652 matches
-
pentru ultimul are un adevărat cult -, păstrând atunci când se decide să se înroleze pentru Alger, un singur volum, Les fleurs du mal, pe care își notează impresiile de călătorie. În țară era un apropiat al cercurilor simboliste, prieten cu Ștefan Petică, Ion Pillat, Minulescu, iar influența simbolistă va reverbera până și în picturile sale cu țărani. Autoportretul intitulat În cabaret propune o inserție a artistului în lumea sulfuros-pestriță a cabaretului, ca o formă laică de damnare asociată detritusului decadent al poeților
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Artă și semnificație, Editura Meridiane, traducere de Ștefan Stoenescu, cuvânt înainte de Mihai Gramatopol, București, 1980. Pavel, Amelia: Ion Theodorescu-Sion, Editura Meridiane, București, 1967. Pavel, Amelia: Idei estetice în Europa și arta românească la răscruce de veac, Editura Dacia, Cluj, 1972. Petică, Ștefan: Scrieri, vol. II, ediție îngrijită, studiu introductiv, note și variante de Eufrosina Molcuț, Editura Minerva, București, 1974. Petrașcu, Nicolae: Carmen Sylva, Imprimeria Statului, București, 1899. Popescu-Gogan, Petre: Ecouri eminesciene în arta plastică, Editura Meridiane, București, 1994. Preuțu, Marina și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
în Germania și Anglia", în Arhiva. Organul Societății Științifice și Literare din Iași, Anul IX, nr. 1 și 2, ianuarie-februarie 1898, p. 59. 77 "Estetismul lui Ruskin", în Noua Revistă Română, I, nr. 3, 1 februarie 1900, reprodus în Ștefan Petică, Scrieri, vol. II, ediție îngrijită, studiu introductiv, note și variante de Eufrosina Molcuț, Editura Minerva, București, 1974, p. 214. 78 Ibidem, p. 212. 79 Adrian Maniu "Expoziția oficială a Ministerului de instrucție Publică", în Noua revistă română, nr. 6, 26
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
164. 89 Ibidem, p. 26. 90 Edward Lucie-Smith, op. cit., p. 43. 91 Rodolphe Rapetti, op. cit., p. 30. 92 Patrick Bade, Edward Burne-Jones, Parkstone Press Ltd, New York, USA, 2004, p. 31. 93 Ibidem, p. 31. 94 Ibidem, p. 60. 95 Ștefan Petică, Opere, ediție îngrijită de N. Davidescu, Fundația pentru Literatură și Artă "Regele Carol II", 1938, p. 406. 96 Léon Bachelin, Castelul Peleș. Schiță istorică și descriptivă, traducere de D. Stăncescu, Editura Librăriei Carol Muller, 1895, p. 69. 97 Carl Schorske
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
într-un limbaj nu atât conceptual, cât predominant eseistic, polemic și chiar liric”. Etapei descriptive, densă și riguros administrată, și care se oprește nu numai la contribuțiile teoretice consistente ale lui Ovid Densusianu, N. Davidescu, Pompiliu Păltănea, Ion Minulescu, Ștefan Petică, ci și la acelea oarecum întâmplătoare, i se adaugă comentariile interpretative, extinse până la situarea problematicii într-o perspectivă culturală amplă, fiind de semnalat referirile la filosofia germană, la contribuția teoretică a lui Miguel de Unamuno, Ortega y Gasset, Carlos Bousoño
VLADUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
depărtatul arzător. Acele păsări ce se duc Spre sud cu gândul călător. Lumină, soare și senin Îmi cere sufletul în dor - Nu vă mirați când mă vedeți Privind cocorii visător... Lumină, soare și senin Cer, când se chem tânguitor, (Ștefan Petică, Exotic) 1. Scrie două expresii/ locuțiuni cu verbul (a) duce. 2.Ilustrează, prin două enunțuri, omonimia cuvântului cer. 3.Motivează utilizarea virgulei în primul vers. 4.Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidențiază eul liric în text. 5.Transcrie
