712 matches
-
nisipul de pe coapse, de pe șolduri și de pe umeri, și se Întoarse să pună În geantă clama de plastic roșu cu care Își ținuse părul ridicat. Părul i se revărsă pe spate - Îl avea lung, ciufulit și dezordonat, de parcă Își pierduse pieptenele. Antonio Îl driblá pe Salvatore și rămase interzis. Fata era o apariție. Pierdu mingea, se Împiedică, căzu și primi gol. Fata făcu câțiva pași pe malul apei și se apropie indecisă. Era Înaltă, zveltă, cu șoldurile Înguste și fesele subliniate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
colțul lui Pabblem. Lua-o-ar naiba de treabă, zicea Bill Rumer, primind murmure de aprobare din partea prietenilor din jur. — Of, Doamne, cât e de plictisitor, scâncea și Elaine Clifford un pic mai târziu, în timp ce-și fixa un pieptene jegos de culoare roz în păr. (Protestele din partea profesorilor la St George nu sunt niciodată prea dure sau subversive. Dimpotrivă, sugează chiar un fel de plăcere față de predictibilitatea domestică a lucrurilor neplăcute.) Pabblem și-a făcut în sfârșit apariția la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
jertfa lui Hristos“. Întrucât nu puteau fi eliberați atunci, aveau să rămână ostatici până în momentul schimbării locului taberei. Li s-au confiscat hainele și „obiectele de valoare“ pe care le aveau asupra lor (un ceas de mână, un portofel, un pieptene și un palton)35. • ASRI, fond „D“, dosar 2168, f. 436; ibidem, dosar 144, f. 23; ibidem, dosar 909, f. 320, 337, 345, 365-366, 415. Vezi și „Bande, bandiți și eroi“..., p. 69 (doc. de la ACNSAS, fond „documentar“, dosar nr.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
olarului sunt deosebit de abile, mișcările lor cer coordonate cu precizie, acționând cu rapiditate. Argila se înalță ca un turnuleț și din acest moment se acționază pentru formarea interiorului. Netezirea și finisarea pereților se face cu o bucată de lemn numită „pieptene” și cu o bucată de piele, „potlogul”. Toate acestea se petrec cu mare repeziciune, modelarea unei străchini simple nu durează mai mult de un minut. Sunt uimitoare trecerile prin diverse forme geometrice, sferă, trunchi de con, cilindru, etc. După modelare
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
diferență o constituie ceramica fină, cenușie, denumită de „lux”, care în secolele X-XI este mai frecventă și are un decor realizat prin incizii ori lustruire. Din aceeași categorie fină fac parte și unele fusaiole, de culoare gălbuie și ornate cu pieptenele. Întrucât ceramica rămâne elementul distinctiv, în vederea stabilirii cronologiei unei stațiuni arheologice, trebuie trasate câteva din caracteristicile generale ale acesteia, prin punctarea unor criterii de bază, fără de care nu poate fi definită cultura materială, de tip Dridu: 1) Potrivit pastei și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ori rozete. Aceste mărci de olar provin încă din perioada anterioară și se vor menține și ulterior secolelor X-XI. Decorul de pe corpul vaselor se compune din câteva elemente principale, combinate variat: linia orizontală, vălurită, punctată (făcute prin împunsături succesive, cu pieptenele sau rotița dințată), oblică, verticală, în zig-zag, canelura, crestăturile. Cel mai frecvent motiv decorativ este linia orizontală sau în val, aplicată singură ori în benzi, ce acoperă 2/3 din suprafața vaselor. Liniile orizontale erau incizate succesiv, în schimb cele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
5) două bucăți de silex. Numărul redus al obiectelor este compensat de bogăția celor ce aparțin secolelor VI-VII, reprezentate mai ales prin piese de centură. Amintim aici și descoperirea, în aceiași necropolă de la Piatra Frecăței, unui fragment dintr-un pieptene dublu însoțit de o monedă bizantină din vremea împăratului Iustinian (527-565). Mormintele de secol IV aduc elemente noi despre lumea romană târzie din Sciția Minor, întrucât cele non romane se găsesc în interiorul necropolei. La Beroe este documentat arheologic, pentru prima
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
orientate SV-NE, 20 V-E, celelalte prezentau alte orientări; 3) în 27 de morminte s-au descoperit ofrande animaliere (oase de animale domestice); 4) unele morminte (aproape jumătate din ansamblul cimitirului) posedă inventar funerar: vase, fibule, brățări, cercei, perle, piepteni, monede etc.; 5) inventarul funerar este specific necropolelor de epocă romană din secolul IV, conținând și unele elemente de origine barbară: perle de lapis, de coral și pandantive din cochilie de scoică și os de animal (aceste piese de inventar
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
