347 matches
-
naturală. Dar așa, cu martori oculari, sfîrșitul provocat datorită disperării este de-a dreptul înspăimîntător. Ajuns la Bazar nu văd nici o mișcare. Nu văd nimic, spun moale, cu o vagă speranță. Nu-i aici la Bazar, este mai încolo, în piațeta dintre blocuri. Acolo, în piațetă, un cerc imens de gură-cască înconjura un om turbat. Este scăldat în benzină și agitînd o brichetă spre mulțime, acesta strigă cît îl țin bojogii. Să vină asasinul! Să asiste la moartea mea! Să audă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
oculari, sfîrșitul provocat datorită disperării este de-a dreptul înspăimîntător. Ajuns la Bazar nu văd nici o mișcare. Nu văd nimic, spun moale, cu o vagă speranță. Nu-i aici la Bazar, este mai încolo, în piațeta dintre blocuri. Acolo, în piațetă, un cerc imens de gură-cască înconjura un om turbat. Este scăldat în benzină și agitînd o brichetă spre mulțime, acesta strigă cît îl țin bojogii. Să vină asasinul! Să asiste la moartea mea! Să audă blestemul meu... Nu pare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
un grup statuar din negura timpului. Era greu să desprinzi o piesă din acest ansamblu, cioplit dintr-o singură bucată de spațiu și timp. În fundal se vedea biserica San Francisco, vechile antrepozite ale portului comercial din La Habana, o piațetă pietruită care scotea flăcări din pietrele încinse. Turiștii se mișcau anemic sub un soare în plină forță. Din sticle sorbeau prețiosul lichid, apa, și, cu economie, oamenii se udau pe față, pe cap, pe unde puteau. Umiditatea îți făcea trupul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
de atunci, de la desființare, n-am mai avut drum pe acolo niciodată... ... Când am ajuns în Ștefan cel Mare, cam pe unde știam... nu mică mi-a fost surpriza. Pe locul fostei cârciume, din Ștefan cel Mare, pe locul fostei piațete, de unde porneau radial câteva străzi, printre care și Lozonschi,un bloc uriaș se înălța închizând complet calea... Ca în poveștile cu vrăjitoare rele..!”, miam zis eu. Pentru ca să ajungi în fosta stradă Lozonschi, trebuia să pătrunzi pe dedesubt, prin niște cotloane
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
cartierul Quiapo, un loc pitoresc al comercianților, cu celebra piață și biserică care adăpostește statuia lui Iisus „Nazariteanu Negru”. Cartierul chinezesc se remarcă de la sine cu case În stil specific, cu ornamente bogate de lemn, balcoane, restaurante și mici prăvălii, piațete, fântâni, temple caracteristice. Ne atrage atenția o piață unde se pregătesc la frigare zeci de porci, de diferite dimensiuni, care apoi se atârnă În cârlige metalice spre vânzare. Există și sistemul de deservire a comenzilor la domiciliu, Catering Service. Oricum
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
într-o colonie de deportați, patruzeci de familii, aduse de prin toate regiunile țării, mai ales bănățeni și români macedoneni. Erau cazați în barăci, unele din lemn, altele din cărămidă, făcute încă de nemți în timpul războiului. Oamenii se strânseră în piațeta coloniei. V-am adus preot, a zis colonelul. Să vă mai plângeți că n-are cine să vă îngroape morții! Sau cine să vă boteze copii! De-acum puteți să muriți cât mai mulți. Are cine să vă îngroape. Atât
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
perioadă de prosperitate ca urmare a rolului său în cadrul comerțului transatlantic, ajungând la cca. 80.000 locuitori). Orașul vechi este partea cea mai interesantă din Cadiz, cu porțiuni din vechile ziduri de apărare, cu străzi înguste care leagă între ele piațete preferate de turiști cum ar fi: Plaza de Mina (cea mai frumoasă), Plaza San Antonio, Plaza Candelaria, Plaza de San Juan de Dios, Plaza de Espana. Catedrala din Cadiz, construită în perioada 1722 - 1838, situată în Plaza de la Catedral, este
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
se îndrăgostise de străzile din New York și muncea din greu pentru a afla cum le-ar putea folosi oamenii mai bine. Contribuția cea mai importantă a lui Whyte a fost studiul asupra modului cum folosesc oamenii spațiile publice: străzile, parcurile, piațetele și așa mai departe. Folosind procedeul de filmare lentă, „detectivi” ascunși și numeroși intervievatori, el și asociații lui puneau sub supraveghere o piațetă urbană sau un mic parc, să spunem, și le studiau minut cu minut, timp de mai multe
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
mai importantă a lui Whyte a fost studiul asupra modului cum folosesc oamenii spațiile publice: străzile, parcurile, piațetele și așa mai departe. Folosind procedeul de filmare lentă, „detectivi” ascunși și numeroși intervievatori, el și asociații lui puneau sub supraveghere o piațetă urbană sau un mic parc, să spunem, și le studiau minut cu minut, timp de mai multe zile. Când terminau, puteau să spună totul despre fiecare bancă, bordură, alee, fântână sau arbust, și mai ales despre felul în care interacționau
