13,371 matches
-
la nivelul arterei carotide interne, deoarece prezența plăcii de aterom reprezintă un factor de risc tromboemboligen important. În decursul activității de cercetare mi-am propus să dovedesc corelația dintre leziunile ateromatoase carotidiene și prezența bolii coronariene cronice aterosclerotice sau arteriale periferice, precum și ponderea factorilor de risc cardiovascular implicați în procesul de ateroscleroză. Am determinat riscul de boală coronariană conform ghidului NICE exprimat în procente și l-am comparat cu riscul relativ de boală coronariană la pacienții ce asociau și modificări de
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
modificări de ateromatoză carotidiană la ecografia Doppler carotidiană. Mi-am propus să demonstrez importanța ecografiei carotidiene în determinarea riscului de boală coronariană față de estimarea acestuia conform ghidului NICE și, de asemenea, rolul ecografiei carotidiene în evaluarea riscului de boală arterială periferică. În acest sens am evaluat corelația dintre grosimea intimă-medie a peretelui carotidian și prezența modificărilor de repolarizare pe electrocardiogramă și am comparat-o cu riscul de boală coronariană determinat conform criteriilor ghidului NICE. Evaluarea probabilității de boală coronariană conform ghidului
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
se regăsesc doar două din cele trei caracteristici de mai sus. Categoria fără dureri de tip angină corespunde situației când se regăsește cel mult una sau niciuna din cele trei caracteristici clinice. De asemenea, am determinat riscul de boală arterială periferică evaluat prin ecografie carotidiană, determinând corelația dintre grosimea intimă-medie a peretelui carotidian și indicele gleznăbraț. Pacienții au fost evaluați în decursul a trei consultații pe parcursul unei luni de zile. În cadrul primei consultații pacienților li s-a adus la cunoștință importanța
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
fatală evaluat prin riscograma SCORE (r 0,5 și p 0), pentru riscul de boală coronariană ischemică evaluat conform criteriilor NICE (r 0,492 și p 0), pentru boala cardiacă ischemică (r 0,552 și p 0), pentru boala arterială periferică (r 0,35 și p 0) și negativi pentru activitatea fizică efectuată săptămânal evaluată prin consumul de energie MET-minute (r - 0,244 și p 0,01), pentru consumul de fructe și legume (r0,372 și p 0), pentru indicele gleznă-braț
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
membrelor inferioare în lotul de cercetare a fost de 27,9% ceea ce corespunde unui număr de 31 de pacienți ce au avut un indice gleznă-braț mai mic de 0,9. Prezența concomitentă a bolii coronariene aterosclerotice și a bolii arteriale periferice a fost întâlnită la 38,15% dintre pacienții cu boală coronariană, ceea ce corespunde unui număr de 29 de pacienți. Între boala coronariană ischemică și boala arterială periferică există o corelație de putere medie semnificativă statistic (r = 0,336 și p
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
de 0,9. Prezența concomitentă a bolii coronariene aterosclerotice și a bolii arteriale periferice a fost întâlnită la 38,15% dintre pacienții cu boală coronariană, ceea ce corespunde unui număr de 29 de pacienți. Între boala coronariană ischemică și boala arterială periferică există o corelație de putere medie semnificativă statistic (r = 0,336 și p 0). În grupul pacienților cu boală cardiacă ischemică se regăsesc 93,55% din pacienții cu AOMI, cele două afecțiuni coexistând, față de 6,45% cât se regăsesc în
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
cu AOMI, cele două afecțiuni coexistând, față de 6,45% cât se regăsesc în grupul celor fără boală cardiacă ischemică. Astfel, în grupul pacienților cu boală cardiacă ischemică există procentual semnificativ statistic mai mulți pacienți dintre cei care asociază boala arterială periferică față de grupul celor fără boală coronariană ischemică (p = 0). Între procesul de ateroscleroză evaluat prin grosimea intimă-medie la nivelul arterei carotide comune mai mare de 0,9 mm și boala arterială periferică există corelație semnificativă statistic r = 0,299 și
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
mulți pacienți dintre cei care asociază boala arterială periferică față de grupul celor fără boală coronariană ischemică (p = 0). Între procesul de ateroscleroză evaluat prin grosimea intimă-medie la nivelul arterei carotide comune mai mare de 0,9 mm și boala arterială periferică există corelație semnificativă statistic r = 0,299 și p = 0,001. Dacă luăm în considerare, pe lângă IMT arterei carotide comune, și prezența plăcilor de aterom de la nivelul arterei carotide interne, atunci puterea de corelație dintre procesul de ateroscleroză și prezența
