1,166 matches
-
expresie de energie gravă, de asprime disprețuitoare, pe care o întâlnim la atâtea dintre chipurile de Daci de pe Columna lui Traian”). Răspunsul ni-l oferă autorul în același stil în care informația exactă se îmbină cu interogația retorică, exclamația retorică, persuasiunea. „Dacia era în antichitate țara locuită de geto-daci, care erau împărțiți într-un număr mai mare de triburi și ocupau un teritoriu cuprins între râul Tisa (vest), râul Nistru și Marea Neagră (est), Dunăre ( sud), și Carpații Păduroși (nord).” Nume celebre
2, PROF. ANICA TĂNASĂ, de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375060_a_376389]
-
în ituatia de a « execută » anumiți autori, iar verdictul să vă fie infirmat ? RADU G.TEPOSU : D-na Angela BACIU, criticul literar nu are în nici un caz posibilitatea de a desființa un scriitor. Oricât prestigiu ar pune la bătaie, oricâtă persuasiune ar scoate din tolba lui critică, oricât trafic de influență ar face, un scriitor veritabil nu va sucomba niciodată sub presiunile criticii. Sigur, un critic cu mare autoritate poate marginaliza, o vreme, un autor, îl poate scoate din atenția publică
INTERVIU IN MEMORIAM CU RADU G. TEPOSU de ANGELA BACIU în ediţia nr. 58 din 27 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372662_a_373991]
-
mandatarii lui reali, nu doar statistici. Orice poți să îi reproșezi politicianului conjunctural postmodern în cadrul larg al spectacolului teatral lumesc (cu aparent caracter democratic, în genere), dar nu poți să îi treci cu vederea un lucru, anume darul vădit al persuasiunii cu dublu tăiș scrijelite parcă în gena lui specifică, un loc geometric cu contururi imprecise, în care doza de responsabilitate și viceversa ei se împletesc destul de dizarmonic și de periculos. Legătura dintre cele trei câmpuri atacate anterior în mod distinct
RĂZBUNAREA MORŢILOR, HOMO FRAUDENS ŞI SULLA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374709_a_376038]
-
artă decorative, inobilări de spații interioare și exterioare, străzi sau parcuri citadine, etc. Să inițiați, să coagulați într-o structură organizatorică activă și influentă, pentru formalizarea și normarea activităților creatoare specifice, energii pozitive dar neglijând birocrația excesivă și ineficientă, utilizând persuasiunea și chiar constrângerea pentru atingerea obiectivelor. În altă ordine de idei pentru formarea și împlinirea lor artistică, pentru înaltă performanta, creatorii știu că sacrificiile lor au fost incomensurabile, dar bunul simț, modestia și calitatea superioară de oameni aleși îi face
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL REALES AL MUNICIPIULUI ORADEA de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375598_a_376927]
-
cădem cu ea în marasm, numai asta nu, lentilele omului mă incitau, un început de sadism își făcea loc în pieptu-mi, aș fi vrut să aflu de unde provenea înverșunarea amicului împotriva ideii de model, resuscitam bătute subiecte, susținînd, cu perfidă persuasiune, că nimic original nu apare fără preexistența unui model, nimeni n-a început plecînd de la sine, modelul maestrului e condiția primă, elementară, a creației, omul mă fixa șerpește prin lentile, reveneam: dacă discipolul are forță, atunci vine momentul cînd își
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a "naturelului" moldovenesc. Practicarea, în comunism, a acestor genuri îi scutea, într-o oarecare măsură, pe mînuitorii locali ai pensonului de implicarea dezonorantă în propaganda de rit sovietic. Într-o oarecare măsură. Pentru că primitivii instructori de partid își exercitau grosiera persuasiune cu înverșunarea ignorantului și ilegitimului. Chiar și acești minunați artizani ai frumuseților fruste trebuiau să dea roșului cezar ce-i era de dat. Adică falsuri. Dar și un mare onest precum cel ce care întreba dezorientat: ce se mai pictează
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
plăcut foarte mult la acești băieți oricum, foarte civilizați care mi-au și vizitat de vreo două-trei ori atelierul, era puritatea comportamentului lor, evident pliată misiunii, puritate și, aș zice, jovialitate foarte atent controlată: să nu lase cumva impresia unei persuasiuni cu orice preț. Drept să spun (poate cei doi au și părăsit între timp orașul, întorcîndu-se în acel imens continent care asupra noastră produce încă pusee indicibile de extaz), din această scurtă experiență am reținut ce era de reținut (nicicum
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în loc, o istorie a artei, care, fără acest ingredient, ar fi doar diacronie plictisitoare. În altă tonalitate, chiar și criminalitatea ca atare a unui Caravaggio are (post factum, se-nțelege) doza ei de bagatelă. Dacă plecăm de la constatarea că aria persuasiunii nu cunoaște limite, atunci îi putem atașa, enciclopedic, și scena de umor... alecsandrin dintre Guliță și Luluța. Zgîtia de fată, vrînd să-l terorizeze pe nătîngul ei pretendent, îi pune acestuia în beregată bățul cu care se hîrjoniseră pînă atunci
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
