604 matches
-
atrial și mai subțire decât cel al ventriculului stâng. Raporturile ventriculului drept anterior o pericardul; o pleura stângă; o marginea anterioară plămânului stâng; o sternul; o plastronul costal; posterior - septul interventricular; superior o auricul drept; o trunchiul pulmonar; inferior o pericardul; o tendonul central al diafragmului. Morfologia externă a ventriculului drept Ventriculul drept formează ¾ din fața costală a cordului. Șanțul atrioventricular de la nivelul marginii drepte marchează limita între cele două camere și conține artera coronară dreaptă cu marginea ei dreaptă, marginea ascuțită
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
bronhia stângă; o artera pulmonară stângă; inferior - ventriculul stâng; anterior o aorta ascendentă proximală; o trunchiul pulmonar proximal; posterior o peretele anterior al sinusului oblic; o esofagul; o venele pulmonare drepte; drept o atriul drept; o septul interatrial; stâng o pericardul; o venele pulmonare stângi; Morfologia externă a atriului stâng Elementele definitorii ale atriului stâng îl constituie cele patru vene pulmonare drepte și stângi, superioare și inferioare. Venele sunt incluse împreună cu vena cavă inferioară și superioară într-o teacă pericardică seroasă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
anterior orificiul atrioventricular stâng prevăzut cu valva atrioventriculară stânga (bicuspidă sau mitrală), iar posterior, intrarea în auriculul stâng; peretele superior, îngust, participă la delimitarea sinusului transvers Theile; peretele inferior se prelungește pe fața diafragmatică, participând la delimitarea sinusului oblic al pericardului (Haller). Morfologia internă a atriului stâng Atriul stâng este mai îngust și prezintă pereți mult mai trabeculați decât atriul drept. Auriculul stâng nu prezintă crista terminalis, motiv pentru care interiorul atriului stâng este neted și relativ lipsit de elemente caracteristice
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
prin cuspida anterioară: compartimentul de recepție se află inferior și la stânga cuspidei anterioare și are pereții neregulați, iar compartimentul de ejecțe este mai scurt și mai îngust comparativ cu infundibulul pulmonarei. Raporturile ventriculului stâng * superior - atriul stâng; * inferior - diafragma; * anterior * pericardul; * hemitoracele anterior stâng; * lingura plămânului stâng * lateral * pericard * pleura mediastinală stângă * plămânului stâng * nervul frenic stâng * vase pericardofrenice * medial - sept interventricular Morfologia externă a ventriculului stâng Ventriculul stâng este mai lung decât ventriculul drept, are formă conică și formează apexul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
inferior și la stânga cuspidei anterioare și are pereții neregulați, iar compartimentul de ejecțe este mai scurt și mai îngust comparativ cu infundibulul pulmonarei. Raporturile ventriculului stâng * superior - atriul stâng; * inferior - diafragma; * anterior * pericardul; * hemitoracele anterior stâng; * lingura plămânului stâng * lateral * pericard * pleura mediastinală stângă * plămânului stâng * nervul frenic stâng * vase pericardofrenice * medial - sept interventricular Morfologia externă a ventriculului stâng Ventriculul stâng este mai lung decât ventriculul drept, are formă conică și formează apexul cardiac. Separarea dintre cei doi ventriculi este marcată
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
adipos, vascularizat de către vasele coronare și inervat de către plexuri nervoase vegetative. Epicardul este limitat la exterior de mezoteliu (strat unic de celule aplatizate) care permite filtrarea unui lichid seros. Acest lichid lubrefiază și facilitează mișcările epicardului pe fața parietală a pericardului. Epicardul conține fibre colagene și câteva fibre musculare netede. Din punct de vedere structural țesutul striat de tip cardiac conține: * celule musculare cardiace numite miocardiocite de lucru (atriale/ventriculare); * celulele sistemului excitoconducător: celule P (pacemaker), celule T (de tranziție) și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
