9,829 matches
-
iute, care curgea mai departe, în jos, pe strada Gomólka, tăind apoi strada Chrzanowski și vărsându-se în cele din urmă în bălțile uriașe de pe marginile străzii. Colina din spatele bisericii era învăluită în ceață, de pe crengile pinilor și molizilor cădeau picături grele și totul, laolaltă cu acoperișurile caselor și cu vârful clopotniței din lemn, se cufunda într-un șuierat unitar. În fiecare an mirosul verii venea dinspre mare. Briza aducea cu ea mirosul năvoadelor agățate și gustul sării, persistent pe buze
Pawel Huelle - Eram singur și fericit by Radoslawa Janowska- Lascăr și Mihaela Cornelia Fis () [Corola-journal/Journalistic/2549_a_3874]
-
nostru, înainte de Crăciun, când intrau în port vapoare din Grecia sau Portugalia. Undeva, în desișul de verdeață apărea uneori o pată de sutană. Era parohul care, cu o umbrelă imensă, se ducea de la casa din deal la biserică. Își scutura picăturile de ploaie dând din mâini ca o pasăre cu aripile negre, se oprea pe scări, privea cerul și drumul, dar privirile nu ni se întâlneau. Navele pluteau tot mai rapid, apa le căra printre vârtejuri, peste cascade și cataracte învolburate
Pawel Huelle - Eram singur și fericit by Radoslawa Janowska- Lascăr și Mihaela Cornelia Fis () [Corola-journal/Journalistic/2549_a_3874]
-
Recunoscu gara orașului, parcul și casele Oamenii fugiră care-ncotro. învecinate. Plană ușor deasupra unui loc pe care nu-l mai Între straturile de flori, pământul sorbea lacom viața văzuse. Sute de cruci înșirate de-a lungul unor alei, Pepitei, picătură cu picătură. răsăreau pe deasupra unor straturi de flori îngrijite cu dragoste. Din loc în loc, umbra unor copaci stropea (va urma) coloritul florilor și albeața crucilor.
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
orașului, parcul și casele Oamenii fugiră care-ncotro. învecinate. Plană ușor deasupra unui loc pe care nu-l mai Între straturile de flori, pământul sorbea lacom viața văzuse. Sute de cruci înșirate de-a lungul unor alei, Pepitei, picătură cu picătură. răsăreau pe deasupra unor straturi de flori îngrijite cu dragoste. Din loc în loc, umbra unor copaci stropea (va urma) coloritul florilor și albeața crucilor.
ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_75]
-
tânăr locotenent colonel al Armatei franceze și e numit șef al contraspionajului. În timp ce se ocupă cu reformarea serviciului, constată că informații din interior continuă să curgă spre Ambasada Germaniei. Descoperă un borderou scris de comandantul Esterhazi care seamănă ca două picături de apă cu acela care a condus la incriminarea lui Dreyfus. În romanul lui, intitulat „D”, Robert Harris, urmărește destinul lui Picquart, care n-a găsit înțelegere la superiorii săi, mai mult, a fost transferat la Tunis, arestat, reabilitat abia
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2461_a_3786]
-
Împing apoi violent lama în jos; am impresia c-am pierdut-o. Capătul mânerului s-a înfipt adânc și nu mă mai pot mișca. Îl trag spre mine și, în timp ce lama atinge masa albă, țâșnește un lichid roșu. Încă câteva picături. „Au”, strigă ea, ridicându-se brusc, profund tulburată, și se duce la fereastră, luându-și umerii în brațe. Mă uit și eu pe geam. E într-adevăr incredibil cât de albastru poate fi cerul.