altfel, de presupus amuzamentul unor ironiști ca M.H. Simionescu, Costache Olăreanu sau, și mai și, Alexandru George, de cîte ori au fost plasați în umbra... ruinurilor Tîrgoviștei. Nu cred să fi obținut, prin sumara demonstrație de pînă acum, și deplina persuasiune. Nici nu mi-a stat în intențiune. Unde însă nu mă îndoiesc de șansa de a persuada, ar fi numirea altor două "școli" care, cu adevărat, își binemerită faima: Școala de literatură de al începuturile comunismului (maculînd prin firmă numele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
religioase doresc să atragă cât mai mulți adepți. Prin schimbarea atitudinii se înțelege modificarea, reorientarea atitudinilor individuale sau de grup, ca urmare a schimbării a raporturilor care au determinat formarea lor. Cea mai utilizată tehnică de schimbare a atitudinilor este persuasiunea. De mic, individul trăiește într-un câmp valoric și atitudinal și e supus influențelor din partea instanțelor socializatoare (persoane, grupuri, instituțiiă. Aceste influențe pot fi difuze și spontane sau specifice și intenționate. În ultimul caz, atunci când instanța inițiatoare urmărește deliberat schimbări
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
că e vorba de persuasiuneaă „a persuada” înseamnă „a induce prin argumentare, insistență sau dojană, o anumită poziție mentală sau a câștiga, a învinge făcând apel la rațiunea sau sentimentul cuiva” ( Dicționarul Webster, 1986, apud. Havârneanu, 1998ă, deși termenul de persuasiune se centrează pe argumentare, el este de foarte multe ori analizat ca relație de comunicare. O interpretare mai largă a acestuia include și alte forme de influență socială, precum cele bazate pe simulare, recompensare sau joc de rol. Ea deosebește
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
acestuia include și alte forme de influență socială, precum cele bazate pe simulare, recompensare sau joc de rol. Ea deosebește de alte forme de influență prin două caracteristici foarte importante: a. persoana țintă are impresia că are libertatea totală; b. persuasiunea are ca scop modificarea comportamentelor persoanei - țintă câștigând acordul ei și interiorizarea acestui acord. Din perspectiva teoriei comunicării, persuasiunea trebuie înțeleasă ca un proces prin care opțiunile decizionale sunt intenționat limitate sau extinse prin interacțiunea mesajelor, surselor, receptorilor, un proces
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
deosebește de alte forme de influență prin două caracteristici foarte importante: a. persoana țintă are impresia că are libertatea totală; b. persuasiunea are ca scop modificarea comportamentelor persoanei - țintă câștigând acordul ei și interiorizarea acestui acord. Din perspectiva teoriei comunicării, persuasiunea trebuie înțeleasă ca un proces prin care opțiunile decizionale sunt intenționat limitate sau extinse prin interacțiunea mesajelor, surselor, receptorilor, un proces prin care atitudinile, credințele și opiniile sau comportamentele sunt schimbate printr-o restructurare cognitivă a imaginii despre lume, a
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
asupra schimbării de atitudine, efect întărit de fluența verbală și de utilizarea unor procedee retorice (volumul, amplitudinea vocii și variațiile de ton ale vociiă. Utilizarea unor metafore sau analogii cresc influența mesajului prin creșterea atenției care este acordată. Rezistența la persuasiune se referă la diferite modalități prin care putem preveni efectele influenței mesajelor persuasive; acestea pot fi strategii preventive, altele sunt aplicate după tentativă de persuadare, iar altele pot acționa și înainte, și după prezentarea mesajului persuasiv. Cele mai cunoscute mecanisme
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
împotriva unui virus și pentru a-l face imun la virusul respectiv, se poate injecta o cantitate mică dintr-un virus similar, dar care nu este destul de puternic pentru a îmbolnăvi organismul. În mod analog, se poate stimula rezistența la persuasiune prezentând unei persoane, în avans, într-o formă mai atenuată, câteva dintre argumentele la care urmează să fie expusă. În cadrul aceleași teorii o altă strategie ar fi „doparea”, la fel cum am face o cură de vitamine pentru întărirea organismului
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
sunt inoculați, adică li se oferă argumente consensuale cu cele pe care sursa urmează să le promoveze decât atunci când li se oferă în acord cu poziția lor (apud. Boza, 2003ă. Expunerea selectivă este una dintre strategiile preventive ale rezistenței la persuasiune. Fenomenul se referă la faptul că, în general, mai ales în comunități închise, conservatoare, indivizii tind să evite conștient sau nu expunerea la informații care vin în contradicție cu ideile sau convingerile lor. Acest fenomen se poate manifesta sub trei
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
