313 matches
-
Vasile rămîne uluit, năucit, cu gura căscată. Apoi reușește să articuleze. Este ginerele meu... l-am trimis după țigări... Oamenii rămîn și ei cu gura căscată. O mare tristețe se citește pe fața lor. Teroristul nu era terorist. Ce dezamăgire ! Pișca la Ghireni Timpul înseamnă bani. Cunoșteau acest lucru chiar și țăranii din satul Ghireni. De sărbători nu se muncea, se juca pișca, dar adevărul enunțat mai sus nu era uitat. Ce este pișca ? Se rezema o scîndură, roasă de atîta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
ei cu gura căscată. O mare tristețe se citește pe fața lor. Teroristul nu era terorist. Ce dezamăgire ! Pișca la Ghireni Timpul înseamnă bani. Cunoșteau acest lucru chiar și țăranii din satul Ghireni. De sărbători nu se muncea, se juca pișca, dar adevărul enunțat mai sus nu era uitat. Ce este pișca ? Se rezema o scîndură, roasă de atîta folosință, de un perete. Avea înălțimea cam de doi metri și, în general, se sprijinea de ceva, ca să stea în poziție aproape
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lor. Teroristul nu era terorist. Ce dezamăgire ! Pișca la Ghireni Timpul înseamnă bani. Cunoșteau acest lucru chiar și țăranii din satul Ghireni. De sărbători nu se muncea, se juca pișca, dar adevărul enunțat mai sus nu era uitat. Ce este pișca ? Se rezema o scîndură, roasă de atîta folosință, de un perete. Avea înălțimea cam de doi metri și, în general, se sprijinea de ceva, ca să stea în poziție aproape verticală. În fața scîndurii era pămînt bătătorit, fără pic de iarbă sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
folosință, de un perete. Avea înălțimea cam de doi metri și, în general, se sprijinea de ceva, ca să stea în poziție aproape verticală. În fața scîndurii era pămînt bătătorit, fără pic de iarbă sau troscot. Oamenii se adunau și ca să joace pișca. Primul izbea de scîndură o monedă, scoasă din circulație. Moneda sărea la vreo 3-4 metri distanță de scîndură. Astfel s-a născut matca, adică moneda centrală. După această etapă, fiecare izbea cîte o monedă de scîndură. Dacă moneda bătută de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
culegea totul. Uneori, pămîntul era acoperit de monezi, doar că, afurisit ghinion, în jurul mătcii era terenul gol. Comentarii, glume și rîs pe săturate. Jocul începea de dimineață și înceta seara, cînd întunericul îi împiedica să mai continue. Pasiunile iscate de pișcă la cei mari se transmiteau și la cei mici. Numai că ei n-aveau monezi, în schimb aveau nasturi din belșug. Copiii aveau grijă să taie de la haine nasturii, dar cu măsură. Adică un nasture se tăia și unul rămînea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
bătăile aplicate de mamele lor erau însoțite și de strigături. Dacă cineva dorea să intre în joc mai tîrziu, atunci trebuia să aștepte ca unul să cîștige. În ziua aceea, de Sfinții Constantin și Elena, Dinu a ieșit la o pișcă. Nu era norocos și din acest motiv intra rar în joc. Prefera să chibițeze, să rîdă, să profite de un moment de relaxare. Pe terenul bătătorit erau atîtea monezi că unele erau încălecate peste altele. În jurul mătcii era gol, parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
spunea nevastă-sa. Eram la ei acasă cu Milica, nevasta-sa, și Dinu dormea dus. Și atunci cine, femeie? -Vreun român, că mai glumești cu muierile lor. Pînă la urmă Goangă nu mai știe cine l-a pocnit, dar la pișcă nu mai suflă cu atîta foc. Costică Cotiugă urmașul lui Erik Cel Roșu Paralel cu rîul Prut șerpuiește un drum vechi de cînd lumea și la fel de bine întreținut ca și acum două mii de ani. Dinspre satul Miorcani un punctuleț, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
salutul meu: Mi-a fost atît de dor de voi! Cuprins Cuvîntul autorului 7 Capitolul I Incursiuni prin memorie 19 Același pămînt 21 Ispită și păcat 24 Mămăliguța lui moș' Vasile 27 Tovarăși de viață 30 Teroristul din Ghireni 33 Pișca la Ghireni 35 Costică Cotiugă urmașul lui Erik Cel Roșu 38 Balauri vechi și noi 42 M-a chelfănit poporul 46 Comunista din Ghireni 50 Berbecul de la cruce 53 Cu uratul la Conac 56 Comoara satanei 59 În vremea foametei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
pasăre și nici gândacul, chestiune de subdezvoltare a sistemului nervos sau „fericiți cei săraci cu duhul“... Gândăcime din care, pentru unul, cartoful e chiar o delicatesă, iar teribila solanină un condiment...: acel Colorado cu care prietenul Aurel Brumă m’a „pișcat“ mai deunăzi, tot Într’o sâmbătă... Dar sunt și plante mai „istețe“. Care au găsit cu cale să se protejeze instituindu-și o sărbătoare În calendarul popular, o dată cu interdicția de a mai fi consumată. Și cum nici o altă zi nu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
iunie 1958 în localitatea Poiana Porcului, județul Maramureș, România, fiul lui Ioan și Valeria, cu domiciliul actual în Austria, 8020 Graz, Idlhofgasse 78/ 15, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Târgu Lapus, Str. Doinei nr. 44, județul Maramureș. 70. Piști Elisabeta, născută la 6 ianuarie 1981 în localitatea Hunedoara, județul Hunedoara, România, fiica lui Zoltan și Polixenia, cu domiciliul actual în Austria, 1120 Viena, Oswaldgasse 26/1/10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Hunedoara, Str. Streiului nr. 3
HOTĂRÂRE nr. 740 din 26 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136097_a_137426]
-
1965 în localitatea Cupseni, județul Maramureș, România, fiica lui Filip Teodor și Rafila, cu domiciliul actual în Austria, 4843 Ampflwang, Hubelstr 5, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Baia Mare, str. Vlad Țepeș bl. 6A, ap. 28, județul Maramureș. 126. Piști Polixenia, născută la 20 septembrie 1960 în localitatea Eremitu, județul Mureș, România, fiica lui Simon Ioan și Floră, cu domiciliul actual în Austria, 1120 Viena, Oswaldgasse 26/1/10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Hunedoara, Str. Streiului nr.