cu canalul Wirsung la originea sa. Vascularizația pancreasului Pancreasul este irigat de trei trunchiuri arteriale: artera splenică, artera hepatică comună și artera mezenterică superioară. Artera splenică dă un număr de patru - opt ramuri; ele abordează pancreasul vertical, în „dinți de pieptene” - irigă mai ales jumătatea cranială a pancreasului. Artera hepatică, prin artera gastro-duodenală, dă următoarele ramuri: - artera pancreatico-duodenală dreapta superioară, - artera pancreatico-duodenală dreapta inferioară. Aceste două ramuri arteriale, împreună cu arterele pancreaticoduodenale stîngi, din artera mezenterică superioară, formează două arcade vasculare comune
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
ce dă ramurile omoloage cu cele din hepatică și care se anastomozează dînd arcadele pancreatico-duodenale și artera pancreatică inferioară, ce merge de-a lungul marginii distale a pancreasului, pînă la nivelul cozii sale, dînd ramuri verticale ascendente în „dinți de pieptene”. Venele pancreasului sînt tributare sistemului port, fiind omoloage sistemului arterial. Venele pancreatice se varsă fie direct în portă, fie prin intermediul venelor splenice și mezenterice superioare, unde se varsă inițial . Capitolul II FIZIOLOGIA PANCREASULUI Pancreasul este o glandă care prezintă o
Pancreatectomiile by Ionescu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/91855_a_92354]
-
ml. soluție de persulfat de amoniu 10 % și 1,72 ml. apă bidistilată. Amestecul se degazează timp de 1 minut și apoi se adaugă 0,005 ml TEMED. Se pipetează deasupra gelului de separare. Dupa 30-60 minute, se poate îndepărta pieptenele matriță, deoarece s-a realizat polimerizarea gelului. Prin acțiunea pieptenului-matriță s au format godeuri în care se pipetează câte 0,01 ml. soluție de albastru de bromfenol 0,01 % și câte 0,30 ml din probele de ser tratat cu
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
afumare. În casa unde se află un mort nu se mătură până nu se înmormântează, fiind rău de moarte și pentru alte rude. În perna care se pune sub capul unui mort, se așază săpunul cu care a fost scăldat, pieptenele cu care s¬a pieptănat și acul cu care i s-au cusut hainele, ca să aibă dincolo săpun de spălat, pieptene de pieptănat și ac de cusut. După ce mortul este îngropat, se dă peste mormânt o găină, apoi acea găină
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
alte rude. În perna care se pune sub capul unui mort, se așază săpunul cu care a fost scăldat, pieptenele cu care s¬a pieptănat și acul cu care i s-au cusut hainele, ca să aibă dincolo săpun de spălat, pieptene de pieptănat și ac de cusut. După ce mortul este îngropat, se dă peste mormânt o găină, apoi acea găină se dă de pomană pentru acel mort, ca pe lumea cealaltă găina să-i râcâie potecile de ciulini. După ce un mort
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
durată, care să ducă la inovații revoluționare, au fost gâtuite. Rezultatul cumulat: o anumită degradare a rezultatelor cercetării, chiar până la obținerea unor produse irelevante, chiar ridicole. Un exemplu poate extrem, dar totuși semnificativ este oferit de un "nou" model de pieptene patentat în SUA, intitulat easy comb, unul care presupune un efort minim din partea celui care trebuie să se pieptene. În plus, universitățile s-au "deschis" către industrie fără ca această mișcare să fie însoțită și de o deschidere a sectorului corporatist
by Paul Dobrescu [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Kremnitz și chiar întâlnindu-l pe Mihai Eminescu, de două ori, acolo, așadar fiind autorizat moral să conteste autenticitatea transfigurării ficționale a personajelor în discuție. În genere, polemicile capătă sub pana lui o pronunțată culoare anecdotică, bunăoară istoria ridicolă a pieptenelui ,,getic” pe care Pârvan îl apreciază drept antic, deși se dovedește curând ca aparținând recuzitei recente a grajdurilor de cai dintr-o mahala bucureșteană. Un segment distinct îl constituie paginile memorialistice. Ținând cont de faptul că T.-S. își începe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
au formă concavă, dispoziție divergentă atunci când porțiunea de perete pe care au crescut este convexă și dispoziție paralelă când sunt crescute pe porțiuni drepte ale pereților. Așa se formează frumoasele druze de cristal de perete de stâncă în formă de pieptene, în formă de arici, de concreșteri paralele columnare, etc din Maramureș. b. Concreșteri paralele Ele sunt formate în condițiile arătate și sunt compuse din indivizi cristalini distincți și complet dezvoltați. Crescute împreună, în aceleași condiții de ortotropism, cristalele vecine sunt
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
