715 matches
-
la 1cm inferior și la 1cm la stânga procesului xifoid, între acesta și primul arc costal stâng acul fiind orientat spre umărul stâng. Pericardiotomia și pericardiectomia se impun în caz de pericardită constrictivă și efuziuni constrictive benigne sau maligne. Drenajul spațiului pericardic se poate realiza prin două căi de abord: abord subxifoidian care presupune realizarea unei incizii mediosagitale de la procesul xifoid până la jumătatea distanței dintre acesta și ombilic; se practică rezecția procesului xifoid, se tracționează inferior diafragmul permițând expunerea și rezecția pericardului
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și îndepărtarea unei porțiuni din pericardul anterolateral stâng. În cazul pericardiectomiei totale abordul cel mai favorabil îl constituie sternotomia mediană care presupune îndepărtarea pericardului de la originea aortei și arterei pulmonare până la diafragm și între venele pulmonare dreaptă și stângă. Traumatismele pericardice sunt însoțite la unii pacienți de febră, pericardită sau pleurezie, și/sau durere. Manifestări cunoscute generic sub numele de sindrom postpericardiotomic, afecțiune de obicei autolimitantă. Complicații pericardice Pericardiocenteza poate afecta cordul, vasele coronare, vasele toracice interne și plămânii. Alte leziuni
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și arterei pulmonare până la diafragm și între venele pulmonare dreaptă și stângă. Traumatismele pericardice sunt însoțite la unii pacienți de febră, pericardită sau pleurezie, și/sau durere. Manifestări cunoscute generic sub numele de sindrom postpericardiotomic, afecțiune de obicei autolimitantă. Complicații pericardice Pericardiocenteza poate afecta cordul, vasele coronare, vasele toracice interne și plămânii. Alte leziuni posibile includ perforație gastrică, colonică, pneumotorax și Hemoragia poate fi secundară dilacerării arterei coronare, ventriculului drept și/sau atriului drept Alte posibile complicații sunt tamponada pericardică, hemopericard
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Complicații pericardice Pericardiocenteza poate afecta cordul, vasele coronare, vasele toracice interne și plămânii. Alte leziuni posibile includ perforație gastrică, colonică, pneumotorax și Hemoragia poate fi secundară dilacerării arterei coronare, ventriculului drept și/sau atriului drept Alte posibile complicații sunt tamponada pericardică, hemopericard și hemotorax. Pericardiotomia și pericardiectomia au drept complicații posibile pericardiectomia. Capitol 4 ANATOMIA CLINICĂ ȘI CHIRURGICALĂ A CORDULUI <resume> Rezumat * Generalități * Situație * Greutate * Dimensiuni * Formă și orientare * Morfologie externă și raporturi * Fața sternocostală sau anterioară * Fața posterioară * Fața diafragmatică
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
o pericardul; o venele pulmonare stângi; Morfologia externă a atriului stâng Elementele definitorii ale atriului stâng îl constituie cele patru vene pulmonare drepte și stângi, superioare și inferioare. Venele sunt incluse împreună cu vena cavă inferioară și superioară într-o teacă pericardică seroasă. În anumite situații la nivelul extremității stângi a atriului drept în apropierea orificiului de intrare a venei pulmonare stângi inferioare poate fi identificată o venă mică numită vena oblică a atriului stâng. Această venă drenează în sinusul venos coronar
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
drept; * arcul aortic; * pleura; * drept * nervul frenic drept; * arcul venei azygos; * pleura; * stâng * aorta ascendentă. Nervul vag drept are traiect descendent pe partea stângă a arcului venei azygos. Raporturile venei cave superioare în porțiunea intrapericardică sunt: anterior - liberă în cavitatea pericardică; posterior * atriul stâng; * artera pulmonară dreaptă; * pericardul în porțiunea laterală și posterioară. Pericardul este fixat de peretele venei cave superioare, mobilizarea intrapericardică fiind posibilă după secționarea lejeră a inserțiilor pericardice. Sindromul de venă cavă superioară este în 75¿ din cazuri
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