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
impresii”), în teatru remarcă stilul prețios, dar elegant al lui Jean Giraudoux, iar la Jean Cocteau evidențiază un lirism „pervertit” de modernism. Dar „revoluția simbolistă” era urmărită și în perimetrul românesc, punându-se în evidență, prin recenzii, contribuția poeților Ștefan Petică, Ion Minulescu, Mihail Cruceanu, D. Anghel, Al. T. Stamatiad, George Bacovia la conturarea imaginii ei de ansamblu. Alexandru Macedonski, care nu a publicat în V.n. (așa cum nici Ovid Densusianu nu a publicat în noua serie a „Literatorului”), este elogiat, la
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
la Baudelaire (avându-l ca model pe Dante), el descoperă nostalgia unei arte liturgice și preferă poezia înrudită cu muzica și cu sacrul. Calea regală (expresia îi aparține) a poeziei românești e descoperită de poeții moldoveni: Conachi, Alecsandri, Eminescu, Ștefan Petică, Bacovia, Magda Isanos și Nicolae Labiș în paradigma cărora se aliniază cu netăgăduită mândrie pe post de continuator. Nu fără amărăciune, observa undeva că marii poeți români se nasc în Moldova și mor la București. Îl deranjează măscările și pornografia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
coloratură simbolistă. Mai precis, poem în proză, ridicat de simboliști la rangul de formă literară ideală, ca aspirație spre sinteză și experiment, pe linia Aloysius Bertrand, Maurice de Guérin, Baudelaire, Mallarmé, Huysmans ș.a., iar la noi Macedonski, I.C. Săvescu, Ștefan Petică. În registrul simbolist sunt textele din Bucăți de noapte și Dintr-un text comun. Evocările reduc anecdotica la minimum sau o exclud, în tot cazul încalcă și transgresează codul prozei care încearcă mult cu "inefabil", într-un fel de "paralelism
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
clasicii" întârziați, după George Călinescu citire (Văcăreștii, Costache Conachi, Matei Millo) au fost contraziși de romantici (Vasile Cârlova, Ion Heliade Rădulescu, Grigore Alexandrescu), aceștia, la rândul lor, fiind negați de reprezentanții multor curente literare simboliști (Ion Minulescu, Elena Farago, Ștefan Petică), avangardiști (Tzara, Urmuz, Ion Vinea), ortodoxiști (N. Crainic, L. Blaga, V. Voiculescu), tradiționaliști (Zaharia Stancu, Radu Gyr). În ultimă instanță, și ei au fost eclipsați de moderniști (T. Arghezi, G. Topîrceanu, A. Cotruș) care, la rândul lor, au fost ironizați
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
preda limba română. Ce analiză de texte literare făcea la ore! Nu puteai să nu participi afectiv la lecții. Îmi amintesc cât de mult se apropia de noi profesorul de matematică Nicolae Tufescu. Înaintea sa am avut pe profesorul Aurelian Petică, un foarte bun matematician, însă era deosebit de exigent și ne inhiba. Profesorul Tufescu ne scotea la tablă, ne cerea să rezolvăm un exercițiu sau o problemă, apoi ne verifica la teorie. Dacă nu ne descurcam bine la teorie ne impunea
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Manuela Saramandu, Limba română contemporană. Manual pentru studenții străini, II, III, Buc., 1981], în: AUBLLR, 30, 1981, p. 129-135. [243] PÂRVU, IULIU, Mai am un singur dor de Mihai Eminescu (comentariu literar), în: ProDid, [1], 1980 1981, p. 26-30. [244] PETICĂ, VALERIA, Evidențierea valorilor stilistice ale textului [cu bibl.], ȘA, 1981, 207 214. [245] PETRE, ANA, Culegere de texte pentru studenții străini (în ajutorul cursului de civilizație românească), Cluj-Napoca, AMD, 1981, 218 p. multigr. (IACN). [246] PETRE, AURELIA, Forme și metode
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
