865 matches
-
vaporilor se va produce condens, undeva în câmpul termoizolației sau ansamblului permeabil la vapori, respectiv în zona de conversie a fluxurilor de căldură. Dintre cele două fenomene fizice emergente, doar permeabilitatea la vapori poate fi stopată sau redusă, de la foarte permeabil la impermeabil, prin eliminarea difuziei vaporilor și fluxului de vapori. Considerând o incintă care separă un mediu interior de un mediu exterior printr-o termoizolație impermeabilă la vapori (IIV) sau un ansamblu termoizolant ne-permisiv (AI-NP) - 5, figura arată în
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
ajung în această zonă. În IIV/ AI-NP vaporii nu trec de suprafața interioară (caldă) Si fiind considerat material/ansamblu termoizolant impermeabil la vapori, așadar condensul nu se poate produce datorita neîndeplinirii condițiilor de condens. Dacă materialul/ansamblul termoizolant considerat este permeabil (difuzie de vapori și/sau vapori transportați de aer), zona limita a punctului de roua 2 devine zonă de condens pentru vaporii calzi care ajung în acea zonă. Volumul afectat de fluxul rece 3 este considerat zona punctului de rouă
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
de perete, substrat sau chiar perete tip cavitate. Cât timp Si considerată ca volum se situează în marja de zonă fără punct de rouă 1 ”protejată la frig” de termoizolația IIV/ AI-NP 5, condensul nu intervine, chiar dacă acest volum este permeabil. Un volum de perete permeabil atașat unei IIV/AI-NP cu un R-value mare poate fi considerat ca orice alt obiect din mediul cald, considerat în contextul condensului (cu condiția să fie menținută temperatura de zonă fără punct de rouă). Ilustrarea
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
perete tip cavitate. Cât timp Si considerată ca volum se situează în marja de zonă fără punct de rouă 1 ”protejată la frig” de termoizolația IIV/ AI-NP 5, condensul nu intervine, chiar dacă acest volum este permeabil. Un volum de perete permeabil atașat unei IIV/AI-NP cu un R-value mare poate fi considerat ca orice alt obiect din mediul cald, considerat în contextul condensului (cu condiția să fie menținută temperatura de zonă fără punct de rouă). Ilustrarea diagramatică 10 arată schematic variația
Principiul evitării condensului () [Corola-website/Science/330358_a_331687]
-
Setul de proteine și glucide (de pe suprafata plasmalemei fiecărei celule animale) se numește glicocalix și este specific, constituind “buletinul de identitate” al acesteia. Membrana celulei vegetale este protejată de un perete celular rigid. Acesta este format din celuloză și este permeabil pentru apă, precum și pentru unele molecule organice. Lipidele și proteinele membranare sunt antrenate în diferite tipuri de mișcări în interiorul membranei. Aceasta se datorează mobilității moleculelor lipidice: capacitatea moleculelor lipidice de a difuza în interiorul bistraturilor. Difuziunea laterală are loc foarte rapid
Membrană celulară () [Corola-website/Science/304449_a_305778]
-
izolat termic cu un perete despărțitor diatermic dublu, a cărui arie este "A" (vezi Fig.2a): în stânga se gaseste gazul L, în dreapta R, și fiecare ocupă volumul V; presupunem că gazele L și R sunt "distincte";Peretele PL(PR) este permeabil pentru gazul L(R), dar impermeabil pentru R(L). Peretele PR este mobil și solidar legat de peretele exterior LE; PL și RE sunt fixe. Putem deplasa încet "compartimentul" cu gazul L spre dreapta (fig.2b), astfel încât în volumul cuprins
Paradoxul lui Gibbs (termodinamică) () [Corola-website/Science/312269_a_313598]
-
înaltă a structurii tridimensionale a acuaporinei.Cu această dată,a fost posibilă determinarea modului de funcționare a canalelor de apă.Cum pot acestea să admită moleculele de apă și să nu admită ionii sau alte molecule ? Membrana este,pentru început, permeabilă transferului de protoni. Acest lucru este deosebit de important pentru că diferența între concentratia de protoni din interiorul și exteriorul celulei este baza sistemului celular de stocare a energiei. Selectivitatea este proprietatea centrală a canalului. Moleculele de apă își croiesc drumul prin
Premiul Nobel pentru Chimie 2003 () [Corola-website/Science/309527_a_310856]
-
favorizate de rocile sedimentare predominant miocene (gresii, marne, nisipuri, argile -la sud de râul Hârtibaciu) și pannoniene (nisipoase cu intercalații de argile - la nord de axa principală de drenaj, Hartibaciu). Alternanța de strate impermeabile de marne și argile cu strate permeabile de nisipuri, gresii și conglomerate cu structură monoclinală sunt factori esențiali de favorabilitate a proceselor geomorfologice contemporane. În pot fi reconstituite două suprafețe de nivelare ce reprezintă stadii de referință în evoluția sa: suprafața superioară (Proștea Marea — David, 1945 sau
Podișul Hârtibaciului () [Corola-website/Science/316904_a_318233]
-
