 2010, la Editura PIM, din Iași
TAINA SCRISULUI (50) – CUVINTELE MELE DE SUFLET de VASILICA ILIE în ediţia nr. 948 din 05 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/362467_a_363796]
-
gând ce mă-nvăluie-n cântec//”. (Sunt, Oradea, 7 octombrie 2009). Poeta nu se sfiește, cu acest prilej să-și manifeste dragostea de meleag, fără a fi suspectată de patriotism vetust, retrograd, fără acoperire. Ba, s-ar putea afirma că aceste valori perene ale sufletului românesc, cum sunt: dragostea de neam, de meleag, limba, religia, cultura, datinile, sunt reînviate, așezate într-o lumină favorabilă, împrospătate. Corespondența dintre ciclicitatea anotimpurilor și vârstele omului este evidentă în pastelurile elegiace de toamnă în care poeta își
O PREOTEASĂ A CUVÂNTULUI ŞI ODISEEA EI SUFLETEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362439_a_363768]