HOTĂRÂRE nr. 740 din 26 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136097_a_137426]
-
în localitatea Eremitu, județul Mureș, România, fiica lui Simon Ioan și Floră, cu domiciliul actual în Austria, 1120 Viena, Oswaldgasse 26/1/10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Hunedoara, Str. Streiului nr. 3, ap. 5, județul Hunedoara. 127. Piști Zoltan, născut la 13 iunie 1960 în localitatea Eremitu, județul Mureș, România, fiul lui Piști Erzsebet, cu domiciliul actual în Austria, 1120 Viena, Oswaldgasse 26/1/10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Hunedoara, Str. Streiului nr. 3, ap.
HOTĂRÂRE nr. 740 din 26 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136097_a_137426]
-
în Austria, 1120 Viena, Oswaldgasse 26/1/10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Hunedoara, Str. Streiului nr. 3, ap. 5, județul Hunedoara. 127. Piști Zoltan, născut la 13 iunie 1960 în localitatea Eremitu, județul Mureș, România, fiul lui Piști Erzsebet, cu domiciliul actual în Austria, 1120 Viena, Oswaldgasse 26/1/10, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Hunedoara, Str. Streiului nr. 3, ap. 5, județul Hunedoara. 128. Bunas Sorin-Cristian, născut la 31 martie 1970 în localitatea Reșița, județul
HOTĂRÂRE nr. 740 din 26 iulie 2001 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136097_a_137426]
-
knjizevnih pravaca; - raspoznavanje i obrazlozenje stilskih razlika u pismenom izrazavanju; - poznavanje imena knjizevnih likova, njinovog mesta i uloge u knjizevnim delima; - postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja; - elaboracija knjizevnog komentara, karakterizacije knjizevnih lilcova, komparativno prikazivanje dva knjizevna dela, dva pișca ili dva knjizevna perioda, sintezu knjizevne delatnosti pojedinih pisaca; - argumentovanje poznavanja osnovnih knjizevnoteorijskih pojmova. Literatura: - Srpska i hrvatska knjizevnost, IX. razred - 1990 - Srpska i hrvatska knjizevnost, X. razred - 1990 - Srpska knjizevnost - XI. razred - 1996 - Srpska knjizevnost - XII. razred -1995 PROGRAMA
ORDIN nr. 4.321 din 29 august 2001 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2002. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141463_a_142792]
-
căpcăunul poloboacelor, de mi o mers buhul ca de popă tuns. Am mâncat strașnic ș-am băut năprasnic. Ce te uiți ca o ciubotă căscată la mine? Mă vezi mic? -sta mi i feleșagul, dar află că p uricele mic pișcă tare. Și încep dis-de dimineață: un ou răscopt, o pârjoală rece din piept de curcan și o stacană de Pâhn ești.” “ Pâhnești?” întreb. “Pâhnești, da, care-i văr primar cu Cotnariul. Pe urmă Băbeasca, Feteasca, cum zicea o babă: Sfrijit
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
și cu ochii închiși. Asta e, mi-am spus eu și am dat să închid cartea de matematică, crezând că din cauza ei nu-mi ieșea vraja. Dar, în loc de carte, apăru un omuleț mic cât un deget care încerca să mă piște de mână. -Ce cauți aici ? m-a întrebat el. -Aici e casa mea, i-am răspuns. -Dacă vrei să fii acasă, pișcă-te de deget. Aici ești în lumea televizorului. O pișcătură groznică și visul s-a spulberat. Mi-a
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
nu-mi ieșea vraja. Dar, în loc de carte, apăru un omuleț mic cât un deget care încerca să mă piște de mână. -Ce cauți aici ? m-a întrebat el. -Aici e casa mea, i-am răspuns. -Dacă vrei să fii acasă, pișcă-te de deget. Aici ești în lumea televizorului. O pișcătură groznică și visul s-a spulberat. Mi-a părut rău că nu am mai putut să visez, chiar dacă acel vis nu se putea împlini niciodată. Stau și acum admirând zarea
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
-l vizitez. Mai am aici un prieten deosebit, pe domnul Baby, de origine austriac din Modling, de lângă Viena. E conferențiar și are casă grea, cu trei copii, iar soția nu câștigă, ocupându-se cu menajul. Dar are altă hibă. E pișcat de morbul politicii hitleriste, e violent și e nevoit să ia drumul țării sale. Un alt musafir aici e domnul Mill, profesor la facultatea din Corvallis (Oregon) de pe malul Pacificului, care a venit cu soția. Am colegi 4-5 chinezi și
