282 matches
-
și nu despre întreaga filosofie postkantiană.) Ea a lucrat și la recunoașterea-de-sine a omului, justificându-și, astfel, neîncetat, rostul. Din aceste atitudini s-au născut și "naturalismele" și "absolutismele" despre care am vorbit mai sus, dar, de asemenea, și variantele "personaliste", unele prezentate în lucrare. Unde se află personalismul energetic în acest spațiu teoretic creat prin "inventarea" omului? A lucrat această filosofie la o cunoaștere a omului în model științific fără orizont metafizic, sau, înglobând cunoașterea, s-a deschis recunoașterii-de-sine a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
el croiește și dezvoltă ideile în model kantian. Structura formală a finalității în legătură cu care a fost așezat determinismul prin finalitate (unul dintre conceptele fundamentale ale personalismului energetic vizat din unghiul reconstrucției umanului) face parte din acest model, iar "interpretarea" sa personalist energetică, de asemenea. Re-cunoașterea-de-sine, ca fapt ce actualizează neîncetat metafizica, nu este posibilă într-o singură formă, pe o singură cale, nici nu este supusă modelului unic, explicației singulare (de pildă, celei kantiene). Există atâtea re-cunoașteri câte reproblematizări ale temeiului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
conținutul lucrărilor, se află unitatea sin-tactică (formală) a personalismului energetic, prin raportare la programul antropologic pe care îl conține și care poate fi gândit în conjuncție cu proiectul antropologic kantian și cu alte modele antropologice explicative, cum ar fi cel personalist. Teoria personalității și vocației conține un set de idei despre om care alcătuiesc o cunoaștere a acestuia. Dar ea cuprinde și temeiul unei re-cunoașteri-de-sine, prin proiecția în universal a omului și raportarea lui totodată la condiționat și Absolut. A proiecta
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
reproble-matizarea statutului acesteia. Explicit, C. Rădulescu-Motru nu este interesat de fundamentele metafizicii sau de reinstaurarea fundamentului metafizicii. El nu săvârșește un asemenea act, dar izbutește să ofere temeiul pentru o "lucrare" în acest sens. De aceea cred că modelul filosofic personalist energetic are încă puterea de a institui proiecte metafizice. Nici alte filosofii contemporane care reconstruiesc umanul în formule filosofice asemănătoare personalismului energetic (și mă refer îndeosebi la unele variante personaliste) nu ajung și la o reinstaurare a fundamentului metafizicii, deși
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lucrare" în acest sens. De aceea cred că modelul filosofic personalist energetic are încă puterea de a institui proiecte metafizice. Nici alte filosofii contemporane care reconstruiesc umanul în formule filosofice asemănătoare personalismului energetic (și mă refer îndeosebi la unele variante personaliste) nu ajung și la o reinstaurare a fundamentului metafizicii, deși un asemenea act ar fi cu totul firesc, în orizontul lor. Primul pas într-o desfășurare nu este desfășurarea întreagă. Așa se petrec lucrurile cu personalismul energetic: este construit un
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
de om, în dorința acestuia de a-și stăpâni destinul. "Rădulescu-Motru are viziunea viitorului îndepărtat al omenirii, a cărei menire se și conturează în zilele noastre, de specie creatoare la nivel cosmic"309. Gândit fie ca o variantă a modelului personalist, fie în ordinea istorică a filosofiei românești, personalismul energetic are propria "personalitate", care, ca orice creație umană, este absolută în sine, dar relativă, condiționată, așezată alături de alte reconstrucții filosofice. Privită în sine, în absolutul ei, această filosofie are ca fapt
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o "perspectivă" kantiană, filosoful român așază între datele primitive ale sistemului său, alături de acestea, alte două concepte, anume realitatea originară (ca energie) și evoluția (energiei spre personalitate). Analogia dintre structura formală a conceptului kantian al finalității și determinismul prin finalitate personalist energetic a constituit temei pentru a dezvălui: a) justificarea formală a determinismului prin finalitate (justificare posibilă prin conceptele de timp și destin); b) întemeierea sa "materială" (constând în "istoria" formelor de personalitate); c) confirmarea sa deplină (prin conceptul vocației). Comparația
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
prin conceptele de timp și destin); b) întemeierea sa "materială" (constând în "istoria" formelor de personalitate); c) confirmarea sa deplină (prin conceptul vocației). Comparația dintre filosofia lui Rădulescu-Motru vizată din unghiul modelelor de reconstrucție a umanului și cele două variante personaliste (a lui Ch. Renouvier și a lui Em. Mounier) a căpătat sens datorită acestor aspecte ale determinismului prin finalitate. Iar concluzia "finală", ideea că personalismul energetic și aceste două variante personaliste participă la aceeași formulă filosofică, a fost posibilă tocmai
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