inul, numai că este mai groasă și mai înaltă. Crește și de la sine și semănată”. Se observă că numele celor două plante, cât și termenii referitori la prelucrarea acestora, sunt fie de origine latină (cânepă = lat. cannabis, in = lat. linum, pieptene, fus, furcă, ghem, iță, spată, (a) rășchia, (a) țese, (a) urzi), fie de origine autohtonă (pânză, caier, andrea) (I. I. Russu, op. cit., pag. 251- 252,283-284, 370-371, 408-409). Se poate deduce că, în acea vreme, inul și cânepa se topeau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la număr. Pentru alegerea firelor, fuioarele erau trase prin piepten (unealtă formată dintr-o scândură ce avea săpate, la capătul mai lat, mai multe rânduri de dinți de fier, până nu de mult s-a mai aflat în uz și piepteni cu dinți de lemn). Din dorința selectării părții mai fine (fuiorul), s-a recurs la un instrument numit „ragilă” („rahelă”), o altă unealtă care era alcătuită dintr-o scândură de obicei mai îngustă spre capete și mai lată spre mijloc
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
numit „ragilă” („rahelă”), o altă unealtă care era alcătuită dintr-o scândură de obicei mai îngustă spre capete și mai lată spre mijloc, unde se plantau în rânduri sau în formă de cerc, dinți mărunți și mai numeroși ca la pieptene, prin care se trăgeau cânepa sau inul melițat. Furca și fusul au constituit instrumente cu ajutorul cărora se torcea și se răsucea firul de in, cânepă sau lână. În zona noastră s-au folosit mai multe tipuri de furcă: furca
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
așezată în (reproducere după „Zona etnografică brâu (reproducere după „Zona etnografică - a Colinelor Tutovei”) Grafică a Colinelor Tutovei). Fig. 4 Ustensile folosite în industria casnică: 1 - raghilă;2 - rășchitor;3 - furcă de tors; 4 - scripete;5 - mai de rufe;6 - piepteni; 7 - crivală pentru funii;8 - vârtelniță; 9 - fofează de vârtelniță (detaliu) Concluzionând, se poate afirma că prelucrarea cânepii, a inului și a lânii a constituit o îndeletnicire străveche a locuitorilor ce au populat aceste meleaguri, tehnicile și uneltele folosite fiind
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
atrăgeau atenția prin îmbrăcămintea viu colorată. Se puteau întâlni, de asemenea, negustori ambulanți de origine turcă sau bulgară, care vindeau bragă, alviță, dulciuri, acadele, înghețată, evrei cumpărători de haine vechi și țigănci umblând cu căruciorul după „fiare vechi” sau vânzând piepteni, albii și ceaune, însoțite de strigăte pitorești. Alături de ei, existau și alți meseriași ambulanți: geamgii, purtând pe spate lădița cu foi de sticlă, ciocănaș, clește, cuișoare și vestitul diamant pentru tăiatul sticlei, apoi reparatori de butoaie și putini, purtând în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dus la apariția mai multor datini practicate în noaptea Sfântului Vasile sau a Sfântului Andrei. În acest scop, fetele se strâng în jurul unei mese și pun pe ea câte un obiect: un inel, un ban de argint, o oglindă, un pieptene, un fus, un cărbune, un cuțitaș, o pietricică și o floare (în total 9 obiecte). Fiecare dintre obiecte se acoperă cu câte o strachină de către una din fete, fără ca celelalte să vadă. Apoi, fiecare fată alege câte o strachină și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
banul de argint se va mărita cu un bărbat bogat. Cărbunele tras de sub strachină de către o altă fată simbolizează că ursitul ei va fi negru la față și la inimă. La fel va fi și soarta fetei care a scos pieptenele: va avea parte de un bărbat urât. Cea care a nimerit fusul va avea parte de un bărbat obraznic și răutăcios. Lipsită de noroc e și fata care pune mâna pe cuțitaș, căci bărbatul ei va fi aprig și iute
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
față, întrucât femeile țineau foarte mult să-și păstreze tenul alb. Atât fetele cât și femeile purtau la gât mărgele împletite „în coada fimeii”, din câte trei șiruri a două rânduri de mărgele fiecare. Fetele se împodobeau cu flori și piepteni pe cap, cu cercei la urechi, cu inele din argint sau aramă la degete, inele făurite cu pricepere de către țiganii corturari sau cumpărate de la târgurile din împrejurimi. Cămașa femeiască are o mică platcă ce are decupată gura cămășii de care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
veniți din Peninsula Balcanică, care pe vremuri erau nomazi și se ocupau cu „umblatul” cu ursul, apoi, prin ”reconversie” profesională, au devenit fierari (prelucrează fierul În unelte mici și ustensile de uz casnic), pieptănari (prelucrează osul și cornul și confecționează piepteni și alte obiecte din os și corn), ciurari (prelucrează pieile de animale și confecționează ciururi și site), au devenit crescători de catâri sau, mai nou, sunt cărămidari, lăutari, lustragii/văcsuitori, florari etc; - rudari - rromi care În majoritatea lor au fost
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]