1,057 matches
-
în fantasmă, în minciună și în mit” , ființa literaturii este sensibilă la mituri și iluzii. În studiul nostru „Comunicare jurnalistică negativă” (București, Editura Academiei Române, 2006) arătam că persuasiunea este un demers în tehnologia operațională a căruia „se delimitează patru operații persuasive fundamentale: minciuna, mitul, ficțiunea și seducția”. Profesorul E. Negrici îl califică pe Călinescu ca fiind „fără îndoială cel mai persuasiv dintre regizorii literaturii”; acesta a pus în undă „flatarea orgoliului creator național” (p. 220). Consemnează „o fascinație reală” exercitată de
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
negativă” (București, Editura Academiei Române, 2006) arătam că persuasiunea este un demers în tehnologia operațională a căruia „se delimitează patru operații persuasive fundamentale: minciuna, mitul, ficțiunea și seducția”. Profesorul E. Negrici îl califică pe Călinescu ca fiind „fără îndoială cel mai persuasiv dintre regizorii literaturii”; acesta a pus în undă „flatarea orgoliului creator național” (p. 220). Consemnează „o fascinație reală” exercitată de Nae Ionescu, „puterea de seducție” a lui Nichifor Crainic. Notează că C. Ciopraga „compune un tablou încântător al literaturii noastre
Eugen Negrici: Cum se văd aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339623_a_340952]
-
cu un emițător care trimite în retea mesaje pentru receptori cu destinație precisă, fixă, dedicată, cât și pentru orice alt receptor interesat de informația emisă. Jurnalismul negativ iși construiește realitatea proiectului său de influență pe propagarea unor opinii de nuanță persuasivă. “Ceea ce se numește în general opinie publică reprezintă în subsidiar o matematică a mediilor. Din sondajele pe care le fac, sociologii prelevează o medie stohastică pe care o instituie ca reprezentând manifestarea opiniei publice pe un subiect oarecare. Este de
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
mai bine informat atât cantitativ cât și calitativ. Amploarea informării nu este un rezultat al diminuării ex-informării, ele se dezvolta împreuna și o fac după unul și același principiu: extinderea influenței. Informarea este un principiu. Ex-informarea apare ca o strategie persuasivă ce se construiește după principiul “altei informări”. “Fundamentul umanității stă în solidaritate. Puterea coeziunii sociale provine din tendința originară de atașament și încredere. Este inevitabil să devii om fără a trece prin coridorul de selecție al comuniunii. Motorul consistenței sociale
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
Mințim ca să rezistăm. Îi mințim pe alții, ne mințim pe noi inșine. Mințim în mod conștient și câteodată inconștient. Mințim din interes sau nemotivat, vinovați sau nevinovați, pe față sau pe ascuns. “În cazul unei minciuni (operație comunicațională de tip persuasiv), intenționalitatea generală o constituie atingerea unui scop, intenționalitatea prezentă o reprezintă cadrul (o vânzătoare, o oră de curs, o petrecere), iar intenționalitatea reacțională este replica efectivă în contextul discuțiilor” (Vladutescu S., 2006, p. 150). Mitul Referitor la mit, autorul ne
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
nu doar în structurile narative ale ficțiunii, ci după metoda ficțiunii. Persuasiunea ignoră, deformează, ocolește obiectivitatea fie prin înlocuirea totală a realitații cu ficțiunea, fie prin mixarea realității cu elemente ficționale” (Vlăduțescu Ștefan, 2006, p.168). Seducția Seducția este operația persuasivă cea mai inocentă, ea jucând în contul intuiției sub o mască de cogitație. “Pentru ca operația de seductie să fie fecundă, pentru ca în substanța sa persuasivă ea sa depună cuvinte și gânduri emoționale, pentru ca destinatatrul să fie sedus sub presiunea acestora
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