208] PENEȘ, MARCELA, Claritate și conciziune în exprimare, Tribșc, 26, nr. 246, 1982, 7. [209] PENEȘ, MARCELA, Modalități de formare a deprinderilor grafice corecte în clasele primare, în Rev. de ped., an 31, nr. 5, mai 1982, p. 34-36. [210] PETICĂ, MARIA, Implicații didactice ale stilisticii lingvistice, Catedra, 3, 1982, 142—155. [211] PETRE, DAN, Confuzii posibile în folosirea pronumelui personal în acuzativ de către studenții anglofoni, LM, p. 180-183. [212] PETRI, OVIDIU, [La rubrica : Cultivarea limbii române în școală] Să scriem
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
p. 328 2 op. cit., p. 337 3 op. cit., p. 339 4 op. cit., p. 340 5 op. cit., p. 341 6 op. cit., p. 342 7 op. cit., p. 343 8 op.cit., p. 345 84 adeverit! Poetul cel mai de seamă al grupării, Ștefan Petică, discipol al lui Verlaine și Maeterlinck, cultivând „un fel de deschidere în vag, care îi ușurează expresia de materialitate prin referiri abstracte”, „anticipează estetica orizonturilor lirice nedeslușite, pe care le vor cultiva poeții viitori ca Minulescu, Stamatiad, Ștefănescu-Est, Davidescu, Iacobescu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
ochii”. Criza e lungă ca o zi de post, iar ce zice guvernul cu președinte cu tot, că există semne de redresare, ieșim acuși la liman, sunt vorbe de clacă, de adormit țâncii, cărora li se dă să molfăie o petică cu urme de zahăr, de unde expresia „a duce cu zăhărelul”. Nu-i nicio filosofie să spui că o țară săracă, jumulită, furată, umilită, de să-i plângi de milă, cunoaște mai acut criza, sub raportul profunzimii și al timpului, așa că
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
se leagă nume de seamă în viața culturală și științifică a țării, o serie de plăci comemorative și manifestări periodice amintind că aici s-au născut sau au trăit o parte a vieții lor scriitorii N.D.Cocea, Panait Istrati, Ștefan Petică, Panait Cerna, A.Bacalbașa, Mihail Sebastian. Individualizarea potențialului turistic al județului Brăila se realizează grupându-l în areale de interes turistic. Astfel, pe teritoriul județului am identificat șapte areale cu perspective de dezvoltare a turismului: 1) Arealul turistic „Brăila - Balta
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
le ridice din noroiul lor și să le așeze în carte. Poate că poeții și prozatorii ce se anunță azi vor prinde semnificația acestui apelativ..."201. Orientarea de stânga este, de altminteri, a întregii echipe redacționale de la Ecoul, unde Ștefan Petică este apreciat pentru convingerea că artistul trebuie să fie un cunoscător și un cântăreț al poporului. Într-un alt articol, semnat Maria Radu, se califică drept ridicolă pretenția poeților de a crea pentru eternitate, eliberându-se de prezent 202. Articole
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
180, 184, 185, 186, 197, 200, 202, 203, 209, 217, 218, 220 Pasternak, Boris, 193 Păun, Paul, 43, 44, 50 Păun. Paul Delirul oniric alunecă pe o pleoapă albastră, 44 Pelin, Mihai, 108 Perpessicius, 55, 60, 82, 84, 92, 243 Petică, Ștefan, 112 Petraș, Irina, 37 Petrescu, Camil, 55 Petrescu, Cezar, 50 Petrescu, Dumitru V., 78 Petrescu, Iulian, 64, 90, 100 Petrescu. Dumitru V. Truda, 78 Petrovici, Ion, 92 Pillat, Dinu, 61, 62, 80, 81, 83, 86 Pillat, Ion, 41, 80
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Romances sans paroles, Sagesse, Les Fêtes Galantes, Verlaine („Sărmanul Lelian”) e gustat de posteminescieni, pentru simplitatea și muzicalitatea sa. El trece, cum e și firesc, ca fruntaș al simbolismului și ca exemplu de „suprem poet”, neobosit șlefuitor al versului. Ștefan Petică îl așază în „marea treime” poetică franceză a anilor ’70: „Jules Laforgue, Paul Verlaine, Arthur Rimbaud”6). Bacovia l-a citit atît în colecția „Les Hommes d’aujourd’hui”, cît și în traducerea lui D. Anghel și Șt. O. Iosif