kDa) și rol structural de ancorare a miozinei de liniile Z. * Vasele mari de la baza cordului Trunchiul pulmonar Trunchiul pulmonar are originea în orificiul pulmonar al ventriculului drept ce corespunde extern infundibulului. Primii 4cm ai trunchiului pulmonar se află în interiorul pericardului care înconjură trunchiul pulmonar și aorta, respectiv în teaca comună a pericardului seros. La originea sa trunchiul pulmonar este dispus anterior, extremitatea proximală fiind situată între vârfurile anteromediale ale celor 2 auricule. Trunchiul pulmonar trece posterior și spre stâng dispunându
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
mari de la baza cordului Trunchiul pulmonar Trunchiul pulmonar are originea în orificiul pulmonar al ventriculului drept ce corespunde extern infundibulului. Primii 4cm ai trunchiului pulmonar se află în interiorul pericardului care înconjură trunchiul pulmonar și aorta, respectiv în teaca comună a pericardului seros. La originea sa trunchiul pulmonar este dispus anterior, extremitatea proximală fiind situată între vârfurile anteromediale ale celor 2 auricule. Trunchiul pulmonar trece posterior și spre stâng dispunându-se în concavitatea arcului aortic. La acest nivel se bifurcă în cele
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
aproape vertical, posterior de trunchiul pulmonar și de extremitatea medială a auriculului drept. La acest nivel au originea artera coronară dreaptă (provenită din sinusul aortic drept) și artera coronară stâng (provenită din sinusul aortic stâng). Aorta ascendentă este inclusă în pericard a cărui limită superioară este dată de planul orizontal dus prin unghiul sternal care corespunde scheletotopic vertebrelor T4 T5. Acest plan marchează limita superioară a aortei ascendente, punctul de plecare și terminare a crosei aorte, precum și limita superioară a aortei
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
apropierea pleurilor mediastinale dreaptă și stângă și bifurcarea traheii. Vena cavă superioară Vena cavă superioară este formată prin joncțiunea venelor cefalice dreaptă și stângă (vene nenumite). În vena cavă superioară drenează arcul venei azygos, după care vena cavă superioară perforează pericardul pe flancul drept al aortei ascendente pătrunzând în atriul drept printr-un orificiu avalvular. Vena cavă superioară are 7 cm lungime dintre care jumătate este intrapericardică. Raporturile venei cave superioare în porțiunea extrapericardică sunt: * anterior * joncțiunea sternocostală; * pleura dreaptă; * posterior
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
drept; * arcul venei azygos; * pleura; * stâng * aorta ascendentă. Nervul vag drept are traiect descendent pe partea stângă a arcului venei azygos. Raporturile venei cave superioare în porțiunea intrapericardică sunt: anterior - liberă în cavitatea pericardică; posterior * atriul stâng; * artera pulmonară dreaptă; * pericardul în porțiunea laterală și posterioară. Pericardul este fixat de peretele venei cave superioare, mobilizarea intrapericardică fiind posibilă după secționarea lejeră a inserțiilor pericardice. Sindromul de venă cavă superioară este în 75¿ din cazuri secundar afecțiunilor maligne mediastinale și doar în
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
aorta ascendentă. Nervul vag drept are traiect descendent pe partea stângă a arcului venei azygos. Raporturile venei cave superioare în porțiunea intrapericardică sunt: anterior - liberă în cavitatea pericardică; posterior * atriul stâng; * artera pulmonară dreaptă; * pericardul în porțiunea laterală și posterioară. Pericardul este fixat de peretele venei cave superioare, mobilizarea intrapericardică fiind posibilă după secționarea lejeră a inserțiilor pericardice. Sindromul de venă cavă superioară este în 75¿ din cazuri secundar afecțiunilor maligne mediastinale și doar în 25¿ din cazuri secundar proceselor benigne
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cave inferioare este practic inexistentă, iar în cazul existenței sale, vine în raport cu pleura dreaptă și cu nervii frenici drepți. Din punct de vedere clinic porțiunile toracică și pericardică ale venelor cave sunt identice. Venele pulmonare Venele pulmonare sunt fixate la pericard. În porțiunea intrapericardică venel pulmonare sunt greu vizibile cu excepția circumferinței. Împreună cu inserțiile mezocardice vena cavă inferioară și fața posterioară a atriului stâng, venele pulmonare formează limitele superioară și laterală ale sinusului oblic pericardic. Dintre cele 4 vene pulmonare cea mai