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
din Grecia, mă încânta apa curată de aici, fără alge și plină cu tot felul de viețuitoare cum ar fi pești destul de mari care treceau pe lângă tine, sau meduze de un albastru încântător, care deși erau colorate foarte frumos, te pișcau foarte tare, și te făceau să te ferești de ele atunci când le vedeai. Oricum mă gândeam că ar fi interesant de făcut un tablou marin cu pești și meduze, totul e să am inspirația cuvenită și astfel sunt convins că
Meteora. In: Caravana naivilor by Mihai Dascălu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/436_a_1050]
-
vintrele îi spinteca”. Cantemir nu se sfiește să folosească aici formele consacrate ale urâtului - dezgustătorul, hidosul, scârbosul - ca într-o înspăimântătoare viziune medievală: “Puii ohendrii, din pântece-i ieșind, peste trup i să împleteciia, de grumadzi i să colăciia, îl pișca, îl mușca, și nu laptele, carile nu avea, ce singele, carile de prin toate vinele i să scurea, îi sugea”. Pare un tablou din Judecata de Apoi a unui mare păcătos! Hameleonul își amintește de cornul miraculos al Inorogului, cu
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
la punct, mai ușor de folosit decât acum, dacă rămâne virtuală? Probabil că nu. Mai curând va câștiga, odată cu touch screen-ul care o limitează, o serie de atribute de tip Braille. Vom avea probabil ecrane cu care putem să ne pișcăm, să ne înțepăm în buricul degetului, să ne gâdilăm în palmă și cine mai știe ce. Aici, nevăzătorii s-ar putea să fie mai știutori decât noi, ceștilalți, chit că pare că avem simțurile întregi. Facebook e deci body language
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
înscrieți-vă. Erau unii care își aduseseră saci de dormit. Eu eram cu Andrei Captarenco, un operator care acum lucrează la noi la În premieră emisiunea realizată și prezentată de Carmen Avram - n.a.Ț. Am dormit în mașină, ne-au pișcat niște gângănii, ni s-au umflat niște bube pe noi, n-aveam unde să facem duș. Am găsit o saltea în gunoi, am luat salteaua și niște cartoane și am dormit cu câinii și cu gândacii în parc. A.N.
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Science/861_a_1560]
-
public, unul dintre cei mai apropiați prieteni și suporteri ai Domniei sale, „un elefant megaloman”, cât și faptul că împotriva maladiei respective nu există leac. După apariția răspunsului meu, dl Breban a tăcut mâlc, rezumându-se pentru o vreme să mă piște, cu o stângace întorsătură de frază, în texte obscure. A așteptat să vadă cum se așează lucrurile: cine, cum și cât a pierdut; cine, cum și ce a câștigat; cine, de ce și cât a uitat. Acum, Domnia sa pare a-și
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
ca-n celelalte dăți, viile au rămas pe jumătate sterpe, iar livezile au început să se usuce. Oile și vitele mari, lipsite de pășunea îmbelșugată și de apa limpede a izvoarelor și pâraelor de munte, dogorâte de căldura verii și pișcate de gerul cumplit al iernii următoare, încep să moară și să se închircească. Alături de holdele câmpului și de vite, coloniștii încep să sufere și ei resimțind din greu neprielnicia mediului. Descurajați, ofiliți și bolnavi, prind a se retrage grăbiți și
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
proprietar, str. Soarele, 1; Pencovici (Pană), str. Brezoianu, 17; Petrini (de Galați), medic, str. Colței, 24 bis; Petrovici-Aramis, proprietar, str. Dionisie, 3; Pherykide (Ferikide), M., avocat, deputat, str. Fântânei, 6; Philippescu, G., proprietar, fost mareșal al Curții, str. Dionisie, 42; Pișca, D., senator, str. Modei, 3; Poenaru, C., colonel, Calea Dorobanților, 33; Poenaru-Bordea, M., avocat la Curtea de Apel, str. Popa Soare, 3; Polyzu, G., medic, profesor la Facultate, str. Calomfirescu, 7; Polyzu, I., medic, profesor la școala de Arte Frumoase
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]