448 matches
-
Evoluțiile au fost contradictorii în Uniunea Sovietică, după înlăturarea lui Hrușciov (1964), a urmat o lungă perioadă de stagnare, în «era Brejnev»; apoi din 1985 s-a instaurat o acțiune de reformare a sistemului socialist totalitar (politica de «glasnosti» și «perestroika») inițiată de Gorbaciov. Asemenea evoluții s-au manifestat și în celelalte state mai ales în Ungaria și Polonia. O situație «atipică» a cunoscut România, care, sub conducerea lui Nicolae Ceaușescu, după o perioadă reformatoare (1962-1971), s-a plasat pe poziții
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
a fi urmate de nici o măsură care să încurajeze inițiativa țărănească de a spori producția-marfă, ceea ce ar fi avut consecințe atât de benefice. [...] Ceaușescu nu intenționa să urmeze «sfaturile» lui Gorbaciov de a se alătura și el curentului novator al perestroikăi. Refuzul liderului român era determinat de două motivații: a) refuzul de a reintegra ceea ce i se părea a fi o nouă «disciplină de bloc», îmbrăcată, acum, în veșmântul mai atrăgător al «reînnoirii» socialiste (deși partidele comuniste se bucurau acum de
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
Lenin «orice orânduire învinge dacă asigură o productivitate a muncii superioară celeilalte orânduiri» punea în evidență falimentul socialismului, incapabil să asigure o productivitate a muncii superioară capitalismului. Pentru a ieși din criză, M.S. Gorbaciov a promovat o politică de reforme (perestroika - restructurare) destinată să elimine acele structuri ale sistemului, considerate a fi răspunzătoare de blocajele existente. Noul secretar general a înțeles, pe măsură ce perestroika prindea viață, că ea reclamă o altă metodă de înfăptuire decât «revoluțiile de sus», înfăptuite de Petru I
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
productivitate a muncii superioară capitalismului. Pentru a ieși din criză, M.S. Gorbaciov a promovat o politică de reforme (perestroika - restructurare) destinată să elimine acele structuri ale sistemului, considerate a fi răspunzătoare de blocajele existente. Noul secretar general a înțeles, pe măsură ce perestroika prindea viață, că ea reclamă o altă metodă de înfăptuire decât «revoluțiile de sus», înfăptuite de Petru I și Stalin și a hotărât să recurgă la «transparență» (glasnost) ca mijloc de a-și asigura o largă adeziune populară, cu atât
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
reclamă o altă metodă de înfăptuire decât «revoluțiile de sus», înfăptuite de Petru I și Stalin și a hotărât să recurgă la «transparență» (glasnost) ca mijloc de a-și asigura o largă adeziune populară, cu atât mai necesară cu cât perestroika se lovea de rezistența unei însemnate părți a nomenclaturii, prizonieră a conservatorismului (mai ales din Duma de Stat). Greșeala fatală și „imensa eroare politică a lui Ceaușescu este de a nu fi înțeles că, după 1985, adică după înscăunarea lui
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
rezistența unei însemnate părți a nomenclaturii, prizonieră a conservatorismului (mai ales din Duma de Stat). Greșeala fatală și „imensa eroare politică a lui Ceaușescu este de a nu fi înțeles că, după 1985, adică după înscăunarea lui Gorbaciov și lansarea perestroikăi, Occidentul, în cap cu SUA, dorea alinierea tuturor țărilor-satelit la politica de reformă a Kremlinului. [...] Liderului român nu-i venea, pur și simplu, să creadă - pentru că nu înțelegea schimbările survenite pe plan internațional - că Washingtonul și-a întors fața de la
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
sovietice. Astăzi, populația non letonă poate fi împărțită în două categorii: minoritățile tradiționale și imigranții minoritari. Emergența partidelor bazate pe criterii de clasă în cadrul grupurilor etnice pare puțin probabilă.8 În anii 1980 o problemă importantă era cea a mediului. Perestroika și glasnost-ul au permis o anumită diversitate ideologică și exprimarea tensiunilor politice și sociale. Era permisă critica, dar și implicarea în activitățile sociale și politice a mișcărilor neoficiale. Acestea din urmă au evoluat de la statutul de mișcări pentru protecția
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
demografiei în republică și la schimbarea structurii sociale a țării. O criză economică structurală devine din ce în ce mai evidentă. În 1985, Mihail Gorbaciov a introdus noua politică în Uniunea Sovietică, desfășurarea era bazată tot pe o serie de sloganuri, inclusiv ideea de perestroika, de accelerare a lucrurilor și de glasnost. Nemulțumirea față de puterile centrale devenea din ce în ce mai evidentă. Printre primele grupuri "informale" de opozanți, Helsinki 86 era unul dintre cele mai importante, un grup care cerea să se pună capăt migrației nejustificate în Letonia
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