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
greșeli e că Bacovia pare un poet bătrîn și suferind de la început pînă la sfîrșit, oprit la o singură atitudine. Din această cauză rămîn în umbră, necomentate, anumite gesturi semnificative de ale sale. Unul se referă la „cultul” pentru Ștefan Petică. în Dosarul Bacovia, I(p. 112-113), am reținut mărturia lui Grigore Tabacaru despre lecturile comune din el („Prin 1903 am citit împreună «Fecioara în alb» de Petică”) și despre muzica pe care a adaptat o pentru „Era odată un prinț
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
anumite gesturi semnificative de ale sale. Unul se referă la „cultul” pentru Ștefan Petică. în Dosarul Bacovia, I(p. 112-113), am reținut mărturia lui Grigore Tabacaru despre lecturile comune din el („Prin 1903 am citit împreună «Fecioara în alb» de Petică”) și despre muzica pe care a adaptat o pentru „Era odată un prinț vestit” și cea compusă pentru „O ceasul trist al renunțării”. Le-am lăsat însă deoparte pe cele ale lui Constantin Doboș, care sînt anterioare și, pe deasupra, una
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
O ceasul trist al renunțării”. Le-am lăsat însă deoparte pe cele ale lui Constantin Doboș, care sînt anterioare și, pe deasupra, una conține informația că Bacovia s-a întreținut cu poetul „cu ochi albaștri” născut la Bucești. în evocarea „Ștefan Petică”, acesta scrie: „Prin anul 1902 (corect e 1903, an menționat de Bacovia într-o pagină de „însemnări biografice” - n. m.), pe cînd eram student la Medicină (ulterior a făcut Dreptul - n. m.), întovărășit de poetul Bacovia (cu care fusese coleg
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
eram student la Medicină (ulterior a făcut Dreptul - n. m.), întovărășit de poetul Bacovia (cu care fusese coleg de liceu - n. m.), l-am cunoscut pe poet la una din întrunirile literare ale lui Al. Macedonski. (...) în seara aceea, Șt. Petică a vorbit mult cu Bacovia, pe atunci necunoscut și el, autorul volumului Plumb nici astăzi apreciat la justa lui valoare era un fervent simbolist cu principii socialiste”.1) ( Cred că, mai mult decît poezia, subiectul discuției dintre ei au fost
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
articol, rîndurile pe care le voi cita imediat sînt și mai surprinzătoare: „încă de pe timpul cînd eram student la București și apoi la Iași (după 1907 - n. m.), în unire cu prietenul G. Bacovia, am studiat de aproape pe Ștefan Petică; împreună cu el am hotărît ca să provocăm o comemorare”.2) Asta însemna o mobilizare a celor ce l-au cunoscut pe poet, drumuri în satul natal al acestuia pentru a strînge material biografic. Probabil că ar fi trecut la fapte, dacă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
altundeva - n. m.)”.3) Și Bacovia, se poate zice, a ajutat „moralmente”. Dovadă că se pregătise pentru eveniment, a compus poezia „Tu ai murit...”, publicată în „Versuri” (1, nr. 4, 1 noiembrie 1911) și reluată, cu dedicația „Memoriei lui Ștefan Petică”, în „Freamătul” ( 2, nr. 3, 1912), aci alături de alte texte comemorative, adunate de G. Tutoveanu, care s-a ocupat 54 Constantin Călin „materialmente” de realizarea sărbătorii. Tînăr, Bacovia avea deci vocația prieteniei și disponibilitatea de a omagia. El se izolează
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]