modelelor de reconstrucție a umanului și cele două variante personaliste (a lui Ch. Renouvier și a lui Em. Mounier) a căpătat sens datorită acestor aspecte ale determinismului prin finalitate. Iar concluzia "finală", ideea că personalismul energetic și aceste două variante personaliste participă la aceeași formulă filosofică, a fost posibilă tocmai pe baza acestei comparații. Așadar, lucrarea de față construiește o interpretare a personalismului energetic din unghiul modelelor de reconstrucție a umanului, dar, totodată, ea propune o regândire a locului acestei filosofii
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
specie a personalismului contemporan 312. Toate aceste gânduri dobândesc valabilitate prin raportare la supoziția asumată explicit de autorul acestei lucrări și dezvoltată în sensurile amintite, anume ideea analogiei dintre structura formală a conceptului kantian al finalității și determinismul prin finalitate personalist energetic. Conținutul unei filosofii este supus condiționărilor culturale ale epocii. Așa se întâmplă și cu personalismul energetic. Astfel încât, judecata privind puterea acestei filosofii de a reinstitui exerciții filosofice trebuie să aibă în vedere gândurile fundamentale desprinse prin interpretarea ei din
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
C. Rădulescu-Motru în analogie cu structura formală a conceptului kantian al finalității. Din acest motiv este necesară dezvăluirea legăturilor dintre filosofia lui C. Rădulescu-Motru și filosofia kantiană. Alături de conceptul determinismului prin finalitate, conceptul personalității are o poziție structurantă pentru discursul personalist energetic. Și pentru că personalitatea este tematizată în filosofia contemporană, discutarea felului în care acest concept apare la Rădulescu-Motru pretinde o regândire a locului reconstrucției filosofice a acestuia în spațiul filosofiei actuale. Conceptul determinismului prin finalitate personalist energetic urmează structura formală
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
poziție structurantă pentru discursul personalist energetic. Și pentru că personalitatea este tematizată în filosofia contemporană, discutarea felului în care acest concept apare la Rădulescu-Motru pretinde o regândire a locului reconstrucției filosofice a acestuia în spațiul filosofiei actuale. Conceptul determinismului prin finalitate personalist energetic urmează structura formală a conceptului kantian al finalității. Aceasta din urmă presupune două condiții a) plasarea omului în poziția scopului final al existenței lumii; b) extinderea finalității (socotită principiu al facultății de judecare reflexive) asupra naturii. Finalitatea kantiană are
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalismul energetic este ontologia umanului. Pentru o reinterpretare a semnificației filosofiei lui Rădulescu-Motru în orizontul filosofic actual, sunt așezate alături, în vederea unei comparații, modelele filosofice cu care ea are cea mai puternică legătură, anume energetismul și personalismul. Cele două variante personaliste prezentate în lucrare cea a lui Ch. Renouvier, care deschide seria personalismelor și cea a lui Em. Mounier, care oferă modelul ca atare al acestei filosofii și, de asemenea, personalismul energetic au drept concepte fundamentale realitatea originară, evoluția, finalitatea, personalitatea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
a conceptului kantian al finalității și argumentată ideea potrivit căreia personalismul energetic participă la modelul ontologiei umanului. Acest prim capitol construiește temeiul formal pentru ideea după care personalismul energetic reprezintă o variantă a personalismului contemporan. În structura generativă a discursului personalist energetic și a celui personalist (în genere) sunt prezente cele patru concepte fundamentale amintite mai devreme. Abordarea problemelor în scopul dezvăluirii semnificației personalismului energetic în spațiul filosofiei actuale respectă următorul scenariu: înfățișarea problemei așa cum ea rezultă, în linia sa logică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și argumentată ideea potrivit căreia personalismul energetic participă la modelul ontologiei umanului. Acest prim capitol construiește temeiul formal pentru ideea după care personalismul energetic reprezintă o variantă a personalismului contemporan. În structura generativă a discursului personalist energetic și a celui personalist (în genere) sunt prezente cele patru concepte fundamentale amintite mai devreme. Abordarea problemelor în scopul dezvăluirii semnificației personalismului energetic în spațiul filosofiei actuale respectă următorul scenariu: înfățișarea problemei așa cum ea rezultă, în linia sa logică, din textul lui Rădulescu-Motru; prezentarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
kantian concept of finality. Therefore the revealing of the relationship between C. Rădulescu-Motru's philosophy and Kant's philosophy is necessary. Beside the concept of the "determinism through finality", the concept of personality has an important position on the energetic personalist speech. And because the personality is approached in the contemporary philosophy, the discussion about the way in which this concept appears at C. Rădulescu-Motru requires a rethinking of his philosophical reconstruction in the present-day philosophy's space. The concept of
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