germenul din el promitea. M.I.: Și sistemul îl constrângea. Șt. A.D.: Sistemul îl constrângea. pe de-o parte, deși el a vrut să reformeze sistemul, dar, în același timp, să știți că era un sâmbure în el care a fost permeabil la niște exemple fatale, la exemplul coreean și la exemplul chinez. M.I.: Și la exemplul lui Stalin, pe care-l avea probabil bine implantat în creier din tinerețea lui "revoluționară". Mi-aduc aminte, domnule Doinaș, pentru că l-ați pomenit pe
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
distanțându-ne de ceea ce se întâmpla, izolându-ne - fiecare din noi s-a izolat în propriul său laborator -, poate că am fost mai la adăpost și mai abilitați de a face operă literară, operă estetică, decât acuma, cînd suntem prea permeabili la o mulțime de lucruri. Să nu înțelegeți că, de pildă, regret invazia eticului sau a religiosului în poezia mea. Nu, dimpotrivă. Cred, sper din toată inima că această invazie, fiind consecventă cu niște transformări care s-au petrecut în
Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Mircea Iorgulescu (1997) - "În Cercul literar de la Sibiu m-am născut a doua oară" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Memoirs/11655_a_12980]
-
și soluri, adîncimea, debitul și chimismul apelor subterane suferă variații importante. În zonele mai înalte ale culmilor și platourilor adîncimea apelor freatice este de 6 - 10 m, putînd depăși pe alocuri valoarea de 10 m, ca urmare a alcătuirii geologice permeabile predominante. Aceste ape au debit însemnat, o mineralogie slabă și o potabilitate ridicată. În zona treimii inferioare a versanților, adîncimea apei freatice este în jur de 4 - 6 m, putînd depăși pe alocuri 6 m. Iesirea sub formă de izvoare
Comuna Strunga, Iași () [Corola-website/Science/301309_a_302638]
-
în mai multe locuri de andezitele Harghitei de Sud, este constituit din straturi groase (uneori foarte groase) de marne cenușii compacte fosilifere, reprezentând peste tot acoperișul complexului cărbunos din bazinul carbonifer al Baraoltului. Forajele au pus în evidență și intercalații permeabile, constituite din piroclastite, nivele nisipoase. Cele din urmă, fiind permeabile, formează adevărate borchișuri, conținând cantități mari de ape minerale sub presiune. Culcușul complexului cărbunos, care pe alocuri se află la o adâncime destul de mare (300-450 m), este format din argile
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
constituit din straturi groase (uneori foarte groase) de marne cenușii compacte fosilifere, reprezentând peste tot acoperișul complexului cărbunos din bazinul carbonifer al Baraoltului. Forajele au pus în evidență și intercalații permeabile, constituite din piroclastite, nivele nisipoase. Cele din urmă, fiind permeabile, formează adevărate borchișuri, conținând cantități mari de ape minerale sub presiune. Culcușul complexului cărbunos, care pe alocuri se află la o adâncime destul de mare (300-450 m), este format din argile verzui cu multe concrețiuni calcaroase, puse în evidență atât prin
Biborțeni (ape) () [Corola-website/Science/315476_a_316805]
-
în mai multe locuri de andezitele Harghitei de Sud, este constituit din straturi groase (uneori foarte groase) de marne cenușii compacte fosilifere, reprezentând peste tot acoperișul complexului cărbunos din bazinul carbonifer al Baraoltului. Forajele au pus în evidență și intercalații permeabile, constituite din piroclastite, nivele nisipoase. Cele din urmă, fiind permeabile, formează adevărate borchișuri, conținând cantități mari de ape minerale sub presiune. Culcușul complexului cărbunos, care pe alocuri se află la o adâncime destul de mare (300-450 m), este format din argile
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
constituit din straturi groase (uneori foarte groase) de marne cenușii compacte fosilifere, reprezentând peste tot acoperișul complexului cărbunos din bazinul carbonifer al Baraoltului. Forajele au pus în evidență și intercalații permeabile, constituite din piroclastite, nivele nisipoase. Cele din urmă, fiind permeabile, formează adevărate borchișuri, conținând cantități mari de ape minerale sub presiune. Culcușul complexului cărbunos, care pe alocuri se află la o adâncime destul de mare (300-450 m), este format din argile verzui cu multe concrețiuni calcaroase, puse în evidență atât prin
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
ul este o formațiune geologică reprezentată de un strat subteran destul de poros de roci încât să poată stoca apă și suficient de permeabil încât apa să poată circula liber prin el. Denumirea derivă din cuvintele din limba latină "aqua" = apă, "ferre" = a purta, a duce, "phreatos" = puț. Straturile permeabile saturate sau acvifere, permit acumularea apelor gravifice care apoi se pot deplasa în virtutea legilor
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
strat subteran destul de poros de roci încât să poată stoca apă și suficient de permeabil încât apa să poată circula liber prin el. Denumirea derivă din cuvintele din limba latină "aqua" = apă, "ferre" = a purta, a duce, "phreatos" = puț. Straturile permeabile saturate sau acvifere, permit acumularea apelor gravifice care apoi se pot deplasa în virtutea legilor hidrodinamice. Prin strat acvifer înțelegem primul orizont saturat cu apă întâlnit sub suprafața terenului, cu variația nivelului influențată de condițiile climatice. Sunt în general, alcătuite din