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
ideologic, mâncător de tinere valori și câte și mai câte alte lucruri, care de care mai respingătoare, mai scandaloase și mai periculoase pentru neam și patrie.” În al treilea rând un misterios personaj din trustul Adevărul care seamănă ca două picături de apă cu redactorul șef al cotidianului. “Nu mai suport să am de-a face, vrând-nevrând, cu un anumit personaj din „Holdingul Adevărul", când sentimental ca o telenovelă, când țâfnos ca un fost șef de sală, bucuros să se tragă
De ce pleacă Andrei Pleşu de la Adevărul () [Corola-journal/Journalistic/24222_a_25547]
-
unor francezi s-a transformat în alimentară, clienții stând la coadă pentru a-și cumpăra droguri. Aici găseau orice își doreau - cannabis sau hașiș la 10 euro gramul, speed la 100 lei gramul, dar și LSD în formă lichidă, o picătură fiind vândută cu sume între 40 și 50 de lei. LSD-ul lichid era livrat direct în ochii cumpărătorilor sau pe o bucată de staniol și băgat sub limbă. Când polițiștii de la "Crimă Organizată" au intervenit pentru a-i reține
Droguri vândute la o alimentară din Caraș Severin by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21313_a_22638]
-
e de a ataca în aparență nimicitor toată lumea politică, diferența constînd în calibrul armelor folosite. Pentru partidul sau candidatul la președinție preferat se utilizează arme de calibru mic, în vreme ce pentru adversari se aplică tirul artileriei grele. * Mai există și metoda picăturii chinezești, prin care un anumit partid sau grupare politică are de cîștigat ori de pierdut prin tehnica folosirii știrilor, a articolelor și a anchetelor îndeobște împotriva celui vizat. * Cititorul de ziar care nu vrea să se lase manevrat de publicația
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16794_a_18119]
-
trebuia iar acum recuperează. Ori poate, cine știe, bunica le-a spus Scufița roșie de fiecare dată altfel și bieții de ei au rămas nedumeriți, refăcînd acum traseul altei vîrste și consumînd filme ce seamănă unele cu altele ca două picături de apă. ... Dincolo de schemele arhicunoscute, ar exista o emoție, un fior ce țin de creație, creativitate. Dar nu, așa ceva este exclus din capul locului căci ar bulversa bunătate de public, plătitor de bilete de cinema. Totul trebuie să fie simplu
Haz de necaz by Miruna Barbu () [Corola-journal/Journalistic/16792_a_18117]
-
în special pentru tinerele generații, cum vi se pare cenzura dacă ați adopta o privire retrospectivă? Dacă aș arunca o privire în urmă fără mînie, cu detașare și umor, ar trebui să recunosc că cenzura a fost pentru mine ultima picătură ce a umplut paharul răbdării și al suportabilității. Interzicerea de către cenzură a publicării romanului Al doilea mesager m-a determinat să iau hotărîrea de a părăsi țara. Un scriitor care nu poate publica este... un scriitor mort! Dar cenzura nu
Șarpele se afla acolo încă de la început... by Elena Budu () [Corola-journal/Journalistic/16788_a_18113]
-
jocurile sintactice, neologismele, dublul înțeles. În ultimii ani, fără dubiu, Cugler intră pas cu pas în drumul către profunzimile misterioase ale sufletului. În povestirea Dos hermanas respiră cenușiul subtil al incertitudinii, ușoara descurajare care se exprimă nesigur și care pătrunde, picătură cu picătură, în sufletul cititorului..." Grigore Cugler devine astfel, după moartea sa și desigur fără ca el să se fi gîndit o singură clipă, într-un moment cînd era cu totul uitat la el acasă, un personaj care trezește interesul și
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
