706 matches
-
o conjunctură favorabilă intereselor sale personale, ci crează el însuși împrejurări favorabile îmbogățirii culturii și, în urmare, este supusul intereselor care-i transcend personalitatea, dar i-o înnobilează, totodată. Legătura dintre vocație și profesie este discutată de C. Rădulescu-Motru în Personalismul energetic și în Vocația... . În cea dintâi lucrare, autorul pare a nu detașa, uneori, vocația de personalitatea energetică identificată cu profesionistul. Din această cauză, personalitatea energetică își putea pierde determinarea istorică. În cea de-a doua, însă, distincția între vocație
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
care o instituie este îndreptățită la scară universală. Așa încât, omul de vocație este, în act și nu doar în potență, microcosm. În vocație se află modelul absolut al omului și chipul concentrat al întregii existențe. Iar teoria vocației reprezintă, în personalismul energetic, însăși desfășurarea proiectului său antropologic în forma ontologiei umanului. Conceptul vocației leagă între ele operele personalismului energetic și oferă cel mai însemnat temei pentru dimensiunea antropologică a acestui sistem filosofic. De aceea conceptul vocației nu trebuie privit numai ca
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
doar în potență, microcosm. În vocație se află modelul absolut al omului și chipul concentrat al întregii existențe. Iar teoria vocației reprezintă, în personalismul energetic, însăși desfășurarea proiectului său antropologic în forma ontologiei umanului. Conceptul vocației leagă între ele operele personalismului energetic și oferă cel mai însemnat temei pentru dimensiunea antropologică a acestui sistem filosofic. De aceea conceptul vocației nu trebuie privit numai ca element în filosofia culturii a lui C. Rădulescu-Motru, ci ca termen originar într-o veritabilă ontologie (a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
nu poate spune nimic. Diferențele dintre programele filosofice ale celor doi gânditori sunt prea însemnate pentru a îngădui o alăturare a unor concepte care le aparțin. Dar dacă socotim fondul acestor programe filosofice, orizontul în care amândouă devin active, anume personalismul deși această evaluare este cu totul problematică în cazul lui Nietzsche, dar numai dacă luăm personalismul în sensul strict al programului filosofic pus la punct de Ch. Renouvier și de Emm. Mounier; este vorba de un sens cu care nu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a îngădui o alăturare a unor concepte care le aparțin. Dar dacă socotim fondul acestor programe filosofice, orizontul în care amândouă devin active, anume personalismul deși această evaluare este cu totul problematică în cazul lui Nietzsche, dar numai dacă luăm personalismul în sensul strict al programului filosofic pus la punct de Ch. Renouvier și de Emm. Mounier; este vorba de un sens cu care nu am lucrat nici mai devreme, când a fost vorba despre personalismul lui C. Rădulescu-Motru -, atunci comparația
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Nietzsche, dar numai dacă luăm personalismul în sensul strict al programului filosofic pus la punct de Ch. Renouvier și de Emm. Mounier; este vorba de un sens cu care nu am lucrat nici mai devreme, când a fost vorba despre personalismul lui C. Rădulescu-Motru -, atunci comparația în cauză nu doar că ar fi posibilă, ci, odată operată, ar putea scoate la iveală și câteva sensuri ale conceptelor puse în joc, sensuri care altminteri ar tăcea. Măsura în care Nietzsche ar putea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
conceptelor puse în joc, sensuri care altminteri ar tăcea. Măsura în care Nietzsche ar putea fi socotit personalist o putem afla dintr-o referire directă a lui Rădulescu-Motru la acest subiect. "Filosoful care a îmbrățișat, de asemeni, întreaga problemă a personalismului, întinzând perspectiva acestuia în toate direcțiile gândirii filosofice, nerezonvând mult, dar punând totul în discuție, adeseori paradoxal, dar totdeauna original și interesant, este Friedrich Nietzsche. El reprezintă personalismul în chipul cel mai radical. (...) Nietzsche n-a sistematizat personalismul, dar a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
la acest subiect. "Filosoful care a îmbrățișat, de asemeni, întreaga problemă a personalismului, întinzând perspectiva acestuia în toate direcțiile gândirii filosofice, nerezonvând mult, dar punând totul în discuție, adeseori paradoxal, dar totdeauna original și interesant, este Friedrich Nietzsche. El reprezintă personalismul în chipul cel mai radical. (...) Nietzsche n-a sistematizat personalismul, dar a produs ceva mai mult în favoarea personalismului: a impus vremii noastre obișnuința de a simți în perspectiva personalismului"240. Iată o evaluare a filosofiei nietzscheene cum se vede, în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
problemă a personalismului, întinzând perspectiva acestuia în toate direcțiile gândirii filosofice, nerezonvând mult, dar punând totul în discuție, adeseori paradoxal, dar totdeauna original și interesant, este Friedrich Nietzsche. El reprezintă personalismul în chipul cel mai radical. (...) Nietzsche n-a sistematizat personalismul, dar a produs ceva mai mult în favoarea personalismului: a impus vremii noastre obișnuința de a simți în perspectiva personalismului"240. Iată o evaluare a filosofiei nietzscheene cum se vede, în termeni foarte generali, dar atenți la semnalarea unui orizont de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