cave superioare în porțiunea intrapericardică sunt: anterior - liberă în cavitatea pericardică; posterior * atriul stâng; * artera pulmonară dreaptă; * pericardul în porțiunea laterală și posterioară. Pericardul este fixat de peretele venei cave superioare, mobilizarea intrapericardică fiind posibilă după secționarea lejeră a inserțiilor pericardice. Sindromul de venă cavă superioară este în 75¿ din cazuri secundar afecțiunilor maligne mediastinale și doar în 25¿ din cazuri secundar proceselor benigne. Semnele clinice ale sindromului includ edem facial al extremității superioare, dilatații venoase cefalice cervicale și la nivelul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
porțiunea intrapericardică venoasă având o lungime de aproximativ 1cm. Porțiunea extrapericardică a venei cave inferioare este practic inexistentă, iar în cazul existenței sale, vine în raport cu pleura dreaptă și cu nervii frenici drepți. Din punct de vedere clinic porțiunile toracică și pericardică ale venelor cave sunt identice. Venele pulmonare Venele pulmonare sunt fixate la pericard. În porțiunea intrapericardică venel pulmonare sunt greu vizibile cu excepția circumferinței. Împreună cu inserțiile mezocardice vena cavă inferioară și fața posterioară a atriului stâng, venele pulmonare formează limitele superioară
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
Venele pulmonare Venele pulmonare sunt fixate la pericard. În porțiunea intrapericardică venel pulmonare sunt greu vizibile cu excepția circumferinței. Împreună cu inserțiile mezocardice vena cavă inferioară și fața posterioară a atriului stâng, venele pulmonare formează limitele superioară și laterală ale sinusului oblic pericardic. Dintre cele 4 vene pulmonare cea mai vizibilă este vena pulmonară stângă inferioară și vena pulmonară dreaptă inferioară. În 25¿ din cazuri venele pulmonare stângi se unesc intrapericardic și formează vena pulmonară comună. Venă pulmonară comună dreaptă formată într-o
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
stângă în spațiul 3 intercostal stâng, inferior și medial de proiecția valvei pulmonare; Valva mitrală - cartilajul 4 sternocondral stâng; Valva tricuspidă - linia parasternală dreaptă în spațiul intercostal 4 stâng. Din punct de vedere clinic nu trebuie confundat trigonul interpleural inferior (pericardic) cu aria matității cardiace absolute. Datorită incizurii cardiace a plămânului stâng, marginea anterioară a acestuia nu mai este paralelă cu proiecția recesului pleural costomediastinal anterior. Nu trebuie realizată niciodata percuția regiunilor cu reliefuri osoase subcutanate, deoarece sunetul obținut nu are
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
prezența pulsațiilor cordului în focarul pulmonarei (spațiul II i.c. parasternal stâng) apare în hipertensiunea arterială pulmonară; prezența pulsațiilor cordului în focarul aortei (spațiul II i.c. parasternal drept) apare în anevrismul aortei ascendente; retracția regiunii precordiale apare în simfiza pericardică. * Palparea Palparea constituie cea de a doua manevră exploratorie prin care se aduc informații referitoare la starea cordului. Se pot palpa șocul apexian, Z1 sau Z2 accentuate, Z3 sau Z4 patologice, pulsații accentuate ale aortei sau arterei pulmonare, clacmente și
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
și o presiune mai mare pentru Z1 și Z2 (zgomote de înălțime mare). Freamătul se palpează cel mai bine prin intermediul osului, prin aplicarea feței palmare pe torace (cu degetele lipite). Prezența freamătului atrage atenția asupra existenței suflurilor cardiace, respectiv frecăturii pericardice. Șocul apexian Șocul apexian reprezintă impulsul maximal al cordului, mai precis al ventriculului stâng ce poate fi perceput la nivelul peretelui anterior al toracelui. Excepția apare la bolnavii cu dilatare de ventricul drept, arteră pulmonară sau anevrism de aortă, la
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
sau stenoza de arteră pulmonară poate determina apariția Z2 întărit și în aria arterei pulmonare; Palparea freamătului sistolic în aria VD apare la pacienții cu defect septal ventricular Palparea freamătului sistolic apexian apare la pacienții cu insuficiență mitrală severă. Frecătura pericardică se poate palpa la nivelul ariei apexiene și intern acesteia, la pacienții cu pericardită exudativă. * Percuția Percuția este metoda care completează diagnosticul de supoziție și folosește tehnica lovirii peretelui toracic digito-digital pentru obținerea unor sunete care reprezintă vibrațiile combinate ale