prin mixarea realității cu elemente ficționale” (Vlăduțescu Ștefan, 2006, p.168). Seducția Seducția este operația persuasivă cea mai inocentă, ea jucând în contul intuiției sub o mască de cogitație. “Pentru ca operația de seductie să fie fecundă, pentru ca în substanța sa persuasivă ea sa depună cuvinte și gânduri emoționale, pentru ca destinatatrul să fie sedus sub presiunea acestora și într-o zi să devină obiect al unei veridictțuni ce constată efectul persuasiv, în aceste scopuri este necesar ca discursul rostit sa nu fie
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
Pentru ca operația de seductie să fie fecundă, pentru ca în substanța sa persuasivă ea sa depună cuvinte și gânduri emoționale, pentru ca destinatatrul să fie sedus sub presiunea acestora și într-o zi să devină obiect al unei veridictțuni ce constată efectul persuasiv, în aceste scopuri este necesar ca discursul rostit sa nu fie un discurs al adevărului decât în cazul unui adevăr rostit din eroare” (pag. 194). Seducția este una dintre artele iluziei, ale podoabelor, o încununare a retoricii sofistice. Obiecte ale
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
și Bass B. -M., Conformity and deviation, New York, Harper and Row, 1961, pag.144 ), sunt conștiente de circumstanțele istorice responsabile pentru opiniile lor.” Autorul completează, “am extinde spunând că puțini indivizi realizează situațiile de influență și conștientizează conținuturile convictive și persuasive ale mesajelor și cu atât mai puțini realizează proveniența unora dintre opiniile, atitudinile și comportamentele lor” (pag. 207). O opinie face obiectul influențării, intoxicării, propagandei, dezinformării sau manipulării ca principale tipuri de persuasiune și ca principale componente ale jurnalismului negativ
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
influențează. Influența este peste tot, căci omul însuși este un exponent al unei influențe. Cultura și civilizația sunt lecții de influență, dar exerciții de influență sunt și manifestările antisociale, violența și criminalitatea. Nu trebuie să ne temem decât de influența persuasivă. Trebuie să combatem jurnalismul negativ ce recurge la influențare. Primul pas în a-l combate este a ne apăra de el, iar în acest sens nu deținem decât o singura soluție. Ca să ne apăram trebuie să-l cunoaștem (pag. 216
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
simpozioane. Deși neiertătoare, dezinformarea nu este totalmente inevitabilă. Sistemul de persuadare dezinformativ poate fi dezamorsat printr-un sistem de disuadare. Având în vedere că dezinformarea pleacă de la un fapt de bază (act, acțiune, eveniment), singura măsură salutară a puterii ei persuasive o constituie regăsirea faptului de bază în termini reali, iar nu în termenii dezinformării. Propaganda Ca definiție, “propaganda constituie ansamblul mijloacelor, metodelor, procedurilor de producere și diseminare a unor mesaje care susțin și promoveaza o doctrina, un program, un slogan
Book Review: ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Compendiu de „Comunicare jurnalistică negativă”, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339580_a_340909]
-
s.n.” (p. 278), ființa literaturii este sensibilă la mituri și iluzii. În studiul nostru „Ștefan Vlăduțescu. Comunicare jurnalistică negativă” (București, Editura Academiei Române, 2006, p. 8) arătam că persuasiunea este un demers în tehnologia operațională a căruia „se delimitează patru operații persuasive fundamentale: minciuna, mitul, ficțiunea și seducția, (s.n.) (seducția are ca forme: „flatarea, măgulirea, adularea, lingușirea, încântarea, fascinația și farmecul)”. Profesorul Eugen Negrici îl califică pe Călinescu ca fiind „fără îndoială cel mai persuasiv (s.n.) dintre regizorii literaturii” (p. 53); acesta
EUGEN NEGRICI: Lecţia de anatomie pentru iluziile literaturii române – cum să vedem aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339624_a_340953]
-
operațională a căruia „se delimitează patru operații persuasive fundamentale: minciuna, mitul, ficțiunea și seducția, (s.n.) (seducția are ca forme: „flatarea, măgulirea, adularea, lingușirea, încântarea, fascinația și farmecul)”. Profesorul Eugen Negrici îl califică pe Călinescu ca fiind „fără îndoială cel mai persuasiv (s.n.) dintre regizorii literaturii” (p. 53); acesta a pus în undă „flatarea (s.n.) orgoliului creator național” (p. 220). Se consemnează că „o fascinație reală (s.n.) - aproape senzuală - a exercitat socraticul Nae Ionescu” și se reține „puterea de seducție (s.n.) și
