935 matches
-
Thomas Hobbes). Această situație nu mai este caracteristică omului modern, dar totuși s-a constatat că, În afara unor constrângeri sau reglementări severe, egoismul individual are tendința de a dezvolta forme de exprimare exacerbate, chiar feroce (de exemplu, În mediile excesiv de permisive, omul ajunge să se afle În opoziție nu numai cu autoritățile statale, dar și cu expresia culturală; de asemenea, copilul lăsat În voia lui devine turbulent, anarhic; chiar și gândirea, când este cuprinsă de febra liberalismului, devine fie boemă, fie
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
posibil sentiment de fraternitate sau milă și, în general, în practică, anticipează suprimarea sa fizică (Himmler, lagărele). Însă eu am spus și am repetat în mai multe rânduri că societatea italiană de astăzi nu mai este clerico-fascistă, ci consumistă și permisivă. Prin urmare, faptul că în cadrul ei se poate declanșa o campanie de persecutare cu vechi trăsături clerico-fasciste ar contrazice afirmația mea. E însă vorba despre o contradicție doar aparentă. În primul rând, aproape toți autorii unei asemenea campanii goliardice, vulgare
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
lui De Sade și care se desfășoară în timpul Republicii de la Salò2), „într-o societate în care totul este interzis, se poate face totul; într-o societate în care este permis ceva, se poate face doar acel ceva”. Ce permite societatea permisivă? Permite proliferarea cuplului heterosexual, ceea ce deja este mult, și este drept. Însă trebuie să vedem cum se întâmplă lucrul acesta la modul concret. Deocamdată, el depinde de hedonismul consumist (pentru a folosi cuvinte de-acum „sincere”, mai mult decât sigle
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
S-ar spune că societățile represive (după cum spunea un ridicol slogan fascist) aveau nevoie de soldați și, de asemenea, de sfinți și de artiști, în timp ce societatea consumistă nu are nevoie decât de consumatori. Oricum, în afară de acel „ceva” pe care societatea permisivă îl permite, totul s-a prăbușit, spre rușinea idealurilor progresiste și a luptei pornite de jos, în infernul a ceea ce nu este permis, al tabuului care stârnește râsul și ura. Se poate vorbi în continuare despre cei „diferiți” cu aceeași
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
nu mai este represivă. Nu mai putem folosi împotriva ei argumentele - cu care ne obișnuiserăm așa de bine și de care aproape că ne atașaserăm - pe care le-am utilizat împotriva puterii clerico-fasciste, împotriva puterii represive. Noua putere consumistă și permisivă s-a servit tocmai de cuceririle noastre mentale de laici, de iluminiști și de raționaliști pentru a-și construi propria schelărie de fals laicism, de fals iluminism și de falsă iraționalitate. S-a slujit de profanările noastre pentru a se
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
o dimensiune centrală a vieții de grup, existând foarte multe concepții referitoare la natura dimensiunilor care definesc și structurează stilul de conducere: de la „clasicii” R. Lippitt și R.K. White (care disting trei tipuri ale stilului de conducere: autoritar, democrat și permisiv) la abordările recente ale lui R.F. Bales, J.G. Hunt, E.P. Hollander, R.M. Stogdill, F. Fiedler, P. Hersey, K. Blanchard (apud F. Sîntion; A. Papari, 2000). Indiferent de denumirea și numărul lor, majoritatea stilurilor pot fi dispuse pe continuumul „autocratic-democratic”. Prin
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
motorul tranziției”. „El știe să citească problemele, să le dramatizeze, să le aplaneze, știe să se transpună în trăirile emoționale ale altora pentru a-i înțelege în profunzime, știe să discearnă momentele în care trebuie să se arate tolerant și permisiv sau, dimpotrivă, să intervină cu autoritate. El alternează ascultarea, toleranța și autoritatea fără compromis. El conjugă participarea, consensul și deciziile autoritare asupra problemelor importante.” Autoarea propune deci o deplasare a accentului de pe rațiune pe intuiție, de pe managerul rațional, atât de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
succes și de cea lărgită (plus Slovenia, Balticele), începe cea de-a treia regiune a Europei“9. Al. Duțu acordă importanță factorului religios: „Europa nu se împarte geografic, ci după cum și-a construit existența politică: de o parte o societate permisivă, care îngăduie cetățeanului inițiative și-i impune răspundere; de cealaltă parte o societate a constrângerii care cere cetățeanului să participe la „fericirea patriei“, a „poporului“, a „țării“ și-i impune ascultare. Pe cât este de greșit să folosim termeni religioși pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
după mine, suficient de largă pentru a cuprinde interesele fiecăruia dintre noi și pentru a nu ne deturna prea mult de la preocupările noastre specifice. Fiindcă, dacă intrăm În acest colectiv de lucru, mie mi se pare esențial să procedăm altruist, permisiv, fiecare dintre noi: adică, chiar dacă tema nu intră În preocupările noastre de moment, să ne luăm timp pentru a lucra pe ea, să medităm pe marginea ei, să elaborăm texte, să aducem contribuții personale. Nu are rost, cred, să ne
