262 matches
-
întâlnește verbul pasiv cu agent exprimat. Acesta este un complement cu postpoziția "által": "A vers a költő által olvastatik fel" „Poezia este citită de poet”. Fără să se considere că este vorba de diateza pasivă, în limba actuală există și perifraze verbale care exprimă pasivul, de exemplu una analogă cu cea din română, formată din verbul corespunzător lui „a fi” și gerunziul verbului cu sens lexical plin, care are în maghiară și valoarea participiului românesc: "A levél meg van írva" „Scrisoarea
Verbul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316230_a_317559]
-
limbii române. Diateza pasivă se formează, pe de o parte în mod analog cu cea din română ("Le" Barbier de Séville "a été composé par Rossini" „"Bărbierul din Sevilla" a fost compusă de Rossini”), pe de altă parte prin două perifraze verbale: "se faire" + verbul cu sens lexical plin la infinitiv ("L’orateur s’est fait huer par la foule" „Oratorul a fost huiduit de mulțime”) și "se voir" + infinitiv: "Ils se sont vu retirer le permis pour six mois" „Le-
Diateză (gramatică) () [Corola-website/Science/316393_a_317722]
-
eveniment, existența, o stare, recepționarea pasivă a unei acțiuni exterioare, o transformare etc. anterior celui exprimat de forma simplă corespunzătoare sau altă formă compusă. Distribuția auxiliarelor depinde de diateză: La modul indicativ, în afară de formele numite timpuri, sunt și așa-numite „perifraze verbale” (viitorul apropiat, viitorul apropiat în trecut, trecutul recent și mai mult ca perfectul recent), care plasează acțiunea într-un moment apropiat de momentul vorbirii sau de un moment din trecut. La aceste forme se conjugă verbele "aller" și "venir
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
un moment apropiat de momentul vorbirii sau de un moment din trecut. La aceste forme se conjugă verbele "aller" și "venir" ca semiauxiliare, iar verbul cu sens deplin este la infinitiv. În cele ce urmează se prezintă modurile, timpurile și perifrazele verbale din franceză, prin intermediul unui verb activ și al unuia reflexiv. Infinitiv - prezent: - trecut: Indicativ - prezent: - timpuri trecute: - timpuri viitoare: Condițional: - prezent: - trecut forma I: - trecut forma a II-a (aceeași formă ca a subjonctivului mai mult ca perfect): Subjonctiv
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
istorie, uneori în scrieri publicistice de nivel elevat. Acțiunea exprimată de perfectul simplu se deosebește totuși de cea a perfectului compus prin faptul că nu are nicio legătură cu prezentul. Formare: verbul "venir" la indicativ prezent + prepoziția "de" + infinitivul: Această perifrază verbală exprimă o acțiune trecută, dar relativ apropiată de momentul vorbirii: "Solange vient de rentrer" „Solange tocmai s-a întors acasă”, "L’écrivain vient de publier son troisième livre" „Scriitorul și-a publicat nu demult a treia carte”. Formare: imperfectul
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
concordanței timpurilor la indicativ): "Tu m’as dit que tu m’appellerais. Pourquoi tu ne l’as pas fait ?" „Mi-ai spus că ai să mă suni. De ce n-ai făcut-o?” Formare: verbul "aller" la indicativ prezent + infinitivul: Această perifrază verbală exprimă o acțiune viitoare relativ apropiată de momentul vorbirii. Prin aceasta se deosebește de viitorul simplu în limba standard: "Dépêche-toi ! Tu vas rater ton train" „Grăbește-te! Ai să pierzi trenul!” Însă în limba vorbită, viitorul apropiat înlocuiește deseori
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