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
10%) și chiar normale (20%). Alte modificări nespecifice sunt hipoxia sanguină și hipercalcemia. Diagnosticul etiologic de certitudine se realizează prin examene speciale din lavajul bronho-alveolar (LBA) sau din sputa indusă. Pneumonia se poate asocia cu localizările extrapulmonare în ganglioni, pleură, pericard, ficat, rinichi, tegumente, retină, măduvă. Prognosticul este frecvent nefavorabil. Tratamentul necesită administrarea de doze mari de TMP-SMX și/sau Pentamidină și este urmat de profilaxie secundată. Pneumonia/hiperplazia limfoidă interstițială (PLI) este constituită dintr-un bloc alveolo capilar progresiv, cu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
creșterea densității osoase, balonizarea, șeii turcești; hematopoeză: anemie normo- sau hipocromă, normo- sau macrocitară, masă sangvină crescută dar cu volum globular scăzut, tulburări de coagulare cu defect de adezivitate plachetară; seroase: epanșamente lichidiene bogate în mucopolizaharide și colesterol la nivelul pericardului, peritoneului, pleurei, sinovialelor (poliserozite); sistemul endocrin: deficit suprarenalian, modificări hipofizare, afectare gonadică. Metabolismul hormonilor suprarenalieni se modifică. Se realizează o insuficiență suprarenală funcțională și reversibilă. Hipofiza se mărește prin hiperplazia tireotropă. Stimularea TRH duce frecvent la apariția unei hiperprolactinemii. La
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
supranumerare până la 8 (2-5% subiecți). Au formă eliptică cu diametrul 6/4/2 mm. Greutatea este de 30-50 mg; total de 130-140 mg. Provin din: arcul 3-4 din punga brahială și migrează spre polii lobilor tiroidieni, rar în mediastin și pericard. Structura: capsulă, celule principale secretante de parathormon (PTH), celule oxifile și grase. PTH sintetizat este în mică parte metabolizat intracitoplasmatic și degradat, iar restul este clivat în două fragmente: carboxi-terminal biologic activ amino-terminal inactiv Biosinteza PTH-RP (related protein) gena de
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
de calibru mic și mediu cu afectare consecutivă a organului tributar), glomerulul renal (există 6 tipuri OMS de nefrită lupică), tegumentul (leziuni specifice), plexul coroid. Pot fi afectate în mod variabil ganglionii limfatici, splina, ficatul (hepatita lupică), membranele seroase (pleura, pericardul, mai rar peritoneul), cordul, sistemul nervos central. Tablou clinic Debutul bolii poate fi acut sau insidios prin manifestări clinice polimorfe care evoluează cu perioade de exacerbare și remisiuni. Manifestările clinice pot surveni simultan sau apar succesiv. Portretul robot al pacientului
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
puțin de 15% din circumferință se poate rezolva prin plicatură. În cazul în care disecția interesează mai puțin de 50% din peretele aortic se poate exciza zona afectată și peretele aortic poate fi reconstruit folosind un petec de Dacron sau pericard. Disecțiile mai extinse necesită înlocuirea aortei ascendente (2, 3). De obicei disecțiile iatrogene nu afectează rădăcina aortei, ostiile coronare sau valva aortică; în consecință, grafturile compozite sunt rareori necesare. Crosa aortei poate fi însă interesată și necesită înlocuire parțială sau
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
jugulară internă stângă și subclavie stângă depășește 25 mm Hg se impune refacerea trunchiului venos brahiocefalic stâng. Dacă leziunea interesează joncțiunea cu vena cavă superioară atunci refacerea continuității venoase se va face folosind un petec de venă safenă sau de pericard. Tamponada cardiacă Deși la majoritatea pacienților apărea în perioada perioperatorie un revărsat pericardic, tamponada cardiacă care să necesite reintervenție se întâlnește în 3-6% din cazuri (48). Închiderea pericardului previne aderența cordului la suprafața posterioară a sternului, facilitând astfel sternotomia în