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
practica actuală a statelor, precum și reacția lor și a comunității internaționale implică faptul că multe acțiuni secrete nu sunt neapărat ilegale din perspectiva legislației internaționale. Oricum, cei doi interpretează destul de strict principiul nonintervenției din Carta Națiunilor Unite și mult mai permisiv noțiuni-cheie precum „activități secrete”, „lege” și „practică acceptată”. 54. Nikita S. Hrușciov, Khrushchev remembers: The Last Testament (Little, Brown, Boston, 1974), pp. 447-448. 55. Pentru o relatare a modului în care guvernului francez a gestionat acest episod, vezi John Dyson
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
de 25-34 ani și soțiile de 20-29 de ani (Mihăilescu, 1983). Deoarece divorțul înseamnă despărțirea legală între soți, aspectele lui tehnice cad în sarcina disciplinelor juridice, în speță a dreptului familiei. Dar bineînțeles că o legislație mai severă sau mai permisivă față de divorț afectează rata divorțialității și are multe consecințe sociale. Foarte importantă este, de asemenea, modalitatea de desfacere a căsătoriei. Astăzi, în întreaga lume, sunt comune trei tipuri principale de divorț: divorțul sancțiune - prin care unul sau, în anumite cazuri
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a celor sexuale. Apoi, cu deosebire în timpul colegiului sau al universității, cei doi parteneri se ajută nu numai în menaj, ci și în domeniul profesional. Mulți tineri trăiesc împreună necăsătoriți din cauza locuinței. Și în problema coabitării, societatea devine tot mai permisivă. Acest lucru se evidențiază și prin rezultatele sondajelor de opinie cu privire la atitudinea față de activitatea sexuală premaritală. Schimbări drastice s-au produs pe această linie în opinia publică. În Franța, numărul bărbaților care consideră că libertatea sexuală a tinerelor fete este
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
este, după cum s-a mai sugerat, puternic marcată sociocultural. Schimbări majore, cum ar fi trecerea indivizilor dintr-o cultură în alta, afectează radical și problema sexuală. De exemplu, studenții americani de origine chineză manifestă atitudini și comportamente sexuale mult mai permisive comparativ cu omologii lor din China. Cu cât sunt mai aculturați, cu atât au o conduită sexuală mai asemănătoare cu aceea a studenților americani nativi (Huang, Uba, 1992). Pe de altă parte, vizibilitatea socială a unor consecințe nedorite ale liberalizării
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
vârstă, vin cu pretențiile lor, induse de cei de o seamă cu ei (peer group), de mass-media, de școală și de alte instanțe semnificative. Mulți părinți încearcă din răsputeri să răspundă tuturor pretențiilor propriilor odrasle. Acest stil de socializare (excesiv de permisiv) poate conduce nu doar la grave deficiențe în personalitatea și comportamentul copiilor deveniți tineri și adulți (lipsă de inițiativă, încredere de sine redusă, un mai slab autocontrol, nerespectarea reciprocității în raportul cu semenii), dar și la o situație stresantă pentru
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Dintr-o anchetă pe populația „bobocilor” din universitățile americane realizată în 1997, rezultă că 95% doresc să se căsătorească și afișează o atitudine negativă față de divorț în proporție de 70%, 61% dintre ei declarând că legile privind divorțul sunt prea permisive (Harris, 1998, apud Waite, Gallagher, 2000). O serie de alte investigații în rândul tineretului american și din occidentul european indică opțiuni majoritare pentru mariaj și familie, dar cu o toleranță mai mare decât în anii ’60 față de coabitare și de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Bush cred, atunci drepturile umane nu pot fi universale, deoarece existența lor ar depinde de toanele și capriciile instituțiilor politice teritoriale. Este un paradox straniu că Într-o lume din ce În ce mai globalizată, În care frontierele geografice de toate soiurile devin mai permisive sau pur și simplu dispar, Guvernul Statelor Unite ale Americii Întărește conceptul de suveranitate, În contradicție cu toate evoluțiile restului lumii. Dar aceasta se datorează faptului că visele mor cu greutate. Suntem un popor căruia nu-i place să-i spună nimeni ce
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
materiale adiționale care fac inteligibil și credibil mesajul, pe de o parte, și, pe de altă parte, de concordanța dintre mesajul verbal și cel nonverbal, acesta din urmă văzut aici în rolul său de întărire; - comunicarea orală este circulară și permisivă, în sensul că permite reveniri asupra unor informații, detalieri care nu au fost prevăzute atunci când a fost conceput mesajul; - comunicarea orală este puternic influențată de situație și ocazie (același mesaj poate fi receptat diferit de aceiași receptori, în funcție de dispoziția motivațională