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
hormoni tiroidieni asupra diverselor aparate și sisteme, metabolisme: tegumente și fanere: infiltrație mucoidă a tegumentelor, a mucoaselor, carotenodermie (tentă galben-ceroasă), păr uscat și rar, unghii striate, casante; aparat cardiovascular: debit cardiac redus, viteză circulatorie redusă, cord mare (infiltrat mucoid), epanșament pericardic, bradicardie, blocuri atrio-ventriculare sau de ramură, manifestări coronariene (angor), insuficiență cardiacă; aparat respirator: epanșament pleural, infiltrare mucoidă a mușchilor respiratori, deprimare a centrilor respiratori, infiltrarea mucoasei nazale cu sforăituri nocturne; aparat digestiv: macroglosie, peristaltism intestinal redus, constipație, distensie colică, hipotonie
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
sinusală, blocuri atrio-ventriculare paroxistice sau permanente, blocuri de ramură incomplete sau complete, alte tulburări de ritm ce apar mai frecvent la debutul terapiei substitutive), manifestări cardiace: angor de efort, insuficiență cardiacă globală cu cord mare, debit cardiac foarte mic, epanșament pericardic; forme neuropsihice: cu încetinire intelectuală, găuri de memorie, stări depresive, uneori cu bufee de excitație. în forma gravisimă se ajunge la coma mixedematoasă (vezi complicațiile hipotiroidiei); forme hematologice: anemie normo- sau hipocromă, sideropenică, normo- sau macrocitară, pseudo-biermeriană; forme digestive: cu
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
este de obicei evocator pentru mixedem, cu simptomatologie tipică. Hipotermia este un element caracteristic. Temperatura variază între 30-36°C, dar poate coborî până la 24°C. ECG este caracteristică: bradicardie, microvoltaj, alungire a intervalului QT. Ecocardiografic se notează cardiomegalie și epanșament pericardic. EEG nu este specifică: traseu puțin amplu, sărac în unde alfa și fără răspuns la stimularea luminoasă. Tensiunea arterială este variabilă. Biologic se notează TSH crescut (rar scăzut), T3, T4 și fracțiile libere scăzute, hiponatremie, hematocrit și protidemie scăzute (hemodiluție
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
nefropatie ischemică, diabetică etc)tulburări de ritm și de conducere - expresie a diselectrolitemiei (de ex. hipopotasemia poate induce tulburări de ritm ventricular maligne, hiperpotasemia se poate complica cu bloc atrioventricular total), consecință a medicației sau a afectării cardiace structurale severeafectarea pericardică - fie frecătură pericardică în IRC avansată, netratată, fie pericardită lichidiană prin hiperhidratare sau în uremieboala coronariană - fie la pacientul cu boală renală cronică avansată sau la pacientul hipertensiv sau diabetic care asociază afectare renală - boala arterială periferică - frecventă la pacientul
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
etc)tulburări de ritm și de conducere - expresie a diselectrolitemiei (de ex. hipopotasemia poate induce tulburări de ritm ventricular maligne, hiperpotasemia se poate complica cu bloc atrioventricular total), consecință a medicației sau a afectării cardiace structurale severeafectarea pericardică - fie frecătură pericardică în IRC avansată, netratată, fie pericardită lichidiană prin hiperhidratare sau în uremieboala coronariană - fie la pacientul cu boală renală cronică avansată sau la pacientul hipertensiv sau diabetic care asociază afectare renală - boala arterială periferică - frecventă la pacientul hipertensiv, diabetic, fumător
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
anorexie, gust metalic, grețuri, vărsături, stare de agitație, confuzie, astenie intensă etc) - semne de deshidratare (uscăciunea mucoaselor, pliu cutanat persistent, senzația de sete intensă, în anumite situații semne neurologice, hipotensiune arterială, tahicardie etc) - semne de hiperhidratare (edeme periferice, revărsat pleural, pericardic, ascită, creștere în greutate, edem pulmonar acut)semne legate de dezechilibre hidro-electrolitice sau acido-bazice. Explorări paraclinice Confirmarea suspiciunii clinice de IRA pornește de la descoperirea retenției azotate care se agravează rapid în absența tratamentului. Diagnosticul precis necesită aplicarea criteriilor RIFLE. Un