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
venoase se va face folosind un petec de venă safenă sau de pericard. Tamponada cardiacă Deși la majoritatea pacienților apărea în perioada perioperatorie un revărsat pericardic, tamponada cardiacă care să necesite reintervenție se întâlnește în 3-6% din cazuri (48). Închiderea pericardului previne aderența cordului la suprafața posterioară a sternului, facilitând astfel sternotomia în cazul reintervențiilor. Mai mult decât atât, unii chirurgi consideră că pericardul protejează grafturile venoase. Cu toate acestea, închiderea pericardului poate induce o poziție vicioasă a grefoanelor folosite la
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
un revărsat pericardic, tamponada cardiacă care să necesite reintervenție se întâlnește în 3-6% din cazuri (48). Închiderea pericardului previne aderența cordului la suprafața posterioară a sternului, facilitând astfel sternotomia în cazul reintervențiilor. Mai mult decât atât, unii chirurgi consideră că pericardul protejează grafturile venoase. Cu toate acestea, închiderea pericardului poate induce o poziție vicioasă a grefoanelor folosite la revascularizarea miocardului ceea ce duce la compromiterea fluxului sanguin și apariția ischemiei miocardice. Sângerarea postoperatorie în cavitatea pericardică poate duce la apariția tamponadei cardiace
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
reintervenție se întâlnește în 3-6% din cazuri (48). Închiderea pericardului previne aderența cordului la suprafața posterioară a sternului, facilitând astfel sternotomia în cazul reintervențiilor. Mai mult decât atât, unii chirurgi consideră că pericardul protejează grafturile venoase. Cu toate acestea, închiderea pericardului poate induce o poziție vicioasă a grefoanelor folosite la revascularizarea miocardului ceea ce duce la compromiterea fluxului sanguin și apariția ischemiei miocardice. Sângerarea postoperatorie în cavitatea pericardică poate duce la apariția tamponadei cardiace. Acumularea de sânge și cheaguri în sacul pericardic
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
alte cauze. Ori de câte ori este posibilă, este indicată efectuarea unei ecocardiografii transtoracice sau transesofagiene care va preciza cu ușurință prezența lichidului intrapericardic. Tratamentul tamponadei cardiace acute are drept scop reducerea presiunii intrapericardice. În perioada postoperatorie imediată aceasta înseamnă redeschiderea sternului și pericardului, evacuarea sângelui și a cheagurilor, controlul surselor de sângerare. Prima cerință este reprezentată de recunoașterea imediată a tamponadei urmată de susținerea circulației prin aport de volum și drenajul rapid al pericardului. Creșterea presiunii sanguine și prăbușirea presiunilor de umplere care
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
În perioada postoperatorie imediată aceasta înseamnă redeschiderea sternului și pericardului, evacuarea sângelui și a cheagurilor, controlul surselor de sângerare. Prima cerință este reprezentată de recunoașterea imediată a tamponadei urmată de susținerea circulației prin aport de volum și drenajul rapid al pericardului. Creșterea presiunii sanguine și prăbușirea presiunilor de umplere care apar o dată cu deschiderea pericardului sunt deseori spectaculoase. Simptomele tamponadei cardiace care apar la peste o săptămână de la operație sunt etichetate ca fiind relevante pentru tamponada cardiacă tardivă. Pacienții se prezintă pentru
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
a cheagurilor, controlul surselor de sângerare. Prima cerință este reprezentată de recunoașterea imediată a tamponadei urmată de susținerea circulației prin aport de volum și drenajul rapid al pericardului. Creșterea presiunii sanguine și prăbușirea presiunilor de umplere care apar o dată cu deschiderea pericardului sunt deseori spectaculoase. Simptomele tamponadei cardiace care apar la peste o săptămână de la operație sunt etichetate ca fiind relevante pentru tamponada cardiacă tardivă. Pacienții se prezintă pentru sindrom de debit cardiac scăzut, insuficiență cardiacă refractară manifestate prin dispnee progresivă, ortopnee
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]