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
mai mult într-un magazin, el va cumpăra mai mult. Însă timpul petrecut de client la cumpărături depinde de cât de confortabilă și plăcută îi este șederea în magazin. Așa cum, prin munca lui Holly Whyte, s-au îmbunătățit parcurile și piațetele, știința shoppingului contribuie la crearea unor medii mai bune de desfacere a produselor cu amănuntul. În cele din urmă, pledăm pentru interesele consumatorului într-un mod care este de folos și clienților noștri. CAPITOLUL 2 SUBTITLU 2.CE NU ȘTIU
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
va opune modul ilustrat perfect de următorul incipit din Pierrette de Balzac: În octombrie 1827, în zori, un tânăr de o șaisprezece ani, a cărui ținută trăda ceea ce frazeologia modernă denumește, cu atâta insolență, un proletar, se opri într-o piațetă aflătoare în partea de jos a orășelului Provins 84. În aceste rânduri inițiale avem de-a face cu un reperaj absolut. Desigur, caracterul "absolut" al acestei localizări este oarecum... relativ, având în vedere că însuși calendarul este în ultimă instanță
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
bătrânului său bunic, „un gentleman“. Calul Johnny, a cărui funcție era să se învârtă în cerc, pentru a pune instalația fabricii în funcțiune, e reciclat pe post de cal de trăsură, cu ocazia unei parade. Numai că, ajuns într-o piațetă cu statuie (a regelui Bill), începe să se învârtă conștiincios în jurul ei. Toată lumea râde, Gabriel povestește atât de frumos, are atâta umor. Iarăși cercul. Suntem de câteva pagini în tărâmul morții. Bătrânul gentleman e mort și el. Johnny la fel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
o stranie căldură“, cu efect benefic asupra „copilului din mine“. Încărcat organic de magie, al doilea îl 33 1. Cu ocazia primei operațiuni de parcelare a Orașului de Jos - actuala zonă a străzilor 9 Mai-Ocnei-Faurului -, a fost amplasată acolo o piațetă (la intersecția străzii 9 Mai [multă vreme, strada Elisabeta] cu Strada Ocnei [cea mai veche stradă din această parte a Sibiului]), numită multă vreme Dragoner Platz „Piața Dragonilor“ (aflată pe drumul ce lega Poarta Ocnei [Sibiului] cu Piața Mică). Denumirea
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
aflată pe drumul ce lega Poarta Ocnei [Sibiului] cu Piața Mică). Denumirea, păstrată până în perioada interbelică, provine de la numele dragonilor (ostași ai gărzii militare austriece: Dragoner Wache „Garda / Straja Dragonilor“) care au funcționat, în epoca habsburgică, într-o clădire din piațetă. O gardă militară (având rolul de poliție comunitară pentru Orașul de Jos) a existat însă aici încă din perioada medievală. În anii ’80, administrația locală a decis dezafectarea vechilor clădiri, aflate în paragină, în locul lor fiind plasată o fântână arteziană
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
al ei, se înălța biserica calvină, cu fațada ca o imensă glugă de Ku Klux Klan tăind strada, cu zidurile laterale sprijinite de contraforturi, cu cele interioare decorate, pe toată înălțimea lor considerabilă, de steme ale aristocrației transilvane; în minima piațetă din fața intrării, ridicându-se pe un soclu de piatră, supla statuie în bronz a Sfântului Gheorghe străpungând balaurul. La celălalt capăt, în mijlocul altei piațete, pe un soclu zvelt ca o coloană, statuia albă și gracilă a Fecioarei Maria. De-a
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
cu cele interioare decorate, pe toată înălțimea lor considerabilă, de steme ale aristocrației transilvane; în minima piațetă din fața intrării, ridicându-se pe un soclu de piatră, supla statuie în bronz a Sfântului Gheorghe străpungând balaurul. La celălalt capăt, în mijlocul altei piațete, pe un soclu zvelt ca o coloană, statuia albă și gracilă a Fecioarei Maria. De-a lungul unuia dintre trotuare, între altele, clădirea sobră, academică, a Universității „Regele Ferdinand“, apoi (pe atunci) ruina teatrului vechi și o casă cu etaj
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
părerea ... britanicului! * Despre Asociația angloromână din Cernăuți - cuvântarea festivă rostită în aula Universității în ziua de 3 aprilie 1938 de Ion I. Nistor - vezi Junimea literară nr. 1-12/1938. Vedere din Storojoneț - Bucovina În centrul Londrei se află Trafalgar Square; piațetă în care se înalță Columna lui Nelson, care predomină maiestuos întreaga metropolă. Ea amintește de victoria generalului asupra lui Napoleon la Trafalgar. ...”Construită din granit, în stil corintian, înaltă de 6o de metri, având la bază bassoreliefuri în bronz, turnate