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
sau acvifere, permit acumularea apelor gravifice care apoi se pot deplasa în virtutea legilor hidrodinamice. Prin strat acvifer înțelegem primul orizont saturat cu apă întâlnit sub suprafața terenului, cu variația nivelului influențată de condițiile climatice. Sunt în general, alcătuite din depozite permeabile care au la bază un strat impermeabil, dar nu și deasupra lor, fiind prin circulație descendentă, în legătură directă cu aportul de apă infiltrată. Nivelul freatic al acestor strate urmărește cu un grad de atenuare nivelul suprafeței topografice, putând fi
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
constituie resurse de ape subterane care se pot folosi pentru alimentarea cu apă a populației sau pentru diferite folosințe socio-economice. Pot fi ușor interceptate prin fântânile săpate în mod tradițional. La un strat acvifer se întâlnesc trei părți componente: Formațiunile permeabile numite și roci acvifere, au pori supracapilari și capacitatea de înmagazina apa dar și de a o ceda prin curgere, cum sunt straturile de pietrișuriși nisipuri, gresii și conglomerate slab cimentate, bolovănișuri și grohotișuri. Există și roci cu fisuri largi
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
alimentarea pânzei pe calea precipitațiilor este redusă, astfel că suprafața liberă a pânzei freatice este coborâtă, alimentarea acesteia făcându-se din apele de suprafață. În zonele aluvionare de câmpie, datorită faptului că materialul depus de cursul de apă este foarte permeabil (nisip, pietriș), legătura dintre apele de suprafață și apele subterane este puternică, astfel că pe anumite porțiuni apa subterană alimentează pânza freatică - numită și pânză subfluvială. Suprafața liberă a pânzei este apropiată de cea a solului și adesea deasupra nivelului
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
culcuș. Alimentarea lor nu corespunde cu arealul pe care-l ocupă stratul ca în cazul celor freatice. Aceste acvifere se mai numesc și straturi de adâncime. Acviferul captiv fără presiune, se formează în cazul în care nu toată grosimea stratului permeabil a fost pe deplin saturată cu apă. Acviferul sub presiune (sau confinat) se formează în cazul în care întregul strat permeabil este saturat cu apă. Este cazul stratelor care prezintă un oarecare grad de înclinare, în care în procesul de
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
numesc și straturi de adâncime. Acviferul captiv fără presiune, se formează în cazul în care nu toată grosimea stratului permeabil a fost pe deplin saturată cu apă. Acviferul sub presiune (sau confinat) se formează în cazul în care întregul strat permeabil este saturat cu apă. Este cazul stratelor care prezintă un oarecare grad de înclinare, în care în procesul de echilibrare a apelor se exercită o presiune asupra plafonului impermeabil. Intr-un puț care străbate un acvifer sub presiune, nivelul apei
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
între ele pe anumite porțiuni prin intermediul straturilor semimpermeabile care le despart, pot exista acvifere sub presiune alimentate prin drenaj dintr-un strat cu presiune mai mare. Există și pânze freatice care sub stratul impermeabil de la bază au un alt strat permeabil în care se formează o altă pânză freatică, cu care pot exista legături verticale prin care se face drenanță. Două sau mai multe astfel de acvifere separate de strate semipermeabile, formează un acvifer multistrat. După terenurile în care se află
Acvifer () [Corola-website/Science/325441_a_326770]
-
cele mai multe ori, în asemenea cazuri trebuie renunțat la execuția digului. Dacă este respectată condiția capacității portante, straturile vegetale de suprafață trebuie îndepărtate. Pentru reducerea infiltrațiilor este preferabil ca digul să fie așezat pe un strat de pământ argilos și stratul permeabil de deasupra să fie îndepărtat. Dacă stratul de argilă este situat la adâncime mai mare, este recomandabil să se execute un ecran De regulă, digurile sunt construite prin așezarea de pământ de o suprața plană curățată în prealabil. Mai largi
Dig () [Corola-website/Science/302590_a_303919]
-
ca efect micșorarea debitului de infiltrație și deci a vitezei de scurgere a apei subterane. Aceste soluții au numai un caracter de intervenții temporare în timpul inundațiilor, ulterior fiind necesare lucrări corective cu caracter permanent. Fiind executate din materiale care sunt permeabile, digurile nu asigură o etanșeitate perfectă. În situațiile în care suprafața amonte a digului se află sub sarcină, nivelul apa infiltrate prin dig va avea o suprafață liberă care scade din spre fața amonte spre fața aval, cu atât mai
Dig () [Corola-website/Science/302590_a_303919]