și cuvinte argotice sau vulgare. Din punct de vedere morfologic și sintactic, registrul familiar folosește mai mult propoziții scurte, uneori eliptice, și mai puțin fraze. De asemenea, își permite abateri de la standardul limbii. Vorbitorul caută să fie expresiv, folosind și perifraze, uneori hiperbole. Modelul acestui registru este unul scris. Acesta se situează la opusul registrului familiar, nu este spontan, ci îngrijit în mod conștient. Este folosit în vorbire în medii socioculturale elevate, în comunicări foarte politicoase, în discursuri etc., și este
Registru de limbă () [Corola-website/Science/331279_a_332608]
-
modă, expresie perifrastică, expresie proverbială, expresii în limbi clasice, expresii în limbi moderne, formulă convențională, frazem, frazeologism, idiom, idiom funcțional, idiom lexemic, idiomatism, idiotism, izolare, izolare livrescă, locuțiune, locuțiune figurată, locuțiune proverbială, maximă, parimie, parte de vorbire cu determinare obligatorie, perifrază proverbială, proverb, sentință, sintagmă, unitate frazeologică, wellerism, zicală. Acestora li se adaugă „construcție idiomatică” și „entitate frazeologică”. În lucrări franceze, Kocourek (1982) a găsit 27 de asemenea termeni. Tot în limba franceză, diverși autori citează din lucrări ale altora sau
Unitate frazeologică () [Corola-website/Science/335187_a_336516]
-
modă, expresie perifrastică, expresie proverbială, expresii în limbi clasice, expresii în limbi moderne, formulă convențională, frazem, frazeologism, idiom, idiom funcțional, idiom lexemic, idiomatism, idiotism, izolare, izolare livrescă, locuțiune, locuțiune figurată, locuțiune proverbială, maximă, parimie, parte de vorbire cu determinare obligatorie, perifrază proverbială, proverb, sentință, sintagmă, unitate frazeologică, wellerism, zicală. Acestora li se adaugă „construcție idiomatică” și „entitate frazeologică”. Printre toți acești termeni sunt unii care denumesc anumite tipuri de îmbinări de cuvinte, de exemplu „citat celebru”, alții care înglobează câteva tipuri
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
mod. "parler/il parle" „a vorbi/vorbește”. Conjuncția "que" se răspândește ca morfem al subjonctivului. În secolul al XVI-lea apare interogația parțială cu "est-ce", scris pe atunci "esse": "Ou esse?" „Unde este (aceasta)?” În franceza medie se folosesc numeroase perifraze verbale, de exemplu cea care exprimă și astăzi viitorul apropiat: "je vois savoir" > fr. mod. "je vais savoir" „am să știu”. Lexicul francezei scrise se caracterizează prin invazia latinismelor în perioada de la mijlocul secolului al XIV-lea la mijlocul celui de-
Istoria limbii franceze () [Corola-website/Science/331697_a_333026]
-
După cum există, în alte limbi, cuvinte intraductibile în limba română - nu pot fi traduse printr-un singur cuvânt, ci doar prin perifraze, uneori foarte elaborate. Minunat de expresive adesea, evocând o întreagă bogăție de imagini și emoții, aceste cuvinte, comori unice ale limbilor Pământului, au fost omagiate într-o carte recentă, Lost in Translation, în care artista britanică Ella Frances Sanders a
ZECE cuvinte străine intraductibile și înțelesurile lor UIMITOARE () [Corola-website/Journalistic/102403_a_103695]
-
unic, în alte limbi decât cea de origine, informează BBC. Iată, mai jos, 10 asemenea cuvinte speciale. Mangata Un singur cuvânt, ușor de pronunțat, semnifică o imagine complexă, care, în alte limbi, nu poate fi descrisă decât printr-o lungă perifrază: cuvântul suedez „mangata” desemnează dâra luminoasă, cărarea de lumină creată de lumina lunii pe suprafața unei ape. Akihi Vi s-a întâmplat vreodată să întrebați pe unde să o luați ca să ajungeți într-un anumit loc, să ascultați cu atenție
ZECE cuvinte străine intraductibile și înțelesurile lor UIMITOARE () [Corola-website/Journalistic/102403_a_103695]