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
când poliția a cercetat casa după atac, computerul nu mai era în camera lui, deși le-am spus că eram sigur că-l văzusem) și probele în favoarea unei conspirații (o Nadine Allen beată, șoaptele în joacă ale unor băieți în piațeta de la Mall, cele două cutii cu haine pentru Salvation Army pe care le zărisem în camera lui Robby - nimeni nu putea fi sigur dacă lipseau din haine sau nu - și cele douăsprezece vizite pe care le-am evaluat că le-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Undeva în zonă este și Sintra - o altă localitate faimoasă pentru palatele sale de lux și vegetația abundentă, cea descrisă cu mult farmec de Byron în poemul Childe Harold. Dar nu vom ajunge până acolo. La Cascais parcăm într-o piațetă de la marginea orașului. Aici urcăm într-un minitren de Disneyland, format din vagonete roșii. Cineva glumește: „Acesta ar trebui să fie Trenul Scriitorilor!”. De ce nu? Nu e nevoie să nimerești neapărat într-un TGV pentru a te considera un spirit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
prânz. Magazine de lux, cinematografe, mari restaurante, sedii ale unor cunoscute companii aeriene și, un amănunt important pentru noi, birouri de schimb valutar cu cel mai avantajos curs al dolarului din câte am întâlnit până acum la Paris. VASILE GÂRNEȚ: Piațeta din fața Catedralei Notre-Dame. Lume trântită direct pe asfalt, epuizată de atâta alergătură. Două englezoaice bătrâne mănâncă sendvișuri și comentează elementele de arhitectură ale catedralei. Un pictor care face portrete, momentan fără clienți - ultimul care l-a refuzat am fost chiar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
anilor ce vin. VASILE GÂRNEȚ: Notații fugare. Am văzut, contra cronometru: La Sorbonne (aici mi-ar fi plăcut să învăț, aș fi suportat poate și un curs ca acesta: Istoria și decesul comunismului în Europa de Est. Am intrat într-o mică piațetă pavată, din interiorul campusului. O placă unde erau consemnate date importante din istoria Universității. Am umblat pe coridoare, am consultat panouri cu anunțuri - majoritatea invitații la concerte și la tot felul de agape. Studenți și profesori grăbiți...); Le Pantheon (am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
în realitățile frivole ale anului 2000. Lecția de istorie s-a terminat. A învins echipa lui Zidane cu 2 la 1. Înainte să ajungem la Lille, mai facem o escală într-un mic orășel flamand, unde luăm masa într-o piațetă (de fapt, un imaș verde, bine amenajat). Aici, suntem invitații speciali ai primarului, un bătrânel simpatic, cu veleități de poet. Bătrânul chiar ne citește, transfigurat de emoție, două poezii. Are alături de el o tânără, probabil o vedetă locală, care recită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
o excursie pe care o aștept cu nerăbdare, ca să-mi astâmpăr patima pentru gotic. 23 iunie, vineri VASILE GÂRNEȚ: Ne trezim la 9 dimineața. Micul dejun la restaurantul hotelului - foarte gustos. Schimbăm bani peste drum (de fapt, e o mică piațetă în reconstrucție), în sediul unei bănci. 1 dolar = 4,32 zloți. Pornim pe jos, sub umbrele, spre castel. Atmosfera încărcată de astă-noapte a erupt, iată, într-o ploaie măruntă, sâcâitoare. Castelul e situat pe malul drept al râului Nogat, iar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
epatant, mai dezamăgitor decât Sfântul Mormânt restaurat, pe care un minaret vecin îl umilește cu înalta-i siluetă. Vizitatorul nu zărește bisericuța pierdută în ansamblul urban decât atunci când ajunge la treizeci de metri de ea. Strada nu duce perpendicular la piațetă, ci trece pe lângă ea. Absența de esplanadă, de perspectivă și de distanță privează buricul lumii occidentale de o expunere convenabilă, ba chiar și de minimul de aparență la care un obișnuit al maiestuoaselor deschideri din piața Sfântul Petru (unde, în
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Nu era Feria de libros organizată anual, eveniment național și internațional ce atrage mii de edituri din Cuba și din lume și peste un milion de vizitatori, ci o Ferie modestă, de carte veche, prezentă în apropierea catedralei, într-o piațetă vegheată de arbori bătrâni, care atrage, prin raritățile ce le oferă, ama-tori de tot felul, tineri și bătrâni, turiști spanioli, francezi, englezi, japonezi, germani... în căutare de "chilipiruri''. Cărțile, mai vechi și mai noi, albume, beletristică, traduceri, biografii, dicționare, lucrări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]