neologismele, dublul înțeles. În ultimii ani, fără dubiu, Cugler intră pas cu pas în drumul către profunzimile misterioase ale sufletului. În povestirea Dos hermanas respiră cenușiul subtil al incertitudinii, ușoara descurajare care se exprimă nesigur și care pătrunde, picătură cu picătură, în sufletul cititorului..." Grigore Cugler devine astfel, după moartea sa și desigur fără ca el să se fi gîndit o singură clipă, într-un moment cînd era cu totul uitat la el acasă, un personaj care trezește interesul și intrìgă peste
Destinul postum al lui Grigore Cugler by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16806_a_18131]
-
nordul Nubiei: "Sunt negru, dar sunt rege". M.T.: Iar această frază mi-a fost inspirată de Cântarea cântărilor: "Nigra sum sed formosa". Șocul civilizațiilor și al fraternității R.: În toate cărțile dv., chiar și acolo unde nu te aștepți, în Picătura de aur, de pildă, puslează un ferment mitic. Întreaga acțiune se dezvoltă dintr-un asemenea nucleu și este moderată și modelată de el. De ce procedați astfel? Considerați realitatea nemitologică inferioară celei dintâi? M.T.: Procedez în felul acesta și nu altfel
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
un asemenea nucleu și este moderată și modelată de el. De ce procedați astfel? Considerați realitatea nemitologică inferioară celei dintâi? M.T.: Procedez în felul acesta și nu altfel pentru că tocmai aceasta este rațiunea mea de a fi. Să luăm, de exemplu, Picătura de aur: povestesc acolo aventurile unui tânăr african care vine să caute de lucru în Franța. Dacă nu aș nara decât atât, nu ar fi nimic interesant, în orice caz, pentru mine nu ar prezenta nici un interes, deși ar putea
Michel Tournier, între mituri și documente by Radu Sergiu Ruba () [Corola-journal/Journalistic/16773_a_18098]
-
și al protejării sociale a populației, deși deține două dintre ministerele mari generatoare de șomaj - Industria și Armata -, pentru a nu mai vorbi de Transporturi, minister care s-a confruntat cu mari convulsii sindicale, condus de dl Traian Băsescu. Printre picături, însă, pediștii își reamintesc să lovească și în guvernarea PDSR, deși în Parlament voturile PD-ului s-au mai amestecat cu cele ale reprezentanților partidului condus de Ion Iliescu. La această oră, partidul d-lor Roman & Băsescu nu iartă nici un
Strategii la răspîntie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16814_a_18139]
-
Și cînta la vioară ca un cizmar. Bunicul îl asculta și visa. Numai Rembrandt ar fi putut spune la ce visa bătrînul meu bunic, măcelar, negustor, dascăl, în timp ce fiul lui cînta la vioară în fața ferestrei, în fața geamurilor murdare, acoperite cu picături de ploaie și de urme de degete. Dincolo de fereastră - noaptea. Numai preotul doarme și, în spatele lui, în spatele casei sale - vidul, spiritele. Dar unchiul meu cînta la vioară. El, care toată ziua duce vacile în staul sau le mulge, înnodîndu-le picioarele
Spovedania unui înger by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16880_a_18205]
-
ceea ce pare a fi. Aparența și esența, realitatea și imaginația se confundă, însă regizorul are grijă să trimită din când în când niște semnale spectatorului său năucit. În primul cadru al filmului, de pildă, petele roșii ce par a fi picături de sânge se transformă în bucăți de ceară care sigilează un anumit testament foarte important. Personajul principal e departe de a ilustra calitățile așteptate de la un polițist. Forța lui Ichabod stă în gândire și în imaginație, căci reacțiile fizice îi
Cum să-ți pierzi capul după Tim Burton by Ioana Comanac () [Corola-journal/Journalistic/17096_a_18421]
-
și arcuiește picioarele de gimnastă după soare, să le prindă soarele, să le rumenească, mîine, în curtea liceului, ăia dintr-a zecea, ooo, profa de educație fizică, ce gambe bronzate, măi! bondarul Bond îi picură și ei între buze o picătură de miere, soarele începe să treacă după norul de pe gard, s-a făcut răcoare, de undeva, din înalturi, se aud frînturi din Sarasate, o pală de vînt învăluie cearșaful, îl umflă, îl înalță, mai întîi cît gardul, apoi cît norul
