363 matches
-
acord din registrul grav, fără a opri executarea altor note deasupra, totul efectuându-se fără „bruiaj”, ca în măs. 20-22 din D. Milhaud, Enfantines, nr. 3 „Fete de Montmartre”. Ex. Această pedală de prelungire este foarte utilă interpreților de duo pianistic pentru a ține notele din registrul grav. Utilitatea ei devine și mai evidentă în cazul transcrierilor unor lucrări simfonice pentru duo de pian. Una din însușirile cele mai importante ale pedalei, pe care nu toți o realizează de la început, constă
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
duo-ului de pian, ca regulă generală, pedalizarea se atribuie secondo-ului. Dar pedalizarea poate fi preluată și de Primo sau împărțită (alternativ sau parțial) în funcție de textul muzical, cu referire directă la registrele în care se cântă și la densitatea structurii pianistice. Trebuie ținut seama în acest context și de accesul la pedale, care poate fi uneori incomod în situații de împărțire mai puțin convențională a registrelor pianului între cei doi interpreți. Exercițiile de pedalizare, variate și în funcție de stiluri, trebuie să însoțească
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
faptul că orice pianist are tendința să pedalizeze ceea ce cântă și deprinderile studiului și cântului solo pot favoriza uneori pedalizări reflexe ce nu sunt presupuse de partitura pentru pianul la patru mâini. Studiul pedalizării are soluții particulare la fiecare cuplu pianistic, în funcție de repertoriu, cu deosebire la cel romantic și postromantic. Pedalizarea trebuie să cuprindă toate procedeele tehnice, asigurând diferitelor stiluri muzicale, pe de o parte, acuratețea, și pe de alta valorificarea întregului potențial al resurselor sonore specifice celor trei pedale: de
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
sentimentul celuilalt că și-a găsit interpretul ideal.”<footnote id=”41”><Valentin Timaru - Muzica noastră cea spre ființă, Editura AXA, Botoșani, p. 69. /footnote> În elaborarea interpretativă a unei lucrări ce presupune o muncă de echipă - ca în cazul duoului pianistic - comunicarea în toate privințele (înțelegerea textului, concepția și maniera interpretativă, modalitățile de exprimare, stilul de lucru) între interpreți facilitează un rezultat valoros, cu multiple satisfacții profesionale. 1.3. Repere în realizarea interpretării lucrărilor pentru pian la patru mâini 1.3
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
într-o manieră simbiotică de neclintit. Modalitățile de realizare tehnică constituie deseori o problemă de rezolvat, fiind condiționată de concepția interpretativă. Este de la sine înțeles că doi pianiști au diferite modalități tehnice de exprimare, deprinderi și moduri diferite de abordare pianistică a unui text muzical. Toate problemele specifice privind realizarea unor sonorități sau moduri de atac trebuie soluționate într-o manieră cât mai omogenă în elaborarea comună a interpretării textului, fiind necesară o concordanță și o unitate de vederi în găsirea
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
textului, fiind necesară o concordanță și o unitate de vederi în găsirea soluțiilor pentru rezolvarea unor probleme tehnice deosebite. Maniera de lucru și timpul necesar desfășurării muncii asupra textului sunt elemente ce pot determina, de asemenea, probleme în activitatea duoului pianistic. Atunci când modul de lucru și anumite deprinderi în rezolvările sau soluționările tehnice și interpretative ale unui text diferă, cei doi pianiști trebuie să găsească numitorul comun care să ducă - într-o manieră complexă de rezolvare - la realizarea în profunzime a
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
să găsească numitorul comun care să ducă - într-o manieră complexă de rezolvare - la realizarea în profunzime a lucrării atât din punct de vedere tehnic cât și stilistic și interpretativ. Analizând problematica interpretativă a manifestării artistice în formația de duo pianistic L. Rădulescu enumeră: „două aspecte specifice, de largă cuprindere tehnică și muzicală ale interpretării de duo, apărute odată cu genul muzical însuși:problema unității în diversitate; - problema sincronizărilor celor doi pianiști în cântul instrumental.” 1.3.2. Primo și Secondo - raporturi
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
poate desfășura cu succes. Este vorba în primul rând de auzul intern și apoi de motivație și voință, afectivitate, atenție, gândire, memorie, priceperi și deprinderi instrumentale. Pianul la patru mâini nu constituie domeniul de manifestare a marii virtuozități, a bravurii pianistice. Poate de aceea anumiți compozitori-pianiști precum: Chopin, Liszt sau Prokofiev n-au manifestat interes pentru acest gen muzical. Dar el este domeniul ideal al melodiei acompaniate, a polifoniei, a unor sonorități speciale. În cadrul Sistemului I-IV, pianistul de la Secondo va
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