direcțiile gândirii filosofice, nerezonvând mult, dar punând totul în discuție, adeseori paradoxal, dar totdeauna original și interesant, este Friedrich Nietzsche. El reprezintă personalismul în chipul cel mai radical. (...) Nietzsche n-a sistematizat personalismul, dar a produs ceva mai mult în favoarea personalismului: a impus vremii noastre obișnuința de a simți în perspectiva personalismului"240. Iată o evaluare a filosofiei nietzscheene cum se vede, în termeni foarte generali, dar atenți la semnalarea unui orizont de semnificații propriu și personalismului energetic care ne îndreptățește
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
paradoxal, dar totdeauna original și interesant, este Friedrich Nietzsche. El reprezintă personalismul în chipul cel mai radical. (...) Nietzsche n-a sistematizat personalismul, dar a produs ceva mai mult în favoarea personalismului: a impus vremii noastre obișnuința de a simți în perspectiva personalismului"240. Iată o evaluare a filosofiei nietzscheene cum se vede, în termeni foarte generali, dar atenți la semnalarea unui orizont de semnificații propriu și personalismului energetic care ne îndreptățește să ne gândim la o anume apropiere între anumite concepte care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ceva mai mult în favoarea personalismului: a impus vremii noastre obișnuința de a simți în perspectiva personalismului"240. Iată o evaluare a filosofiei nietzscheene cum se vede, în termeni foarte generali, dar atenți la semnalarea unui orizont de semnificații propriu și personalismului energetic care ne îndreptățește să ne gândim la o anume apropiere între anumite concepte care le aparțin acestor două filosofii. Rădulescu-Motru identifică, de fapt, o "linie personalistă", care vine de la Kant, trece prin Nietzsche și în continuarea căreia își plasează
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de fapt, o "linie personalistă", care vine de la Kant, trece prin Nietzsche și în continuarea căreia își plasează propria reconstrucție filosofică a umanului. Deocamdată nu am găsit decât motivul unei întreprinderi "firești", "corecte", constând în alăturarea conceptului de vocație din personalismul energetic de cel al formei de excelență a umanului din filosofia nietzscheană. De aici încolo, demersul trebuie să aparțină doar orizontului acestei interpretări, pentru că Rădulescu-Motru nu "lucrează" nici în sensul edificării conceptului său prin raportare la acela nietzschean, nici în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
vedere, dintre formele de excelență ale umanului, cu deosebire supraomul; exceptând, cumva, micromonografia Nietzsche din 1896, unde el încearcă o prezentare globală a filosofiei lui Nietzsche. Este de luat în seamă acest lucru, pentru că el dezvăluie o atitudine a autorului personalismului energetic față de posibilele sursele filosofice ale operei sale; și, de asemenea, apare, prin aceste referiri, o angajare problematică în sensul reconstrucției umanului și, de asemenea, un semnal pentru exegeții personalismului energetic în privința felului în care filosoful român a gândit și
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
seamă acest lucru, pentru că el dezvăluie o atitudine a autorului personalismului energetic față de posibilele sursele filosofice ale operei sale; și, de asemenea, apare, prin aceste referiri, o angajare problematică în sensul reconstrucției umanului și, de asemenea, un semnal pentru exegeții personalismului energetic în privința felului în care filosoful român a gândit și interpretat opera lui Nietzsche, semnal de care voi ține seama, într-o oarecare măsură, în cele ce urmează. Ar mai fi de observat că în Elemente de metafizică, Partea a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
faptul că filosoful român lucrează cu anumite concepte ale căror semnificații sunt justificate întotdeauna dintr-o dublu regim: filosofic (universal) și științific (particular), în timp ce Nietzsche lucrează mai cu seamă cu "concepte-metaforă". Autorul acestei lucrări are credința că dincolo de legătura dintre personalismul energetic și filosofia nietzscheeană pe linia personalismului semnalată de Rădulescu-Motru însuși și de posibila inspirație nietzscheană a conceptului personalist energetic de evoluție putem dezvălui o legătură semnificativă între "vocație" și "omul nobil" (și, desigur, celelalte forme nietzscheene ale excelenței umane
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
