262 matches
-
conțină idei înnoitoare și valoroase. Există însă și sisteme de gîndire în care asemenea inovații au un rol important și, în acest caz, sînt necesare mijloace speciale pentru a le releva prin intermediul altei limbi. Unul dintre aceste mijloace ar fi perifraza (sau, chiar, definiția), ceea ce presupune în fapt explicarea conținutului, iar nu traducerea propriu-zisă, încît textul tradus primește trăsături de organizare mult diferențiate în raport cu originalul. Un alt procedeu pentru redarea unor termeni filozofici care nu au echivalent în limba-scop este calchierea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
întreținută printr-o desemnare deliberat neclară, deși e limpede pentru cei care îi cunosc cît de puțin parcursul destinal la ce se referă. România sa natală apare ca "țara de dincolo", în vreme ce Elveția de azi este "țara de aici". Două perifraze transparente și vagi totodată, pentru a permite jocul cu spațiul și timpul. Și cu eul, de asemenea. Popescu nu-și inventează vreun geamăn pentru a-și exprima sufletul sfîșiat între două lumi, dar tot jocul pronominal îi servește pentru focalizările
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
deosebit de important în interacțiunea comunicativă. Urmând cele trei axe simetrie/asimetrie, distanță/proximitate, convergență/divergență, raporturile dintre participanții la actul de comunicare politică înregistrează configurații distincte. Definit ca procedeu lexical care constă în atenuarea expresiei unei idei prin substituire sau perifrază, eufemismul are rațiuni variate: evitarea unor expresii triviale; eludarea unor expresii insultătoare sau care ar putea fi interpretate astfel de către receptori; rezolvarea unor tabuuri religioase, deseori cu valoare onomastică. Ca procedeu discursiv, eufemismul are la bază o interdicție verbală menită
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
le amintească ziariștilor că... viața e scurtă, glumețul ministru al Apărării pesediste nu se face decît fidel purtător de cuvînt al unei puteri care își revendică, congenital, sorgintea în primul comunism românesc. Atunci cînd, simplu, nu se mai recurgea la perifrază ci, direct, la exterminare. E de apreciat rafinarea, în timp, a procedurilor, nu-i așa? Îi lasă pe ceilalți doi unul și una pe tortuar și vine fugind în fața mașinii. (Evident, ras la tîmple, cu cerceluș în stînga.) Încetinesc, neștiind
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
slujește de paisprezece ani să-și încalce, o secundă, statutul de gazetar și să se refere la pictorul din gazetar. Cel blestemat a-și împărți ca un condamnat Ianus Bifrons inima (fruntea) cu celălalt, vameșul de vorbe. Prea complicată, nu?, perifraza asta, pentru a spune, de fapt, un lucru simplu: fiți, rogu-vă, cu toții, invitații mei diseară, pe la șase, la Palatul Culturii, în Sala Voievozilor, unde se va consuma propriu-mi vernisaj. Ar suna un pic a neobrăzare dacă m-aș
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
construcții aplicative care pot fi definite ca permițând promovarea unui oblic la statutul de obiect; există construcții aplicative care permit menționarea unui participant care, altfel, n-ar fi putut figura în construcția verbală respectivă sau ar fi fost nevoie de perifraze foarte lungi pentru a putea introduce acel participant. Structura diferă de la o limbă la alta: de exemplu, în germană și în maghiară, mecanismele aplicative au un grad mai mic de gramaticalizare decât în limbile bantu (Creissels 2004a). Același autor (Creissels
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
coalescenței componentelor verbelor "ușoare". În limbile ergative și în limbile acuzative, construcțiile deviante de la modelul tipic își pot avea originea în variantele eliptice ale construcțiilor tranzitive. Schimbările de tipar (acuzativ > ergativ; ergativ > acuzativ) pot apărea ca o consecință a gramaticalizării perifrazelor de timp−aspect−mod. Frecvența partiției determinate de timp−aspect, deci folosirea tiparului ergativ la timpul trecut și la aspectul perfectiv, a fost explicată prin ipoteza că tiparul ergativ își are originea în construcția pasivă. Creissels (2006) susține însă că
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fost explicată prin ipoteza că tiparul ergativ își are originea în construcția pasivă. Creissels (2006) susține însă că partiția determinată de timp−aspect−mod (ergativul folosit la trecut/perfectiv) se poate să se fi dezvoltat ca o consecință a evoluției perifrazelor posesiv-rezultative, în limbile acuzative având predicații posesive în care posesorul e codat ca oblic. În limbile ergative, dezvoltarea acestor perifraze a dus la partiție: folosirea acuzativului la prezent (vezi tendința perifrazelor de a evolua spre un sens mai general la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de timp−aspect−mod (ergativul folosit la trecut/perfectiv) se poate să se fi dezvoltat ca o consecință a evoluției perifrazelor posesiv-rezultative, în limbile acuzative având predicații posesive în care posesorul e codat ca oblic. În limbile ergative, dezvoltarea acestor perifraze a dus la partiție: folosirea acuzativului la prezent (vezi tendința perifrazelor de a evolua spre un sens mai general la prezent). Mecanismele dau seamă de modificările (tipologice) care apar în diverse limbi, dar nu explică și cauza, mai bine zis
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
să se fi dezvoltat ca o consecință a evoluției perifrazelor posesiv-rezultative, în limbile acuzative având predicații posesive în care posesorul e codat ca oblic. În limbile ergative, dezvoltarea acestor perifraze a dus la partiție: folosirea acuzativului la prezent (vezi tendința perifrazelor de a evolua spre un sens mai general la prezent). Mecanismele dau seamă de modificările (tipologice) care apar în diverse limbi, dar nu explică și cauza, mai bine zis cauzele, acestor modificări. O cauză frecvent invocată este contactul între limbi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
construcția tranzitivă cu A arbitrar (numită transimpersonală) poate fi reinterpretată ca fiind o construcție intranzitivă al cărei argument unic se comportă ca P; ● în limbile ergative, coalescența componentelor verbului ușor poate duce la reinterpretarea construcției tranzitive ca fiind intranzitivă; gramaticalizarea perifrazelor aspectuale (vezi Capitolul 1, 7.1.); ● partiția intranzitivă nu apare gradual, prin creșterea numărului de verbe intranzitive ale căror proprietăți se îndepărtează de tiparul dominant, ci ca o schimbare abruptă, care afectează o întreagă clasă de verbe intranzitive (de exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
pe rând... Acești „4R” sunt patru note a căror utilizare flexibilă construiește o frumoasă melodie relațională. Experiența demonstrează că este important să aplicăm metoda în manieră pură: recontextualizările, reformulările, rezumatele și întăririle trebuie să fie clare și precise, verbalizate direct. Perifrazele defensive ale terapeutului, stereotipurile verbale, „dantelăriile verbale” sunt inutile. Mai mult, non-verbalul trebuie să fie adaptat conținutului discursului, astfel încât să întărească impactul tehnicii utilizate. Interogarea socratică Interogarea socratică este tehnica convorbirii cea mai reprezentativă pentru terapia cognitivă. Acest capitol nu
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]