EUGEN NEGRICI: Lecţia de anatomie pentru iluziile literaturii române – cum să vedem aparenţele, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339624_a_340953]
-
pomeți îi colora albul de marmură al obrajilor. Sprâncenele lordului se uniseră într-o încruntare suspectă. Nimic nu prevestea gestul. Probabil nici el nu-l anticipase. Mâinile lui i-au cuprins ceafa ... sărutul era un asalt pasional. Buzele bărbatului apăsau persuasive gura Almei, blocând orice reacție a femeii. M.Joseph era un lord ... dar săruta ca un sălbatic. Se insinua adânc în dulceața gurii ei catifelate. Brațul lui îi cuprindea strâns talia în timp ce mâna îi susținea capul. Își înfipsese degetele în
MY LORD ( 5 ) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2103 din 03 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341199_a_342528]
-
tinerii, pentru că de cei din urmă îl apropie nu doar vârsta, ci și preocupările și problemele ce necesită rezolvare din partea fiecăruia. În relație cu cei de alte vârste, el e privit cu admirație și respect, deoarece efortul misionarismului său este persuasiv. În această privință, Sfântul Apostol Pavel îi spune lui Timotei: „Nimeni să nu disprețuiască tinerețile tale“ (I Timotei 4, 12). Tot tânărul misionar este acela care oferă lumii „adevăratul sens al libertății, pe care mulți oameni o caută, dar puțini
DESPRE MISIUNEA TÂNĂRULUI ÎN SOCIETATEA CONTEMPORANĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 896 din 14 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342175_a_343504]
-
vorbea, ce se străduiește să străpungă carcasa mulțumirii de sikne,a banalității cotidiene, omul are revelația că trăirea lui este încadrată și mărginită de neant. Ceea ce spunea Montaigne că a „filosofa înseamnă a învăța să murim”se insinuează imperceptibil și persuasive în menirea pe care Heidegger o dă filosofiei sale.În trăirea neautentică omul disimulează sfârșitul său, i se sustrage,se calmează prin cufundarea în viața de zi cu zi;trăirea în fața morții îl readuce în ineditul autenticității,îl face să
NOSTALGIA LUI HEIDEGGER DUPĂ ESENŢA ANISTOROICĂ A OMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342506_a_343835]
-
toate le stăpânesc” constituie într-adevăr nucleul misterului lucrării poruncilor evanghelice. Este vorba despre o stare de contradicție „existențială”, ce funcționează ca o supapă de siguranță în conștiința de sine a credinciosului ce se luptă și-l protejează de înclinația persuasivă spre vanitate și mândrie, tocmai datorită reușitei luptelor duhovnicești, ce dau roade experiențele harismatice și dumnezeiești a lucrării bineplăcute lui Dumnezeu a virtuților evanghelice. Este cunoscut faptul că fiecare dobândire duhovnicească și progres în virtuți sunt întotdeauna sub directa amenințare
O ABORDARE TEOLOGICA SI APOLOGETICA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 18 din 18 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342481_a_343810]
-
noroc). Dacă familia nu intervine, asumându-și sarcina educării, ci o deleagă televizorului, atunci mare lucru nu mai e de făcut. Este o inegalitate totală de forțe, amintind doar faptul că discursul profesorului nu poate fi niciodată la fel de seducător și persuasiv ca discursul ecranului. Atunci în zadar vrem să transferăm în seama școlii sarcina educării copilului. În această triadă cu mare joc de forțe, cultură media-familie-școală, se stabilesc coalizări diferite, de la caz la caz. În principiu, familia și școala ar trebui
Dragi părinți, e greu ca școala să vă mai educe copiii, când acasă vi-i educă televizorul () [Corola-blog/BlogPost/337734_a_339063]
-