cu care s-a lăudat fosta guvernare, probabil că a fost o creștere pe hârtie, că, dacă nu, ar fi trebuit să se regăsească în bani numerar sau în investiții profitabile, dar nu s-a găsit nici una nici alta. O perestroika liberală lăsată la bunul plac al fiecărui agent economic (un termen nefericit!) va duce la prosperarea „agenturilor” de interese străine de neam și de țară, condamnândune la o criză perpetuă. Poți face guverne paralele, poți monitoriza greșelile guvernului actual, care
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
câtorva evenimente, unele dintre ele așteptate cu nerăbdare de imensa majoritate a populației române, ca înlăturarea structurilor dictatoriale ale așa-zisei societăți socialiste multilateral dezvoltate, un fel de disoluție a serviciilor de securitate, o trecere tacită de la comunism spre etapa perestroikăi, după cum era în programul declarat al Kremlinului, altele deveneau un fel de surprize de natură să pună anumite semne de întrebare cu privire la direcția spre care conduceau pașii parcurși, la unele acțiuni care nu prea apăreau ca reflectând "voința întregului popor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
oară legătura dintre cel care fusese numit prim-ministru și descendentul comunistului internaționalist Walter Roman. Odrasla acestuia fusese elev al singurului liceu cu predare în limba rusă din România, renumita școală a protipendadei comuniste. Îmi dădeam seama că, de fapt, perestroika de la Kremlin era posibilă în România, întrucât noua conducere a țării putea să fie mai mult pro-Gorbaciov, decât prooccidentală. Impresiile mele din primele săptămâni ale anului 1990 erau oarecum încărcate de optimism și speranțe, într-un viitor mai bun pentru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
limba rusă și pare mândru de această performanță, stăruind în a-și etala cunoștințele, crezând probabil că mă flatează. Mai degrabă mă bucur să constat că știe câte ceva despre Republica Moldova, astfel nemaitrebuind să-i explic „renașterea” noastră anemică din spuma perestroikăi lui Gorbaciov... Șederea noastră în gară se prelungește, dar asta pentru că ni s-a rezervat și un „sufleu” artistic. E vorba de cabaretul-literar La Transcontinentale. O locomotivă cu aburi, de la începutul secolului - o parodie la Expresul nostru Literar - constituie decorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
fără ocolișuri, ca unui prieten - naționalismul din fostele republici ale Uniunii Sovietice. Să luăm cazul meu: de ce am devenit după 1990 român? Îi explic... Recunoaște că n-a știut multe lucruri. Faptul că nu aveam voie, până în ultimii ani ai perestroikăi gorbacioviste, să citim cărți românești i se pare o barbarie. Totuși, suferă că Rusia a ajuns ciuca bătăilor, că este urâtă și atacată de foștii „frați” de uniune, mai ales de intelectualii din republici, pentru că poporul simplu, a aflat ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
celebrul Arvidas Sabonis - supervedeta lituaniană, acum în NBA (liga nord-americană de baschet) - și la „Jalgiris”, echipa de baschet la care și-a început cariera. Entuziasmantele sale victorii de la sfârșitul deceniului nouă împotriva cluburilor rusești purtau, la acea vreme, în zorii „perestroikăi”, o certă tentă politică, erau percepute drept o revanșă simbolică a popoarelor ocupate de sovietici. Cu toții simțeam asta. VITALIE CIOBANU: Probleme tehnice cu aparatul de fotografiat, care și-a „epuizat” încărcăturile, apoi căutarea febrilă a unui magazin Optica, la care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
ca un refren la Riga. Până la 14.00, când vreau să mă duc la întâlnirea românilor cu publicul la Biblioteca Națională, întâlnire moderată de Leons Briedis, ne plimbăm prin oraș. Trecem pe lângă sediul televiziunii asaltate de trupele OMON, pe vremea perestroikăi târzii a lui Gorbaciov, când letonii și-au cerut independența. O placă comemorativă descrie pe scurt evenimentele și dă lista victimelor. Casa-muzeu „Janis Rainis“, cel mai cunoscut scriitor al literaturii letone, declarat „Omul secolului XX în Letonia”. Foarte impresionant Muzeul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
niște echivalențe mai potrivite, să-i explic anumite nuanțe. Poate că e și vina mea, deoarece nu m-a interesat, recunosc, aproape deloc „varianta rusă”... Fac cunoștință cu mai mulți scriitori: Mihail Berg, romancier cu destin de disident, publicat înainte de perestroika doar în Occident, colaborator la Radio Svoboda, membru în comitetul director al PEN Clubului din Rusia; Nadejda Grigorieva, poetă postmodernistă, care se refugiază în ciberspațiu; Marusya Klimova, o slujitoare devotată a culturii underground, care a locuit un timp la Paris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
comitetul organizatoric și un responsabil pe probleme de cultură de la Primăria orașului. E bine că „salutul” gazdelor e scurt, pentru că suntem destul de obosiți și vrem să ajungem cât mai repede în camere... N-am mai fost la Moscova din anii perestroikăi, prin ’89, când am stat aici câteva săptămâni, trimis de Editura Literatura artistică să fac un stagiu la Institutul de perfecționare pentru edituri și comerțul cu cărți. Și, întrucât „cursurile” s-au dovedit plicticoase și depășite de timp - „afară” perestroika