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de o competiție bazată pe escaladarea conflictului și încercați să o evitați data viitoare când o întâlniți într-o situație asemănătoare celei descrise mai sus. Scenariu: Testează regulatc "Scenariu\: Testează regula" Profesorul Marinescu era din ce în ce mai nemulțumit că, datorită atitudinii sale permisive, mulți elevi întârziau și intrau după el la oră. De aceea, într-o zi le-a comunicat elevilor săi: „De azi, înainte cine mai intră după mine la oră va avea de a face cu mine”. Cumamenințarea nedefinită plutea în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
vorbește despre patru astfel de categorii: „experții”, vorbitorii dominanți, participanții timizi, „palavragiii”). Primele momente în focus-group sunt critice, se apreciază în literatura de specialitate; astfel, într-un timp scurt, moderatorul trebuie să creeze o atmosferă de concentrare a gândirii, dar permisivă, să dezvolte regulile de bază și să stabilească tonul discuției (de altfel, se consemnează că o mare parte din succesul unui focus-group se află în aceste prime momente). În orice caz, impresia de libertate și ușurință în construcție pe care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
primii ani de viață, În timp ce alții sunt dependenți de părinți și se mulțumesc cu ceea ce primesc. Părinții care sunt inconsecvenți, nerăbdători, care cer mai mult de la copil decât poate acesta, care nu le acordă suficientă atenție, sau care sunt prea permisivi, pot chiar ei să provoace comportamente deviante. Cea mai frecventă cauză a comportamentului agresiv al preșcolarului o constituie comportamentul agresiv și coercitiv al părinților. Anxietatea și Îngrijorarea, sunt sentimente exteriorizate prin comportament deviant ce pot fi provocate de influența negativă
CONTROLUL COMPORTAMENTULUI DEVIANT LA PREŞCOLARI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Eugenia ROTARU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2177]
-
prelungită dinaintea confirmării diagnosticului (corespunzînd vacanței prelungite pe care a trăit-o mama ei în timpul bombardamentelor, cînd și-a pierdut ambii părinți) este o inițiere simbolică a româncei izolate de restul lumii și de propriile rădăcini în spiritul cosmopolit și permisiv al Europei. întîlnirile sînt, oricît de atent mascate, inițieri: mediul predominant e cel german (deși germana locului e "ciudată"), Sybil Craig e un personaj coborît din reprezentările curente despre englezi, Iulia și nașa ei fac o vizită unor rude din
Vis cu magnolii în iarnă by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14996_a_16321]
-
redutabil în materie de teologie, și Aurelius, episcopul catolic al Cartaginei, înzestrat cu un talent administrativ neobișnuit. Confruntarea cu donatiștii îl determină pe Augustin să‑și elaboreze ecleziologia, să‑și precizeze învățătura despre Taine și să edifice o filozofie politică „permisivă”, care admite ideea intervenției Statului în problemele Bisericii. Din perspectiva temei noastre, putem afirma că îndelungata polemică antidonatistă îi oferă lui Augustin prilejul unui discurs anticristologic unic în istoria teologiei creștine. Tractatus 3 Planul omiliei este următorul: cap. 1-3: despre
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și de malignitate este determinat de raportarea acestuia la normele morale pe care le violează, fie premeditat, cu intenție, fie automat și involuntar, necenzurat. Din aceste considerente, pervertirea este raportată la un Supra-Eu incapabil de a discerne Binele de Rău, permisiv Întotdeauna Răului. Un Supra-Eu slab sau chiar Înclinat către Rău, malefic. În cazul acesta, pervertirea va avea un caracter de conștiință a Răului, o conștiință negativă și imorală. Pervertirea este schimbarea firii prin răsturnarea Supra-Eului, cu consecințele negative, la care
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
decizia fiecărei persoane, apelează În mod liber, conform cu normele sale morale, pentru a-și apăra demnitatea și pentru a evita umilința sau suferințele inutile, pe care le consideră absurde. A. Bayet a vorbit, În sensul acesta, despre o „morală diferențiată”, permisivă, iar T. Koratbynski, la rândul său, pledează pentru o „viață demnă” pe care persoana este liberă de a și-o construi. Sunt Însă mijloace care vin să compenseze stările de dificultate, de dependență ale persoanelor aflate În situații Închise ale
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Nu se adaptează împrejurărilor schimbate. Se oprește la formulele tinereții, pe care le cizelează tot mai mult, în medalii definitive” - observații ce apar într-un articol despre Titu Maiorescu (4/1919). Concepută astfel, formula inițială a publicației, aparent liberală și permisivă, conține, în forme destul de limpezi, pilonii ideologici ai teoriei sincronismului, așa cum se va structura ea pornind de la categoria imitației, formulată de Gabriel Tarde, mentorul filosofic al lui E. Lovinescu. Atribut al tinereții, în sensul de etos privilegiat, nemarcat de rătăciri
SBURATORUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289528_a_290857]