316 matches
-
domeniu, atât asupra virusului HIV cât și asupra tratamentului adecvat (inhibitori proteici). S-a declanșat astfel o adevărată avalanșă de acțiuni de identificare ce au generat și soluții sociale. Este considerată a avea agresivitatea unei molime medievale, în principal datorită permisivității sexuale, contagiozității, drogurilor, neglijenței, lipsei educației sanitare și condițiilor de viață precare. Se pare că Spania, prin măsuri de prevenție și combatere, a reușit să controleze și chiar să reducă incidența cazurilor de îmbolnăvire, fiind un exemplu unic în acest
Prelegeri academice by VASILE BURLUI () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92374]
-
și cazul unor obiecte artificiale, așa cum ar fi mecanisme cu feed - back, situație în care putem discuta despre măsura în care suntem îndreptățiți să le atribuim intenționalitate. Desigur, pentru a evita unele consecințe absurde în etica mediului, cred că o permisivitate exagerată generată de definirea conceptelor într-un sens foarte slab este de evitat, cel puțin din considerentele unei atitudini teoretice precaute. 3.1.4. Argumentul ignoranței Acest argument apare în contextul discuțiilor despre efectele diverselor activități omenești asupra mediului înconjurător
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
așa mai departe, până la epuizarea întregului univers de discurs ce poate fi investigat pe baza respectivului criteriu. Structura argumentului pantei alunecoase presupune trecerea de la dihotomic la gradual prin spargerea dihotomiei și instituirea unui continuum pe care criteriul merge în direcția permisivității, asemenea unui cursor, prin admiterea unor cazuri care inițial erau îndepărtate. Sensul argumentului poate fi însă schimbat prin acceptarea unui criteriu mai puternic, care restrânge domeniul de aplicabilitate presupus inițial. Logicienii vorbesc despre asemenea situații paradoxale în cazul grămezii sau
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
se poate deosebi între un management care impune obligații și un management permisiv, în funcție de fiecare specie în parte, de rolul ei în ecosistem. Vorbim despre obligații în cazul în care la nivelul ecosistemului trebuie păstrat un anumit echilibru și despre permisivitate în cazul unor specii care nu presupun riscul de a pune în pericol echilibrul ecosistemului. O perspectivă utilitaristă poate duce la încurcături în raport cu dilema dintre individualism și holism. Pe de o parte, vom susține interzicerea vânătorii pentru că nu vrem să
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
prevenire primară, există două direcții posibile de abordare a problemei, ambele cu implicații bioetice majore: terapia genică și folosirea unui donator de gameți. 1. Terapia genică Identificarea genei specifice permite înlocuirea genei anormale. Datele experimentale ale acestei abordări ridică problema permisivității cercetărilor pe foetus sau copil; deși procesul de aprobare a unor asemenea cercetări este extrem de complex, faptul că cercetarea este dirijată în beneficiul direct al produsului de concepție poate facilita obținerea acceptului de corectare genică pe linia celulelor somatice (nu
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
vorba de infrastructură, de dezvoltare economică, de nivel de trai, cu toate că și acestea sunt În urmă, ci de altceva, de factori de dezvoltare moral-psihologici. De responsabilitate, angajament social, atitudini față de valori, de reprezentarea socială a lumii În care trăim. De permisivitatea excesivă, de lipsa de Încredere În instituții și oameni, de degradarea legăturilor și solidarităților sociale. Sunt defecțiuni grave de funcționare a mecanismelor psihosociale. Încrederea În ceilalți a ajuns la cele mai joase cote, respectul pentru instituțiile vitale este doar o
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
afacerilor etice a devansat cadrul metafizic; activarea strategiilor responsabile social de către afaceri permite legitimarea lor socială și consolidarea reputației acestora, atât la nivel organizațional, cât și la nivel de rezultate, produse și servicii. Cu alte cuvinte, globalizarea a redimensionat limitele permisivității sociale a afacerilor și a readus în sfera "rațiunii practice" a managementului întrebările kantiene fundamentale: "Ce pot spera?"; "Ce pot face?"; "Ce-mi este permis?" Iar răspunsul este dat tot de Kant: "Acționează ca și când maxima acțiunii tale ar trebui să
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
să conducă afaceri în numele lor, să achiziționeze valori, să angajeze muncitori, să plătească taxe și să meargă la tribunal pentru a-și reclama drepturile și pentru a-și apăra acțiunile"16. Ca ilustrare a concluziei avansate de Bakan referitoare la permisivitatea și limitele "bunăvoinței" reglementărilor statuate de guverne, am putea cita un articol dintr-un ziar american Sierra Magazine ce relatează despre un caz anecdotic, dar și alarmant. Un grup de acționari vor să-și înregistreze firma; la capitolul despre scopul
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