a unei voci de la Primo sau Secondo). Compozitorii talentați au folosit deseori acest procedeu pentru creșterea expresivității frazelor, de aceea „orchestrația dublurilor”, modul în care le reliefăm, se impune ca o problemă specială de natură conceptuală a interpretării de duo pianistic. Dublurile ne oferă posibilitatea de a evidenția diverse registre, alternativ sau concomitent, parțial sau în totalitate. Această „orchestrare” în interpretare va suscita un interes permanent prin jocul timbral și fluența dialogului dintre parteneri. De pildă, în lucrarea Romanță orchestrarea (măs
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
timbru ce corespunde în general registrului mediu al claviaturii. Reliefarea dublurilor va permite celor doi interpreți să intervină cu imaginația, intuiția și experiența lor interpretativă în recrearea unei lucrări. 1.3.5. Frazarea Frazarea constituie un reper definitoriu în interpretarea pianistică de duo. Frazarea, în muzica instrumentală, este mult mai complicată și mai greu de realizat decât în muzica vocală, mai ales la muzica pentru pian la patru mâini, unde țesătura muzicală este atât de complexă. În delimitarea frazelor, cei doi
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
ține seama de raportul dintre partide, astfel încât să reflecte logica sonoră a limbajului muzical. Prin frazare, interpreții vor delimita celulele, motivele, fraza I, fraza II, perioada. Stabilirea structurii motivelor muzicale constituie un element decisiv în asigurarea coeziunii interpretării de duo pianistic. Operele lui Haydn, Mozart sau Beethoven cuprind numeroase lucrări elaborate pe baza unor microstructuri, motive unitare, energice, bine conturate. Bunăoară, începutul din Sonata op. 6, partea 1 (măs. 1-4) de Beethoven cuprinde un motiv extrem de concis în Allegro molto, format
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
a „cantității de expresie” și a naturii acesteia este o chestiune de gust și cultură stilistică a celor doi pianiști din cadrul ansamblului de duo. 1.3.6 Tempo-ul Alegerea tempo-ului constituie unul din reperele fundamentale și în interpretarea pianistică de duo. Stabilirea agogicii este în strânsă legătură cu interdependența personalității, culturii și experienței celor doi interpreți cu elemente de natură tehnică (calitatea pianului, suplețea mecanicii, acustica sălii). Din punct de vedere psihologic sunt două percepții, două reprezentări sonore, două
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
celor doi interpreți cu elemente de natură tehnică (calitatea pianului, suplețea mecanicii, acustica sălii). Din punct de vedere psihologic sunt două percepții, două reprezentări sonore, două tușeuri, dar cei doi pianiști trebuie să stabilească o concepție comună asupra tempoului. Experiența pianistică le permite să constate și existența unor relații între modificările agogice și înlănțuirea sunetelor, deseori, atunci când dezvoltarea liniei melodice este ascendentă, se produce o ușoară accelerare, concomitent cu intensificarea sonorității până la punctul culminant. Aici se produce o accentuare a sunetului
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
cărei execuție poate pune probleme tehnice, însă în funcție de tempoul maxim în care pot fi interpretate corect aceste inserări ritmice, se poate stabili tempoul general de execuție. Lucrările clasice dețin aproape toate câte o grupare ritmică ce pune la încercare abilitatea pianistică a celor doi interpreți. Bunăoară, în Sonata KV 497, p. I de Mozart (măs. 111-113), întâlnim următoarea formulă ritmică: ce trebuie executată simultan de Primo și Secondo: Ex. Sincronizarea atacului în execuția valorilor mici de note într-un tempo rapid
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
instrumentală a celor doi pianiști reprezintă în ultimă instanță o chestiune de percepție a timpului. Aprecierea duratei este influențată de cunoașterea timpului propriilor reacții (parametrii psihologici) și ea se perfecționează în activitatea desfășurată de cei doi în cadrul ansamblului de duo pianistic. În cadrul repetițiilor, cei doi pianiști vor ,,exersa”: o figurație armonică în care apare o notă străină, o armonie neașteptată, schimbarea direcției melodice, o modulație în care trebuie trezit interesul pentru o nouă tonică, momentele culminante ale frazelor, schimbarea pulsațiilor, cu
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
a unei opere muzicale începe prin citirea la instrument și studiul piesei abordate. Se realizează în acest fel însușirea motricoexpresivă a textului, pentru ca în final să se asigure partiturii cizelare artistică, detaliile interpretării fiind stabilite împreună cu partenerul ansamblului de duo pianistic. Un aspect particular al studiului individual în cazul formației de duo îl constituie conștientizarea permanentă a partiturii partenerului, adică, o conștientizare a textului necântat realizată printr-o vizualizare mentală - activitate dificilă care necesită mult antrenament și putere de concentrare. Aceasta
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
preluarea lui de Primo prin vocea a II-a; - accente numeroase și sf-uri. în sonorități foarte mari (ff la Secondo și f la Primo); - intrări pe jumătăți de timp într-un tempo foarte rapid (Vivace); Pentru acestea sunt necesare: - tehnică pianistică avansată pentru executarea octavelor, acordurilor, staccato, într-un timp rapid. - sincronizarea atacurilor celor patru mâini în jocul toccato pe valori foarte mici de note;realizarea vârfurilor de frază și evitarea unor sonorități aspre în nuanța de ff de la Secondo și