sunt diferite de cele cu care este folosit acest termen în sistematicile filosofiei contemporane, unde desemnează un anume fel de a face filosofie. A se vedea în acest sens Gheorghe Vlăduțescu, Personalismul francez, București, Editura Științifică, 1971 (cap. I: Coordonate personaliste). 284 H. Baruk, Le problème psychologique et métaphisique de la personalité, în "Revue internationale de Philosophie", 35/1956, p. 87. 285 C. Rădulescu-Motru, Op. cit., p. 611. 286 Cf. Vasile Băncilă, Doctrina personalismului energetic a d-lui C. Rădulescu-Motru. 287 Gheorghe Vlăduțescu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
o cauză primară capabilă să arbitreze și să efectueze prin virtuțile ei intrinseci, orice alegere între solicitări diferite sau contrare. Voința este ridicată la rang de liber arbitru al actelor umane. „ Sunt liber, fiindcă fac ce vreau „ - va spune orgolios personalistul Charles Renouvier, dând o formulare șocantă conceperii liberului arbitru. Mai precis însă, cum remarcă Maxime Glausdorff în: . Liberul arbitru n-ar fi deci, în fond, nimic altceva decât facultatea umană de a decide între mai multe posibilități de acțiune, neechivalente
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
în principate și a construit rapid un regim de domnie personalizat în care voința reformatoare era contrabalansată de o serie de excese în viața personală și în stilul de conducere. Deviza lui, "Toți în unu", va marca fără tăgadă percepția personalistă și soteriologică pe care românii, în general comozi și lipsiți de fermitate civică, o vor construi la adresa "Salvatorului". Această percepție, că șeful statului trebuie să asume rolul de a salva națiunea în momente de cumpănă și că, la rigoare, e
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
nu se ocupă teribilă eroare ! de... opera sa, preferăm să păstrăm... discreție asupra reacțiilor noastre interioare. Individualism nu colectivism Două condiții prealabile, elementare, dar fundamentale, se cer îndeplinite. Dintre acestea, cea dintâi este, în mod indiscutabil, primatul valorilor individuale și personaliste asupra valorilor colectiviste de orice tip: familie, sat, comunitate, clasă, etnie etc. Nu negăm, în nici un caz, realitatea și funcționalitatea și a unor astfel de structuri. Ceea ce contestăm cu toată tăria este doar primatul, mitizarea, idealizarea și manipularea lor exclusivistă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
rol, aceasta nu se poate susține. Ba, mai degrabă, se poate susține că tocmai sa 1 Note și impresii. tiricul este mai părtinitor, ca să spunem cuvântul propriu, că tocmai el, pentru că are un puternic punct de vedere personal, este mai personalist, mai selectiv, ca să întrebuințăm un barbarism. Dar selecția nu se poate concepe fără un criteriu. Iar acel criteriu, e clar, nu poate fi dat decât de idealul omenesc al satiricului. Am vorbit de atâtea ori de personalitatea morală care străbate
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de succes a facilitat astfel un asalt plebiscitar asupra instituțiilor democratice liberale care a împins statul Peru înspre autoritarism competitiv. 8.1 Populism, democrație și autoritarism competitiv Populiștii mobilizează votanți în masă din păturile defavorizate ale populației într-o manieră personalistă, împotriva întregului establishment politic și/sau economic (Di Tella, 1965; Roberts, 1995; Weyland, 1996, 2001). Fundamental pentru populism este, deci, un apel împotriva elitelor lansat de un politician care se prezintă pe sine ca un om din afara sistemului, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și libertății în relația cu omul ca persoană, subliniindu-se faptul că realitatea conștiinței este unul din factorii care constituie personalitatea omului; în al doilea text, odată cu numărul 14 este evidențiată o doctrină amplă, De dignitate conscientiae, într-o antropologie personalistă bogată. Conștiința este considerată ca inima omului unde Dumnezeu îl așteaptă și decide asupra propriei soarte sub privirea lui Dumnezeu. Din această conștiință personală transcendentală și fundamentală rezultă conștiința legilor categoriale care spune: „fă aceasta, evită aceasta!”. Numărul 15 integrează
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
schimbărilor care au avut loc în domeniul teologiei morale, în perioada următoare Conciliului Vatican al II-lea considerăm util să expunem câteva caracteristici legate de trecerea de la un mod de a trata conștiința, tipic manualelor scolastice, la un mod predominant personalist. Istoricii teologiei morale relevă interesul slab față de obiectivitatea judecății de conștiință în cadrul tradiției morale post-tridentine, exprimate în manualele de teologie morală. Această tradiție s-a ocupat mai mult de certitudinea subiectivă a conștiinței și de strategiile provenite din jurisprudență, decât
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
trăite printr-o angajare responsabilă și o convertire constantă; el unește astfel toată activitatea sa în libertate și dezvoltă pe deasupra o serie de acte creatoare, singularitatea vocației sale.” Mențiunea pe care o oferă Mounier, alături de definiția care caracterizează orientarea sa personalistă, este utilă pentru descifrarea ei. Din moment ce persoana este prezența însăși a omului, ea nu poate fi susceptibilă de o definiție riguroasă. De asemenea, ea nu este obiectul unei experiențe spirituale pure, detașată de lucrarea rațiunii și a datului sensibil, ci
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]