alinia reglementări etice cu comportamente organizaționale pornește de la constatarea unei stări de fapt: planeta este un sistem de sisteme. Organizațiile profit și "genele" lor oamenii afectează major existența tuturor celorlalte sisteme. Această perspectivă argumentativă a schimbat perceperea prescripțiilor, proscripțiilor și permisivității în ceea ce privește obligațiile morale ale afacerilor. Din moment ce legea pedepsește doar faptul consumat și adesea iremediabil (dacă privim doar la procesele generate de încălzire globală a planetei), afacerile ar trebui să anticipeze potențialele riscuri provocate mediului, adică oamenilor, și să-și asume
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
mai lentă la generațiile mai în vârstă, a fost rapidă în rândul tinerilor, aceștia preluând modelele valorice și de comportament, specifice Europei de Vest și în aria sexualității. S-a ajuns astfel la schimbări ale valorilor morale și la creșterea permisivității sociale pentru noi forme de comportament, incluzându-le pe cele din sfera sexualității. Am văzut că, odată cu scăderea vârstei la care are loc inițierea sexuală, crește și ponderea celor care au avut o experiență sexuală înainte de căsătorie. Activitatea sexuală premaritală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
uniunilor consensuale, echilibrarea relațiilor de putere între cele două sexe) au fost constatate în municipiul București la populația tânără (20-40 de ani) și la cuplurile cu un înalt nivel de instrucție. În cazul tinerilor, majoritatea categoriilor socio-profesionale urbane manifestă o permisivitate relativ mare (comparabilă în multe privințe cu cea manifestată de tinerii din alte țări europene), față de noile modele de comportament reproductiv (Mihăilescu I., 2000). În contextul rezultatelor acestor cercetări, am încercat să surprindem, cu ajutorul datelor cercetării DSVF din 2004, măsura
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
universaliste, Creștinismul trebuia să se impună în centrul lumii antice, care era Roma, și, de aceea, aici a fost fixată conducerea supremă a bisericii, instituție desemnată să administreze mîntuirea. Universalismul creștin venea însă în contradicție cu tradiția multietnică și de permisivitate religioasă specifică Europei și, în asemenea condiții, centrul eclesiastic a favorizat o birocrație supărătoare și a recurs deseori la metode coercitive drastice, care au generat, după secolul al X-lea, numeroase încercări de opunere și mai multe sciziuni. Ca atare
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
Îmbolnăvit” cred eu de unele „ticuri” care amenință să devină reflexe de gândire sau de comportament. Astfel, În pedagogie, după secole de autoritarism, uneori excesiv, În școli și În familii, sistemul educațional al Apusului a basculat spre un tip de permisivitate care a creat valuri enorme de catastrofe sociale, psihologice și chiar politice. Astfel au apărut În Europa - dar și În Statele Unite - generații Întregi care au suferit de flagelul drogurilor, explicabil, cred eu, nu numai prin agresivitatea asiaticilor sau a columbienilor
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
se oprea și permanent avea în buzunarele hainei bomboane pe care le înmâna acestora. Tare iubit mai era tata de copii, mai mult chiar, pe unii dintre ei i-a format ca și deprinderi profesionale, de mici. Avea o anume permisivitate constructivă care venea în beneficiul direct al copilului ce lucra cu tata. Ori lucrul acesta noi l-am simțind când am început să lucrăm cu tata în special la matematică, deoarece slăbiciunea sa era prin excelență această disciplină. Mulți cunoscuți
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
de vârsta frățiorului tău. Din acel moment am început să-l văd altcumva pe Păcurel, era parcă mai înalt, nu într-atât de tuciuriu, crescuse parcă cu cel puțin câțiva zeci de centimetri în percepția mea, și asta doar datorită permisivității și înțelepciunii tatălui nostru. Printre alte lucruri importante, tata mi-a explicat că Păcurel își câștiga existența onest, era un mod existențial prin care putea asigura hrana copiilor săi. Mai târziu am aflat și-am preluat vestea ca un reper
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
și împliniri, dar și lecții corective. În timp ce în școala familială și cea instituțională își află loc înțelegerea, îngăduința și chiar toleranța, în școala vieții educația este coercitivă, dură și în multe cazuri necruțătoare. Aici nu funcționează pedagogia duhului blândeții, nici permisivitatea, nici mila. Greșelile sunt sancționate prompt și aspru. Dacă, de exemplu, nu îți lucrezi bine pământul pentru că îndrăgești umbra și somnul, atunci mănânci prost, umbli cu pantalonii rupți în fund și privești cu jind la cei ce au belșug pe
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
vieții lor și sunt gata de orice sacrificiu pentru a-l vedea împlinit și fericit. Este atitudinea firească și lăudabilă a părinților față de progeniturile lor. Dar... Există și pericolul exagerărilor în satisfacerea dorințelor și pretențiilor uneori aberante ale copilului, al permisivității și toleranțelor fără măsură care duc la apariția extravaganțelor, a lipsei de respect, a lenei și nesubordonării odraslei față de rugămințile și solicitările părinților. Începuturile manifestărilor negative ale copilului se află în nevinovatele capricii acceptate de părinți sub explicația: ce vrei