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
semnificativă statistic r = 0,299 și p = 0,001. Dacă luăm în considerare, pe lângă IMT arterei carotide comune, și prezența plăcilor de aterom de la nivelul arterei carotide interne, atunci puterea de corelație dintre procesul de ateroscleroză și prezența bolii arteriale periferice crește la r = 0,35,legătura fiind semnificativă statistic p = 0. În grupul pacienților cu ateroscleroză evaluată prin IMT mai mare de 0,9 mm avem procentual 58,06% din pacienții cu arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare față de 41,94
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
cu arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare față de 41,94% în grupul cu IMT mai mic de 0,9 mm, diferență semnificativă statistic (p = 0,002). Pentru a determina implicarea procesului de ateroscleroză în producerea bolii coronariene ischemice sau a arteriopatiei periferice am împărțit lotul de pacienți în trei grupe, prima formată din pacienți sănătoși, a doua grupă - cei cu boală coronariană ischemică și fără arteriopatie periferică și a treia grupă formată din pacienți cu arteriopatie periferică cu sau fără boală coronariană
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
Pentru a determina implicarea procesului de ateroscleroză în producerea bolii coronariene ischemice sau a arteriopatiei periferice am împărțit lotul de pacienți în trei grupe, prima formată din pacienți sănătoși, a doua grupă - cei cu boală coronariană ischemică și fără arteriopatie periferică și a treia grupă formată din pacienți cu arteriopatie periferică cu sau fără boală coronariană ischemică. Împărțirea lotului de pacienți pe cele trei grupe a fost următoarea: prima grupă a fost formată din 33 de pacienți sănătoși reprezentând 29,7
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
coronariene ischemice sau a arteriopatiei periferice am împărțit lotul de pacienți în trei grupe, prima formată din pacienți sănătoși, a doua grupă - cei cu boală coronariană ischemică și fără arteriopatie periferică și a treia grupă formată din pacienți cu arteriopatie periferică cu sau fără boală coronariană ischemică. Împărțirea lotului de pacienți pe cele trei grupe a fost următoarea: prima grupă a fost formată din 33 de pacienți sănătoși reprezentând 29,7% din lot, a doua grupă a fost formată din 47
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
de pacienți sănătoși reprezentând 29,7% din lot, a doua grupă a fost formată din 47 de pacienți cu boală coronariană ischemică reprezentând 42,3% din lot și cea de-a treia grupă alcătuită din 31 de pacienți cu arteriopatie periferică a fost echivalentul a 27,9% din lotul de studiu. În primul grup media de vârstă a fost de 63 ± 8,43 ani 95% CI: 60-66 ani, în cel de-al doilea grup a fost de 67,55 ± 8,53
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
31 ani 95% CI: 63,69-69,79 ani. Din această clasifi care pe grupe de boală se observă că media de vârstă în cazul celor cu boală coronariană ischemică este sensibil egală cu cea a celor din grupul cu arteriopatie periferică și mai mare decât în cazul celor sănătoși. Din punct de vedere al grosimii intimă-medie carotidiană în primul grup, cel fără boală cardiovasculară, media IMT a fost de 0,71 ± 0,13 mm CI: 0,66-0,76 mm, în cel
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
sănătoși, pacienții cu boală coronariană ischemică înregistrând o valoare intermediară. Curba ROC pentru AOMI pe baza IMT carotidiană are o AUC de 0,659, ceea ce corespunde unui model corect de predicție. Cel mai mare procent al pacienților cu boală arterială periferică de 58,06% și cel mai mic procent dintre cei sănătoși de 26,25% s-a regăsit în grupul celor cu ateroscleroză constituită care aveau IMT la nivelul arterei carotide comune mai mare de 0,9 mm, în timp ce procentul cel
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
cei sănătoși de 26,25% s-a regăsit în grupul celor cu ateroscleroză constituită care aveau IMT la nivelul arterei carotide comune mai mare de 0,9 mm, în timp ce procentul cel mai mic 6,45% dintre pacienți cu boală arterială periferică l-am regăsit în grupul celor fără ateroscleroză cu IMT sub 0,9 mm și fără plăci ateromatoase la nivelul arterelor carotide interne, această diferență procentuală fiind și semnificativă statistic (p = 0). Deși procentul celor cu boală arterială periferică a
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
arterială periferică l-am regăsit în grupul celor fără ateroscleroză cu IMT sub 0,9 mm și fără plăci ateromatoase la nivelul arterelor carotide interne, această diferență procentuală fiind și semnificativă statistic (p = 0). Deși procentul celor cu boală arterială periferică a membrelor inferioare este mai mare în grupa cu IMT normal și cu plăci de aterom pe artera carotidă internă - 35,48% față de grupul celor cu IMT normal - această diferență nu este semificativă statistic (p = 0,057). De asemenea, nici