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
sublinierile armonice, poziția cotului sau brațului celuilalt pianist, care nu va împiedica atingerea unei anumite note sau nu va stingheri gestul necesar pentru realizarea unui anumit pasaj. Reperele stabilite în cadrul unei concepții comune vor viza și maniera generală de atac pianistic în realizarea pasajelor cu note staccato, pentru a obține sonoritatea cea mai apropiată posibilă între cei doi. Tot în cadrul aranjamentelor (concepțiilor comune) va fi stabilită și poziționarea pedalelor, dacă ea va fi liberă (sau surdina pusă) pe derularea unui anumit
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
avea o concepție comună, foarte clară, despre conținut și formă. „Cu cât este mai clar țelul (conținutul muzicii, perfecțiunea execuției), cu atât mai clar dictează el mijloacele de a-l atinge” - scrie profesorul H.G. Neuhaus în lucrarea sa Despre arta pianistică. În consecință specific studiului în comun al muzicii pentru pian la patru mâini sunt următoarele elemente : a) Sincronizarea începuturilor și a finalurilor din piese Literatura pianistică de duo sintetizează trei modalități de abordare a debuturilor lucrărilor, preferate de compozitori: I
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
mijloacele de a-l atinge” - scrie profesorul H.G. Neuhaus în lucrarea sa Despre arta pianistică. În consecință specific studiului în comun al muzicii pentru pian la patru mâini sunt următoarele elemente : a) Sincronizarea începuturilor și a finalurilor din piese Literatura pianistică de duo sintetizează trei modalități de abordare a debuturilor lucrărilor, preferate de compozitori: I Plecarea simultană pe un timp forte - Beethoven, Sonata op. 6 în Re major, partea I: Ex. Începutul sonatei necesită un atac ferm, bine controlat și mai
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
este indicat atunci când o piesă la patru mâini începe în p sau pp. Calitatea sonoră a primului atac efectuat de conducător poate determina deseori întreaga execuție a lucrării. Stadiul inițial, sincronizarea începuturilor, trebuie să capteze permanent atenția cuplurilor de duo pianistic, chiar și în cazul unui duo sudat, cu mulți ani de experiență. c) Executarea succesiunilor rapide de note în paralel Aceste succesiuni pot fi paralele ascendente, descendente la o partidă, la trei mâini (măs 157-158) sau la patru mâini (măs
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
Ciocârlan a trecut în neființă la 21 octombrie 2010 și a fost înmormântat în Cimitirul „Eternitatea“ din Iași. CIOLAN, ELISABETA (ELIZA) (1900-1980) PIANISTĂ și PROFESOARĂ Distinsă profesoară de pian, Eliza Ciolan face parte din galeria personalităților de seamă ale Școlii pianistice românești, alături de Florica Musicescu, Cella Delavrancea, Aurelia Cionca ș.a. Născută la 19 aprilie 1900, la Iași, într-o familie dedicată profesiei muzicale, Eliza Ciolan a trăit într-un mediu favorabil dezvoltării evidentelor sale aptitudini muzicale, înțelegând de timpuriu că în
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
fericirea de a fi discipolii ei, se pot considera privilegiați de soartă. A înțeles munca de pedagog al pianului în toată complexitatea și noblețea sa. În activitatea pedagogică a știut să răspândească tot ce aducea ea nou - interpretativ în arta pianistică occidentală. A îmbinat armonios cultura muzicală complexă, ținuta etică ireproșabilă cu vocația pentru activitatea didactică. Lecțiile sale erau profunde analize ale textului muzical: melodica, ritmul, structura piesei, stilul lucrării, al compozitorului, al epocii. Explicațiile clare erau însoțite de demonstrații, adevărate
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
a manifestat ca pianistă acompaniatoare parcurgând un bogat și variat repertoriu. Pentru rezultatele remarcabile obținute în activitatea didactică și artistică i s-a conferit titlul de „Profesor Emerit“ și Ordinul „Meritul Cultural“, cl.I (1966). După o viață dedicată artei pianistice pe care a dăruito cu pasiune publicului, a împărtășit-o cu generozitate discipolilor, Eliza Ciolan a trecut la cele veșnice în ziua de 24 iunie 1980, la Cluj-Napoca. Talentatul publicist ieșean, Aurel Leon, relata: „Antonin Ciolan, alături de soția sa, Eliza
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
clipele din urmă să se odihnească pe veci pe pământul Eternității, cimitirul din apropierea casei din strada Călărașilor în care au petrecut atâția ani de viață“. Dorința lor a fost îndeplinită. Pentru activitatea artistică și contribuția adusă la îmbogățirea tradiției școlii pianistice, Eliza Ciolan se înscrie între personalitățile de seamă ale vieții culturale ieșene ale secolului XX. CIOPRAGA, CONSTANTIN (1916-2009) ISTORIC și CRITIC LITERAR, POET, PROZATOR, PROFESOR Personalitate marcantă a comunității literare românești, venerabil scriitor, prestigios istoric și critic literar, eseist de
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]