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
absolute de judecata coercitivă. El a luat forme diferite în credința catolică față de ortodoxie, date fiind credințele bogate și mitologiile păgâne ale tinerelor regate medievale. Istoria motivului purgatoriului (emergent din secolul XI), venit dintre mediul monastic irlandez (Sf. Patrick), oglindește permisivitatea pe care dogma catolică a fost nevoită să o manifeste față de soluțiile "populare" (pe lângă lupta permanentă cu modelul regelui-sacerdot, de inspirație bizantină, preluat și de monarhi occidentali, cu consecințe pentru teoria și exercitarea puterii catolice). Imaginarul pe care îl sondăm
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
-l enerveze. Pentru că nu-și permite să-și declare culoarea părului, apelează la vopsea americană: se prezintă ca liberal și arată cu degetul o castă, un areopag, un conac, indignîndu-se În primul rînd de lipsa de transparență, de lipsa de permisivitate, de elitism, ca și cînd aici ar fi problema. și, de regulă, eșuează din cel puțin două motive: o dată, În vechiul regim, activismul anticeaușist nu putea tinde la democrație, era redus În mod obligatoriu la „gruopuri de prestigiu”, regulile de
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
este numai o manifestare atipică, ci și una pe care membrii grupului o pot califica în diferite moduri (bizară, excentrică, insolită, nonconformistă, irațională sau anormală), aprecieri care se extind într-o gamă extrem de largă, depinzând de gradul de toleranță sau permisivitate a grupului, de normele și valorile sale, de autonomia pe care o oferă acest grup conduitei individuale. Pentru a înțelege mai bine rolul instituției „vecinătății” trebuie să facem distincția dintre norme și valori. Normele sociale sunt căi standardizate, distinctive de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Dogmatismul și limbajul dur (specifice jurnalismului catolic) erau considerate drept lipsă de moderație și folosite uneori împotriva altor catolici, fără a distinge persoanele de opinii sau idei. Lipsa moderației nu era principalul pericol al momentului; chiar opusul constituia o amenințare: permisivitatea catolicilor. Uneori era necesar ca principiile să fie expuse pe un ton apăsat; în caz contrar, publiciștii puteau deveni părtași la greșeală, nedându-i importanța cuvenită. Fără îndoială, trebuia să existe milă față de oameni, dar o milă cerebrală, ordonată: pe
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
treacă la executarea unui anumit tip de acțiune. Obiectivul secundar este legat de transmiterea de informații interesante pentru receptor, informații care să-l determine pe acesta să realizeze importantă mesajului primit. Scopul universal al comunicării este acela de a induce permisivitate și bunăvoință la nivelul receptorului. Trăsăturile specifice strategiei sunt: credibilitatea celui care comunică, logica mesajului și motivația persoanei.De exemplu, strategia unui bun comunicator, format în cultura vest europeană, de prezentare a unei oferte de produs unui manager din spațiul
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
mesajului totul pare important și în final nimic nu se remarcă. Astfel, o bună comunicare implicativă plasează ideile importante fie la început, fie la sfârșit, pentru că ideile majore să nu se piardă în conținutul comunicării. La nivel comportamental, deschiderea și permisivitatea reprezintă modul în care receptorului i se induce, de către emițător, încrederea printr-o atitudine onestă și constantă. Pe de altă parte, câștigarea încrederii receptorului poate fi urmată de manifestarea unei atitudini de mulțămire sau de satisfacție din partea acestuia.Dobândirea încrederii
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
treacă la executarea unui anumit tip de acțiune. Obiectivul secundar este legat de transmiterea de informații interesante pentru receptor, informații care să-l determine pe acesta să realizeze importantă mesajului primit. Scopul universal al comunicării este acela de a induce permisivitate și bunăvoință la nivelul receptorului. Trăsăturile specifice strategiei sunt: credibilitatea celui care comunică, logica mesajului și motivația persoanei.De exemplu, strategia unui bun comunicator, format în cultura vest europeană, de prezentare a unei oferte de produs unui manager din spațiul
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
mesajului totul pare important și în final nimic nu se remarcă. Astfel, o bună comunicare implicativă plasează ideile importante fie la început, fie la sfârșit, pentru că ideile majore să nu se piardă în conținutul comunicării. La nivel comportamental, deschiderea și permisivitatea reprezintă modul în care receptorului i se induce, de către emițător, încrederea printr-o atitudine onestă și constantă. Pe de altă parte, câștigarea încrederii receptorului poate fi urmată de manifestarea unei atitudini de mulțămire sau de satisfacție din partea acestuia.Dobândirea încrederii
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]