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
Prin gruparea pacienților din studiu în funcție de boala cardiovasculară prezentată și compararea mediei IMT carotidiană pentru fiecare grupă în parte, am observat că cea mai mare valoare de 0,92 ± 0,22 mm s-a înregistrat în cazul pacienților cu arteriopatie periferică, în timp ce la grupul cu boală coronariană ischemică valoarea calculată a fost de 0,82 ± 0,18 mm, cu aproximativ 0,1 mm mai mică și la cei sănătoși valoarea medie a IMT carotidiană af fost de 0,71 ± 0,13
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
sănătoși valoarea medie a IMT carotidiană af fost de 0,71 ± 0,13 mm, cu aproximativ 0,1 mm mai mică decât la cei cu boală coronariană și cu 0,2 mm mai mică decât în cazul celor cu arteriopatie periferică. Așadar, din punct de vedere al evoluției procesului de ateroscleroză se observă că, pe măsură ce acesta avansează, fapt dovedit de creșterea grosimii intimă-medie a arterei carotide comune, primele semne ale ischemiei se produc la nivelul arterelor mai mici precum cele coronare
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
scăderea indicelui gleznă-braț. Vârsta medie în cazul celor trei grupe de pacienți a fost sensibil egală în cazul celor cu boală coronariană de 67,55 ± 8,53 ani și de 66,74 ± 8,31 ani în cazul celor cu arteriopatie periferică, dar mai mare față de grupul pacienților sănătoși la care media calculată a fost de 63 ± 8,43 ani. Din compararea mediilor de vârstă reiese că în cazul pacienților cu boală cardiovasculară media de vârstă a fost mai mare decît în
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
ceea ce reflectă riscul hipertensiunii arteriale asupra bolilor cardiovasculare. Din punct de vedere al bolii cardio vasculare prezente pe primul plan se află boala coronariană ischemică într-un procent de 42,3%, urmată fiind de asocierea boală coronariană ischemică și arteriopatie periferică a membrelor inferioare - 26,13%, la polul opus situându-se arteriopatia periferică a membrelor inferioare de sine stătătoare, cu un procent de 1,8%, aceste diferențe fiind semnificative și statistic (p = 0). Această distribuție reflectă dinamica procesului de ateroscleroză, care
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
al bolii cardio vasculare prezente pe primul plan se află boala coronariană ischemică într-un procent de 42,3%, urmată fiind de asocierea boală coronariană ischemică și arteriopatie periferică a membrelor inferioare - 26,13%, la polul opus situându-se arteriopatia periferică a membrelor inferioare de sine stătătoare, cu un procent de 1,8%, aceste diferențe fiind semnificative și statistic (p = 0). Această distribuție reflectă dinamica procesului de ateroscleroză, care mai întâi produce obstrucția lumenului arterelor mai mici precum cele coronare ulterior
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
apare la o stenoză de 70-80% din lumen în timp ce în cazul arterei femurale sau poplitee stenoza critică apare la o stenoză de 50% din lumenul arterei, fiind urmată în condiții de efort de apariția claudicației intermitente. Natura aterosclerotică a arteriopatiei periferice a membrelor inferioare la pacienții din studiu este dovedită și de relația liniară pozitivă care există între grosimea intimă-medie mai mare de 0,9 mm și prezența bolii arteriale periferice evaluată pe baza indicelui gleznă-braț. Tot în acest sens ponderea
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
de efort de apariția claudicației intermitente. Natura aterosclerotică a arteriopatiei periferice a membrelor inferioare la pacienții din studiu este dovedită și de relația liniară pozitivă care există între grosimea intimă-medie mai mare de 0,9 mm și prezența bolii arteriale periferice evaluată pe baza indicelui gleznă-braț. Tot în acest sens ponderea procentuală a cazurilor cu arteriopatie periferică a membrelor inferioare este statistic superioară în grupul cu IMT mai mare de 0,9 mm față de grupul cu IMT mai mic de 0
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]
-
din studiu este dovedită și de relația liniară pozitivă care există între grosimea intimă-medie mai mare de 0,9 mm și prezența bolii arteriale periferice evaluată pe baza indicelui gleznă-braț. Tot în acest sens ponderea procentuală a cazurilor cu arteriopatie periferică a membrelor inferioare este statistic superioară în grupul cu IMT mai mare de 0,9 mm față de grupul cu IMT mai mic de 0,9 mm (p = 0,002). De asemenea, dacă în cuantificarea gradului de ateroscleroză carotidiană am ținut
Revista Medicală Română by Gabriel Cristian Bejan () [Corola-journal/Journalistic/92295_a_92790]