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
nedureroase, de obicei observate de medic) 5. Artrită (afectare a > 2 articulații distale cu caracterele menționate) 6. Serozita: a. pleurita/pleurezie (durere sau frecatură pleurală sau revărsat lichidian pleural) b. pericardita (afirmată ecg sau ecografic sau clinic pe baza frecăturii pericardice) 7. Afectare renală a. proteinurie > 0,5 g/zi sau b. cilindrurie (cilindri granuloși, hematici, micști) 8. Afectare neurologică a. convulsii tonico-clonice sau b. psihoză (după excluderea altor cauze) 9. Afectare hematologică a. anemie hemolitică (test Coombs +, reticulocitoză) sau b
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
a cordului. Folosirea gheții în acest scop s-a dovedit a avea urmări nefavorabile: leziuni termice epicardice, paralizia nervilor frenici, creșterea incidenței aritmiilor postoperatorii și a complicațiilor pulmonare (82, 83). Din acest motiv este de preferat irigarea continuă a sacului pericardic cu soluție salină rece. Ventarea activă a cordului pe durata clampării aortei este foarte importantă pentru realizarea unei bune protecții miocardice. Evitarea distensiei ventriculului stâng este esențială pentru prevenirea ischemiei subendocardice și asigurarea unei bune distribuții a soluției cardioplegice. Pentru
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
trunchiului venos brahiocefalic stâng. Dacă leziunea interesează joncțiunea cu vena cavă superioară atunci refacerea continuității venoase se va face folosind un petec de venă safenă sau de pericard. Tamponada cardiacă Deși la majoritatea pacienților apărea în perioada perioperatorie un revărsat pericardic, tamponada cardiacă care să necesite reintervenție se întâlnește în 3-6% din cazuri (48). Închiderea pericardului previne aderența cordului la suprafața posterioară a sternului, facilitând astfel sternotomia în cazul reintervențiilor. Mai mult decât atât, unii chirurgi consideră că pericardul protejează grafturile
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
decât atât, unii chirurgi consideră că pericardul protejează grafturile venoase. Cu toate acestea, închiderea pericardului poate induce o poziție vicioasă a grefoanelor folosite la revascularizarea miocardului ceea ce duce la compromiterea fluxului sanguin și apariția ischemiei miocardice. Sângerarea postoperatorie în cavitatea pericardică poate duce la apariția tamponadei cardiace. Acumularea de sânge și cheaguri în sacul pericardic comprimă inima și impiedică umplerea normală a cavităților cardiace. Semnele clasice ale tamponadei cardiace postoperatorii sunt date de creșterea și egalizarea presiunilor de umplere. Presiunea în
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
pericardului poate induce o poziție vicioasă a grefoanelor folosite la revascularizarea miocardului ceea ce duce la compromiterea fluxului sanguin și apariția ischemiei miocardice. Sângerarea postoperatorie în cavitatea pericardică poate duce la apariția tamponadei cardiace. Acumularea de sânge și cheaguri în sacul pericardic comprimă inima și impiedică umplerea normală a cavităților cardiace. Semnele clasice ale tamponadei cardiace postoperatorii sunt date de creșterea și egalizarea presiunilor de umplere. Presiunea în atriul drept, presiunea blocată în capilarul pulmonar, presiunea în atriul stâng și presiunea diastolică
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
-
creșterea presiunii transmurale cresc șansele apariției ischemiei miocardice. Semnele tamponadei cardiace: 1. Hipotensiune; 2. Creșterea și egalizarea presiunilor de umplere din cavitățile dreaptă și stângă; 3. Răspuns exagerat al presiunii sanguine la presiune inspiratorie pozitivă; 4. Întreruperea bruscă a drenajului pericardic; 5. Lărgirea umbrei mediastinale pe radiografie; 6. Microvoltaj pe ECG. Diagnosticul diferențial trebuie făcut cu IMP, infarctul de ventricul drept, disfuncția severă de ventricul stâng de alte cauze. Ori de câte ori este posibilă, este indicată efectuarea unei ecocardiografii transtoracice sau transesofagiene care
Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică () [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]