concepte ale căror semnificații sunt justificate întotdeauna dintr-o dublu regim: filosofic (universal) și științific (particular), în timp ce Nietzsche lucrează mai cu seamă cu "concepte-metaforă". Autorul acestei lucrări are credința că dincolo de legătura dintre personalismul energetic și filosofia nietzscheeană pe linia personalismului semnalată de Rădulescu-Motru însuși și de posibila inspirație nietzscheană a conceptului personalist energetic de evoluție putem dezvălui o legătură semnificativă între "vocație" și "omul nobil" (și, desigur, celelalte forme nietzscheene ale excelenței umane, amintite mai sus), în general între cele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a conceptului personalist energetic de evoluție putem dezvălui o legătură semnificativă între "vocație" și "omul nobil" (și, desigur, celelalte forme nietzscheene ale excelenței umane, amintite mai sus), în general între cele două filosofii, pornind nu de la influența celei nietzscheene asupra personalismului energetic, ci de la raportarea amândurora la filosofia kantiană, mai precis, la structura formală a conceptului finalității, așa cum apare ea la Kant. Am prezentat în secțiunea anterioară cuprinderile teoretice ale vocației. Și nu întâmplător am socotit că vocația nu-și dezvăluie
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
filosofia kantiană, mai precis, la structura formală a conceptului finalității, așa cum apare ea la Kant. Am prezentat în secțiunea anterioară cuprinderile teoretice ale vocației. Și nu întâmplător am socotit că vocația nu-și dezvăluie întreaga semantică într-o interpretare a personalismului energetic ca filosofie a culturii. Prin această judecată întâmpin o apreciere pe care am găsit-o la unii interpreți ai filosofiei lui C. Rădulescu-Motru, anume că noțiunea vocației ar fi construită, dacă nu în analogie, atunci cel puțin sub influența
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
altă geneză pentru vocație decât cea care activează legătura directă cu conceptul supraomului al lui Nietzsche. Și pentru Nietzsche omul este "scop" și ordonator, prin finalitate, al naturii. Dar consecințele acestei idei croită după alte convenții teoretice decât cele proprii personalismului energetic creează o reprezentare asupra omului diferită de cea a lui C. Rădulescu-Motru. În postura de "scop" nu se află omul pur și simplu care nu exclude din spațiul său "omul obișnuit" (produs, după Nistzsche, al ordinii convenționale, mai degrabă
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sa este aceea de "elită axiologică": el impune valorile și normele; el este însuși legiuitorul. Actul său se consumă în orizontul culturii. Într-un fel, "vocația" lui C. Rădulescu-Motru își desfășoară rolul tot într-un orizont cultural. Numai că autorul personalismului energetic lucrează cu un alt înțeles al culturii decât cel nietzschean: cultura este personalitatea poporului, nu "locul" în care se schimbă valorile sau spațiul axiologicului și al reevaluării tuturor valorilor. Prin urmare, Nietzsche nu investește devenirea (universală sau cea umană
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
revenire, așa încât, devenirea are o formă circulară. Și la unul și la celălalt există câte un agent: cel al înnoirii liniare este vocația; cel al veșnicei reîntoarceri este nobilul, omul superior ("filosoful"); sau ar putea fi supraomul. Prin conceptul vocației, personalismul energetic confirmă determinismul prin finalitate, care, după cum am văzut, este construit în analogie cu structura formală a finalității kantiene. Legiuitorul (termen generic, aici, pentru filosof, nobil, om superior, chiar supraom), reevaluatorul tuturor valorilor, cel care trăiește veșnica reîntoarcere, deschide două
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
ideii Arhitectului divin în conținutul conceptului finalității kantiene și în cel al determinismului prin finalitate personalist-energetic este, totuși, absolută. Dar Dumnezeu apare, în ambele filosofii, într-un alt sistem de referință: în filosofia kantiană, ca postulat al rațiunii practice; în personalismul energetic, în forma personalității absolute. La Nietzsche, mișcarea omului către condiția Creatorului (nu am spus "Dumnezeu") este totodată deplasare către "natură" (ca origine a vieții). Și invers: mișcarea lui către natură (către sursele vieții) este, totodată, înaintare către Dumnezeu. Căci
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
capăt, când către celălalt, nereușindu-i nici renunțarea la propria natură sau identificarea cu ea, nici deicidul. Prin acest topos antropologic, filosofia lui Nietzsche dezvăluie un model de reconstrucție a umanului diferit de cel din filosofia lui C. Rădulescu-Motru. Omul personalismului energetic se află la cumpăna dintre condiționatul natural și Necondiționat. Apropierea lui de unul dintre poli înseamnă apropiere și de celălalt, așa încât este cu putință o apropiere infinitezimală de ambele capete, dar nu este posibilă identitatea acestor trei momente (omul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
punem alături vocația și supraomul putem dezvălui, la o primă evaluare, doar unele asemănări formale. Geneza, rolul, structura, sistemul lor de referință și de legături diferă. C. Rădulescu-Motru însuși se raportează în acest sens la supraomul nietzschean: "Supraomul postulat de personalismul energetic există de pe acum în condițiile evoluției; el așteaptă numai momentul de timp când va fi să se completeze, nu prin dorința omului, ci prin determinarea realității totale, pe când supraomul postulat de filosofia lui Nietzsche este o frumoasă imagine poetică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]