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
perestroikăi, prin ’89, când am stat aici câteva săptămâni, trimis de Editura Literatura artistică să fac un stagiu la Institutul de perfecționare pentru edituri și comerțul cu cărți. Și, întrucât „cursurile” s-au dovedit plicticoase și depășite de timp - „afară” perestroika lui Gorbaciov demola toate clișeele și tabuurile -, mi-am rezervat destul timp să cunosc orașul, să merg la spectacole de teatru, între care celebrul Yunona i Avosi de la Teatrul Lenkom. Am văzut atunci și spectacolul „disident” după o piesă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
necesitatea unei transformări profunde a societății sovietice, este de natură să trezească preocuparea conducerii de la București. Politica de reforme economice și politice pe plan intern, ca și deschiderea amplă pe arena internațională inițiată de noul lider de la Kremlin sub lozinca perestroika și glasnost („restructurare” și „transparență”) iau prin surprindere conducerea română, cantonată în stereotipuri și canoane ideologice învechite, opacă la necesitatea unor transformări democratice profunde. Nicolae Ceaușescu, obișnuit să abordeze fără nici un fel de inhibiții raporturile cu Moscova și considerând că
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
acestea nu au crezut dintr-o dată în acest lucru”. O opinie asemănătoare exprimă și politologul Andrei Graciov, fostul consilier pentru probleme de presă al lui Mihail Gorbaciov, care, într-o lucrare recentă, notează că, la foarte puțin timp după lansarea perestroicii, M. Gorbaciov se pronunțase pentru o modificare a poziției Uniunii Sovietice în raporturile cu țările socialiste. în acest sens, Graciov redă declarația făcută de Gorbaciov în cadrul unei ședințe a Biroului Politic al CC al PCUS: “în relațiile cu țările socialiste
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pasul decisiv către sistemul civilizațional occidental, acceptând o "contrarevoluție" pașnică sprijinită de Statele Unite și de NATO. Ceaușescu însă s-a autoblocat la jumătatea drumului, deschizând iminența unei "revoluții" sângeroase, în vreme ce, la jumătatea deceniului nouă, Moscova lui Mihail Gorbaciov a declanșat perestroika, însemnând, de fapt, sub un anume aspect, continuarea drumului blocat de geniul rău al Ceaușescului. Nu întâmplător, la avertismentele gorbacioviste, conducătorul român a argumentat că el făcuse deja perestroika și că, dacă ar fi întreprins pasul următor, ar fi însemnat
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
în vreme ce, la jumătatea deceniului nouă, Moscova lui Mihail Gorbaciov a declanșat perestroika, însemnând, de fapt, sub un anume aspect, continuarea drumului blocat de geniul rău al Ceaușescului. Nu întâmplător, la avertismentele gorbacioviste, conducătorul român a argumentat că el făcuse deja perestroika și că, dacă ar fi întreprins pasul următor, ar fi însemnat să distrugă sistemul comunist însuși. Și avea perfectă dreptate, spre deosebire de naivul Mihail Gorbaciov care credea sincer că sistemul poate fi reformat, după cum îl convinsese miliardarul evreo-maghiaro-american George Soros, care
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
reușit să-i convingă și pe bătrânii bolșevici că sistemul trebuie salvat fie și prin îngroparea, aparentă, a hegemoniei partidului comunist, conform doctrinei celor patru stadii. Exemplul grăitor este al al lui Alexandr Iakovlev, devenit mâna dreaptă a lui Gorbaciov. Perestroika n-ar fi fost posibilă fără acordul bătrânilor din Comitetul Central, al KGB și al Armatei, care au înțeles că nu mai există soluție și că centralizarea a dus sistemul pe marginea prăpastiei. În 1986, într-o emisiune televizată, Andrei
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
România să stea sub spectrul "naționalismului" eminescian, atât în Țară, cât și în Basarabia. Comunismul, în ansamblu, a căzut prin ofensiva naționalismului, aspect pe care, după propria-i mărturie, Mihail Gorbaciov nu l-a luat în calcul atunci când a declanșat perestroika. Fiindcă nici ilustrul Iuri Andropov n-o luase. Ba chiar nici ideologii transnaționali din Occident, deși serviciile secrete americane constatau că naționalismul era calea înfrângerii din interior a sistemului bolșevic. Sau cum observă Larry L. Watts: Într-una dintre cele
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
a debloca mecanismele unei economii paralizate de rigiditatea sistemului. Aceasta presupunea la început, nu lichidarea "socialismului real", ci pur și simplu comoditatea acestuia privind restabilirea unei legături între partide, stat și o liberalizare controlată. Acestea erau obiectivele inițiale ale restructurării (Perestroika) și ale transparenței Glasnost ("informarea societății pentru a o mobiliza"), fixate de succesorul lui Cernenko, cînd își dă seama de greutatea pe care o reprezenta pentru URSS cursa înarmărilor și responsabilitățile unei acțiuni dincolo de dimensiunile planetei dorită de Brejnev, dar
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]