O existență artistică: Val Gheorghiu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17087_a_18412]
-
confuzie cu realul, o frenezie participativă la condiția acestuia, ca și cum (rețetă suprarealistă) ar dori să șteargă granița dintre ficțiune și empirie. Poezia însăși se prezintă definită ca o contopire cu ingenuitatea supremă a materiei obiective, extraumane: "Aș intra într-o picătură de ploaie/ în violența ei/ m-aș ascunde într-un bob de porumb/ rîvnit de porcul cel mai gras cel mai roz/ caut/ răbdătoare/ locul/ unde ești" (Poezia). Sau o aspirație spre transparență, dizolvare, fluiditate mîntuitoare: "O privire transparentă/ mă
Între gol și plin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15841_a_17166]
-
cazul cu "Faleze de nisip", de Dan Pița, film al cărui poster înfățișa un cap încuiat cu lacătul). În condițiile succint enumerate aici, apăreau, de bine, de rău, cărți de calitate, românești și străine. Ele nu erau însă decît modeste picături de apă într-un deșert spiritual dominat de interdicția de a spune (public) ceea ce gîndești. Astfel încît, în mod firesc, după decembrie 1989, am așteptat cu sufletul la gură ca autorii citiți atunci cu țîrîita să-și "dea drumul", să
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
se mai pot plînge decît bunului Dumnezeu. Dacă acest gen de ticăloșie n-ar fi căpătat o amplaore rușinoasă, la fel de rușinoasă ca și abuzurile la care sînt supuși copiii abandonați, m-aș fi gîndit că inventivitatea inșilor scurși de ultima picătură de omenie a găsit legea nepregătită. Dar cînd de ani de zile bătrînii sînt furați cu legea în mînă, oare nici unul dintre bătrînii parlamentari care moțăie prin cele două Camere sau dezleagă integrame nu poate avea o inițiativă legislativă pentru
Banii pentru săraci by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15975_a_17300]
-
versurilor Zverei Ion, evidentă oriunde s-ar deschide acest volum de aproape 100 de pagini absolut lipsite de stîngăcii, este în primul rînd o chestiune de stil: "tot ce e rotund/ nu-ți taie moartea,/ o strînge/ ca pe o picătură luminoasă/ globul ochilor sau ea e totuna, așa se spune printre corăbieri,/ dar dacă moartea rămîne bulbucată/ ca un pește gravid/ poți s-o înțepi și să facă fîs/ și atunci înseamnă că nici măcar/ Dumnezeu nu mai există,/ de-aia
"Nevăzutul" Bănulescu by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/16011_a_17336]
-
de muzică gravă, unul din marile roluri ale lui Nicolae Secăreanu... pe lângă Boris sau, mai târziu Tirezias, orbul care 'vede'. A fost și un 'Bărbier de aur' cu glasul unic pe mapamond al lui Nicolae Herlea, cu vocalizele argintate și picăturile de picanterie ale Magdei Ianculescu, cu lirica plurivalent inteligentă a lui Valentin Teodorian, humorul sec, senzațional al lui Constantin Gabor. Au fost, au fost seri de aur, seri de argint, seri de catifea; seri de tragedie ' seri de bufonerie. Cu
Identificare by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/15614_a_16939]
-
-i interesează? Nu-i nimic. Dă-i înainte! Și ce dacă ceilalți nu pricep o iotă din vîltoarea unui monolog fără sfîrșit? Nu-i nimic. Nu-l întrerupe! Îi poți domina prin simplul fapt că ploaia de vorbe cade cu picături mari, grele, îi lovește în cap, îi năucește. Și nu se oprește. Ridicolul deriziunii e fără margini. Un ochi al meu rîde, celălalt plînge. Cine este adevăratul clovn? Actorul Bruscon este în turneu și dă năvală cu trupa lui, una
Exercițiul delirului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15753_a_17078]