Toate Articolele Autorului Poem hieratic XXXI de David Sofianis reeditare 26.07.2015 (A.D.) Ne.cuvinte și noi.me suntem visați de vorbe ne.cuvinte a.bătuți de strigări de fan.fare fun.ebre de.gringo.lada chipurilor înșelării artistiq.persuasive con.placere perpetuă în.glo.bând distracția supremă luna.parcul din sine ne e cap.cana centrală a nopții tor.nadă de iluzii sucite de iar.marocul plăcerilor oarbe din lume Vanity fair îl numesc engliterranienii noi mai pro.zaici
POEM HIERATIC XXXI NE.CUVINTE ŞI NOI.ME de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1668 din 26 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343424_a_344753]
-
de consoane, în special; ... – expresivitatea. ... ... 2. Proba de evaluare a capacității de comunicare - interviul constă într-o conversație pe o temă dată între candidat și comisie (se evaluează capacitatea de a înțelege și de a aduce argumente, de a fi persuasiv și receptiv în relația cu partenerul de discuție, de a-și exprima opinia pornind de la un fapt de viață și de a oferi soluții pertinente raportându-se la situația dată etc.). Evaluarea se face de o comisie formată dintr-
ANEXE din 31 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274285]
-
viclean al persoanei care urmărește să scape de pedeapsă, în urma comiterii unor infracțiuni și de absolvirea de pedepse a celorlalți mafioți întemnițați, fiind dintr-o dată îngrijorați de condițiile grele cu care se confruntă condamnații în închisori. Teama ascunsă și dorința persuasivă a penalilor de a scăpa de închisoare, îi determină să facă orice nelegiuiri. Și astfel se ajunge la o stare de instabilitate, din cauza acestor făpturi corupte care apără necinstea. Doar închisoarea nu este camera dintr-o stațiune de odihnă, omul
DESPRE SNOBISM ȘI AROGANȚĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2225 din 02 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380270_a_381599]
-
ar putea o noapte aparține, Sau țârâind povestea unei veri, Cu plaja cât o palmă de nisip, Dar dezvoltând o lume de plăceri Creând pe mapamond un prototip, Țârâitor iubind sân de furnică, Ce-n toamnă, lapte, miere-a adunat, Persuasiv, o faci să își dezică Gândul decent, de-a fi făr´ de păcat Și țârâi peste iarna veșnic dalbă, Pe sub pământ, trăgând din narghilea, Din inimi inocente tu ai salbă La gât și... asta-i viața ta! Epilog: Pe undeva
ŢÂRÂIND A GREIERE de DAN MITRACHE în ediţia nr. 2317 din 05 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379631_a_380960]
-
putea-o defini, și o reparametrizare a răului, care au erodat continuu la temelia bunelor intenții primare (pornind de la ideea că ele au existat). Excluderea definitivă a Ființei umane din filosofia sa specifică, iată prioritatea globalizării, în numele unui pretext deloc persuasiv al progresului colectiv necesar (am mai abordat cu ani în urmă un asemenea subiect complex). După ce și-a desacralizat, prin varii modalități de exploatare, ... Citește mai mult „Haideți spre altă flacără!”Panait Istratiîncă din faza ei inițială, globalizarea s-a
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
putea-o defini, și o reparametrizare a răului, care au erodat continuu la temelia bunelor intenții primare (pornind de la ideea că ele au existat). Excluderea definitivă a Ființei umane din filosofia sa specifică, iată prioritatea globalizării, în numele unui pretext deloc persuasiv al progresului colectiv necesar (am mai abordat cu ani în urmă un asemenea subiect complex). După ce și-a desacralizat, prin varii modalități de exploatare, ... X. MAGDALENA ALBU - GEORGE CALBOREANU - DE LA ESTETICA SUPERIOARĂ A TEATRULUI, LA URÂTUL EXISTENȚIAL..., de Magdalena Albu
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
înlănțuiți de timp ca pro.me.teu de propriul Alter Ego noi nu suntem ca ei iubito noi nu trăim în vajnice mitologii abstracte străine de noi și de ființă nici în metafore oarbe pline de teama fatidică inexorabilă și persuasivă a morții noi nu îndrăznim să invocăm amăgirea fatalității genune și amețeala maya.șă a orbe.căirii rituale și fără speranță NU. noi ne clădim împreună fără zidiri din vorbe sterpe basilică sfântă adâncă din suflet în care izbește cu
DIALOGURI HIERATICE VII-ECLESSIA DINTRU ADÂNCURI de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381223_a_382552]