cartea încununează travaliul științific al autorului, desfășurat vreme de câțiva ani prin bibliotecile și arhivele din țară și străinătate, oferind răspunsuri adecvate - temeinic susținute documentar și logic, cu obișnuitul de acum har al expresiei și cu particulara-i capacitate de persuasiune - câtorva obsedante interogații desprinse din problematica fundamentală a raporturilor internaționale, decelabilă și/sau aplicabilă Principatelor Române, înainte ca acestea să se fi constituit în stat național unitar și, evident, înainte de a-și fi dobândit suveranitatea, adică de a fi devenit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ci pe caracteristicile discursulu. Profesorii trebuie să alcătuiască o matrice de evaluare cu descriptori de performanță care vor reflecta: * abilitatea de a construi un text; * utilizarea adecvată a conceptelor specifice disciplinei; * acuratețea raționamentelor; * subtilitatea asocierii ideilor; * complexitatea compoziției; * adecvarea structurii: persuasiune, sintaxă, ortografie, punctuație. Eseul se folosește în: * Evaluarea formativă pentru a stabili capacitatea de compoziție, stăpânirea temei; * Evaluarea sumativă - pentru a constata progresul individual într-o anumită perioadă; * La examene - pentru a verifica stăpânirea conținutului. Principala obiecție care se aduce
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
comiterea anumitor fapte și permisiuni îngăduie anumite comportamente în funcție de preferințe ori interese 21. Autoritatea normativă, cel de-al doilea element ce alcătuiește structura normei morale, se referă la emitentul normei, ce are capacitatea de a impune respectarea normei fie prin persuasiune, fie prin coerciție 22. Subiectul normei este considerat acea clasă de indivizi cărora li se adresează autoritatea normativă, impunându-le un anumit comportament. Subiectul normei poate fi precizat, explicit sau tacit, ca în situația: "Jurnaliștii au obligația de a respecta
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
o persoană etc. ca formă de concretizare a funcției preponderent persuasive centrate pe un public-țintă; conținutul acestui tip de mesaj este construit prin prisma elementelor pozitive spre care se dorește atragerea atenției, care se constituie în premise, de fapt, ale persuasiunii; formal, se remarcă o structură sincretică, în care verbalul se îmbină cu paraverbalul și nonverbalul, vizualul cu auditivul, comunicarea orală cu cea scrisă (este prezent, în acest sens, și fenomenul redundanței aceeași componentă a mesajului este ,,avansată" simultan prin ceea ce
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
ce va marca mult timp continentul nostru, la principii deosebit de necesare lumii actuale, cum ar fi respectarea alterității confesionale, a interculturalismului, a toleranței și respectului reciproc. În cele mai multe cazuri, inițiativa introducerii religiei În școală a revenit clerului, care, prin diplomație, persuasiune și efort, a militat pe căi legislative, politice și personale pentru această resurecție spirituală. Lor li s-au adăugat unii reprezentanți laici, oameni de cultură - societatea civilă, În genere. Cele mai multe piedici au venit din partea unor oameni politici, Înregimentați sau purtători
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
puțin este posibil să o facă un partid ca al nostru", și să se limiteze la pledoaria în favoarea încetării polemicii publice. Delegația română a recurs la toate argumentele ce i-au stat la dispoziție ca și la întreaga abilitate de persuasiune conjugată a membrilor săi spre a-și atinge scopul propus. Nicolae Ceaușescu, la indicația conducerii de la București, a cerut o întrevedere specială cu Peng Zhen, în cursul căreia a solicitat o nouă ședință de convorbiri între cele două delegații. Ședința
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
la aspectele comportamentului social al omului, cu alte cuvinte, domeniul psihologiei sociale, domeniu extrem de util în orice activitate profesională. Vă întrebați de ce este utilă psihologia socială? Răspunsul este oferit în prefața lucrării chiar de Robert B. Cialdini, autorul renumitei lucrări Persuasiunea, lucrare apărută și în limba română: „Psihologia socială explică modurile de gândire, simțire și comportament ale individului în interacțiune cu alți oameni”. Diverse probleme, cu care ne confruntăm zilnic fiecare dintre noi, sunt analizate în această lucrare, fiecărei teme corespunzându
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
modurile de gândire, simțire și comportament ale individului în interacțiune cu alți oameni”. Diverse probleme, cu care ne confruntăm zilnic fiecare dintre noi, sunt analizate în această lucrare, fiecărei teme corespunzându-i un capitol; astfel au fost analizate conflictele intepersonale, persuasiunea, într-ajutorarea, colaborarea sau confruntarea, subiecte de o importanță semnificativă pentru realitatea socială. În sprijinul acestei idei vine și afirmația renumitului psihosociolog Robert B. Cialdini, potrivit căreia cine înțelege mecanismele enumerate mai sus „va dobândi capacitatea de a se integra
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cititorii vom ști cu siguranță de ce iubim și credem în cauza pentru care am suferit, suferim sau vom suferi și o să știm în mod sigur „de care parte a gardului este întotdeauna iarba mai verde”. Capitolul V este denumit simplu: „Persuasiunea” prezintă normele psihologice ale persuasiunii eficiente. Începutul capitolului este dedicat definirii și caracterizării persuasiunii; ulterior, este discutat modelul comunicativ de persuasiune, analiza trăsăturilor emițătorului, conținutul mesajului persuasiv, formele acestuia, proprietățile canalului pe care este transmis, trăsăturile receptorului care favorizează predispoziția
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]